Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (28)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (16)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (45)
   Recenzii (7)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (1)
   Ziarul personal (6)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (363)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

ARHIVĂ NOUTĂŢI

DATE


ARTICOLE ACTUALIZATE LA DATA SELECTATĂ
664-665. Ţinutul mai de la nord pînă la Istrul pontic este locuit de tracii care se întind de-a lungul [fluviului] 728-796. Urmează promontoriul Thynias cu un port prielnic, locul cel mai de la ma...
1680 vizualizări
IV,1,1. Cred că încercarea de a străbate o mare imensă pe o corabie rău echipată este o întreprindere grea şi plină de mari primejdii. Acelaşi lucru e şi încercarea de a enumera zidirile împăratului I...
1704 vizualizări
12. ... Nu-i lăudăm nici pe traci, care pînă astăzi îşi tatuează femeile ca să-l răzbune pe Orfeu... BIBLIOGRAFIE: Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Populare Romîne, Bucureş...
1446 vizualizări
Traducerea: Maria Crisan IATĂ STRĂLUCIREA DUMNEZEIASCĂ DIN CERURI: CAROLUS, CHIP ATOTPUTERNIC AL DUMNEZEIRII CA REGE PE PĂMÂNT Prea strălucitului bărbat, eruditului Domn CAROLUS LUNDIUS, profesor de s...
2996 vizualizări
II, 5. Egiptenii, arabii, inzii şi orice neam care locuieşte în regiuni uscate şi calde au un păr care creşte greu, negru, uscat, creţ şi fărîmicios. Spre deosebire de aceştia, cei ce locuiesc în ţinu...
1518 vizualizări
XXI,11. Tracii, care îl făcuseră prizonier pe fiul regelui, pe Agatocles, l-au trimis cu daruri înapoi la tatăl său, pregătindu-i astfel o scăpare împotriva întîmplărilor neprevăzute ale soartei. În a...
2348 vizualizări
LV,23,3. ... Legiunea a IV-a Scitică se găseşte în Siria; a V-a Macedonică în Dacia ... şi a VII-a în Moesia Superioară; aceasta e numită, în special, Claudia ... 4. Legiunea a X-a Gemina o parte în P...
1715 vizualizări
Dunăre bătrână, spune, ce ascunde Trupul tău în unde, De te zbaţi în maluri, urli de mânie Până ce Carpaţii piscurile-şi pleacă, Apa ta să treacă, Gâlgâind în mersul ei de vijelie? Din adânca umbră de...
1507 vizualizări
Nota [1] în I. E. Torouţiu, Studii şi documente literare. Vol. IV. Junimea. (Bucureşti: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouţiu I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Qu...
3239 vizualizări
PE DUNĂRE PORŢILE DE FIER Soarele scapătă spre asfinţit. Crestele munţilor par aprinse. Încet, se desfac şi s-aştern pe văi perdele de umbră. Înaintea noastră, pe luciul plumburiu al apei, se iveşte-n...
4249 vizualizări
În zările trecutului "...dară ceilalţi lăcuitori, ce au fost mai înainte, unde sunt? Cari nici se mai ştiu, nici se mai pomenesc, nici măcar cevaşi dintr-aceia se mai numesc, sau ce limbă va fi avut c...
6429 vizualizări
Partea IV: Vara I Andrei Jnepeanu lui Mircea Trestianu 35 Rue Gay Lussac Paris Mai 1875 Scumpe Mircea, ştii că a trecut un an dela scurta dumitale şedere în Buşteni, de Paşti? Caşi în alţi ani ai vieţ...
1623 vizualizări
Letopiseţul ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara şi de cursul anilor şi de viiaţa domnilor carea scrie de la Dragoş vodă până la Aron vodă de Grigore Ureche Mulţi scriitorii au nevoit de au sc...
2176 vizualizări
I Datinile, poveştile, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat. Din studiul lor ne vom lămuri despre originea limbii noastre, de naşterea naţi...
6246 vizualizări
I Mulţi dintre compatrioţii noştri s-au dus, se duc şi se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos şi bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărţile, viaţa intimă a civil...
3041 vizualizări
Iaşii a început de câtăva vreme să aţâţe curiozitatea publicului european, nu în chip excentric, prin el însuşi, ci ca scaun al principatului nostru şi deci ca un punct al marii chestiuni a Orientului...
1888 vizualizări
Strălucite şi mult măreţe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi şi al noii Dacii! Închipuirea se pierde în zbor, când cearcă a se urca până la înălţimea lor, şi însă numel...
1865 vizualizări
Fragment epic Cântul I Cânt armele române şi căpitanul mare Ce-mpinseră păgânii şi liberară ţara, Răzbunătoare spaimă luciră peste Istru, Peste Carpaţi trecură de glorie încinse Şi toţi românii-ntr-un...
1764 vizualizări
De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeaşi, a celor mulţi. Singura oboseală ce şi-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meşteşugul din bătrâni, care îi dă - ...
2000 vizualizări
Capitolul 18 Iată, în detaliu, şi alaiurile domneşti de peste an, care erau în număr de patru; afară de acela al intrării lui vodă în Capitală, ca domn, erau două alaiuri mari, numite binişalai, şi do...
2939 vizualizări
Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arăta...
3706 vizualizări
Poezia a fost pusă pe muzica compozitorului Ionel G. Brătianu. Eroi au fost,eroi sunt încă Şi-or fi în neamul românesc! Căci rupţi sunt ca din tare stâncă Românii orişiunde cresc. E viţa noastră făuri...
7727 vizualizări
La Sarmisegetusa stă mândru Decebal, Ce-a-nfrânt popoare multe, de jos şi de pe cal, Stă sângerat din luptă pe scaunu-i regesc Şi chin adânc zvâcneşte în ochiu-i vulturesc; Căci luptătorii harnici, ce...
3506 vizualizări
Eu sunt născut, ostaşe, în Dacia mănoasă. Unde odinioară moşii mei lăcuia, Ei nu mai sunt acuma! numai ale lor oasă. Şi naltele morminte să mai văd înc-în ea! Acolo eu lumina văzui întâia dată. Cum m-...
1630 vizualizări
Scrisori la un prieten Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei - mişeniţă de judani stremţoşi şi puturoşi - călătorul respiră mai uşor mergând prin bogate fânaţe şi mănoase semănă...
3117 vizualizări
CUM AM ÎNVĂŢAT ROMÂNEŞTE Pe când uitasem că suntem români şi că avem şi noi o limbă, pe când ne lipsea şi cărţi şi tipografie; pe când toată lumea se aruncase în dasii şi perispomeni ca babele în căţe...
1986 vizualizări
Mudromu I plemenitomu I cistitomu I bogom darovannomu jupan Haniş Begner ot Braşov mnogo zdraviie ot Neacşul ot Dlăgopole. I pak dau ştire domniie tale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul...
3080 vizualizări
1868 Convorbirile literare au publicat un şir de cercetări critice asupra lucrărilor mai însemnate prin care s-a caracterizat cultura română în timpul din urmă, asupra poeziei de salon şi poeziei popu...
2820 vizualizări
Răspuns la discursul de recepţiune al d-lui Duiliu Zamfirescu rostit la Academia Română la 16 mai 1909 Domnule şi iubite coleg, Ne-ai arătat motivele cari te-au împiedecat să ne înfăţişezi figura lite...
1777 vizualizări
Introducere. Răsboiul cel mare, în care s'au prăpădit milioane de oameni din toate continentele pământului, rămânând zeci de milioane de orfani, prăpădindu-se şi averi de mii de miliarde, a produs o s...
2084 vizualizări
I - 25 februarie 1777 Und so kam doch wieder ein Fleck von Europa von einer willkührlichen und aussagenden Herrschaft unter eine ordentliche, beglückende, erhaltende schützende Regierung.. La 25 febru...
1542 vizualizări
Dacă vreodinioară studiul istoriei a fost trebuitor, aceasta este în epoca noastră, în acest timp de haos, când şi oameni publici şi oameni privaţi, bătrâni şi tineri, ne-am văzut individualităţile sf...
2038 vizualizări
La 10 aprilie, anul acesta, 1872, s-au împlinit douăzeci de ani de când am dat la lumină întâia ediţiune a Letopiseţelor Moldovei. Astăzi public, ca a doua ediţiune, Cronicile României. În acest inter...
1796 vizualizări
La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiaşi dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire....
3850 vizualizări
Atât curţilor Turciei şi Rusiei, cât şi Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiţie în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, ...
1751 vizualizări
Domnilor, După priveliştea lumii, după minunile naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreţ, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria. Istoria, domnilor mei, după zicerea autorilor cel...
1595 vizualizări
Traducere-adaptare de Constantin Stamati Eroul Daciei, Decebal faimosul, avea o cetate, Scaunul crăiei, Ce umbrea subt dânsa râu limpede foarte. Împrejur, pe dâmburi, Codrii s-îndesa, Florile pe ţărmu...
1935 vizualizări
CE AU FOST BUCUREŞTII? Trăim într-un oraş pe care nu-l înţelegem şi de aceea nu-l ştim îngriji, şi-l îndreptăm adesea pe linii de dezvoltare care ar fi trebuit să rămînă totdeauna străine, stricîndu-i...
2610 vizualizări
Prefaţă De la 1812, data anexării silnice către Rusia, care a luat ceea ce a prefăcut în "Basarabie" - Basarabia fiind, de fapt, numai partea de jos a ţerii, către Dunăre, - pentru că n-a fost în star...
1633 vizualizări
1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauţi în zadar. 2. Prietenia din tinereţe devine adesea cunoştinţă veche la bătrâneţe. În bătrâneţe ideile şi mai cu seamă sentimentel...
1547 vizualizări
Am spus altădată, ţinându-mă de clasificaţia curentă, că Alecsandri a fost un patruzecioptist rătăcit la "Junimea". Nu este tocmai aşa. Vom vedea în cursul acestui capitol că Alecsandri n-a avut o con...
2184 vizualizări
CURENTUL EMINESCIAN Acum (1901), când viaţa românească trece prin tot felul de crize, când curentele politice şi literare de ieri dispar sau iau o nouă direcţie, cred că nu e în afară de orice actuali...
2229 vizualizări
Voim să vorbim despre influenţele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până l...
1796 vizualizări
Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependenţa strânsă a literaturii române de realităţile naţionale. Această dependenţă am ilustrat-o prin diferite consideraţii asupra naturii...
1667 vizualizări
Volumul I. "Drumuri de munte" HĂLĂUCA În zori, a doua zi, eram gata de drum. Aşadar, aproape din picioare, făcurăm cinste unui borş no. 2, dres cu lapte acru şi însoţit de obişnuita şi zdravăna mămăli...
3862 vizualizări
Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală şi în viaţa poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grande...
3164 vizualizări
din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113, 1901 Sunt dzece anĭ de când eŭ începusem a studià şi nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei pop&oacut...
1441 vizualizări
Tunsu şi Jianu Iubite amice, Uitatu-te-ai vrodată printr-un ochean de inginer? Să vezi cum într-însul toate se arată întoarse cu susul în jos. Odată îmi aduc aminte că ridicam planul unui petic de moş...
2333 vizualizări
Mijeşte orizonul cu raze depărtate, Iar marea-n mii de valuri a ei singurătate Spre zarea-i luminoasă porneşte să-şi unească Eterna-i neodihnă cu liniştea cerească. Natura doarme dusă, tăriile în pace...
2325 vizualizări
Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viaţă dătător, Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate şi totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhu...
2024 vizualizări
Creşte iarba, mări, iară, Bătută de vânt de vară Unde mi-i pădurea rară. Dar în iarba cea frumoasă N-a intrat vrodată coasă Unde mi-i pădurea deasă. De desişul din pădure Nu s-atinse vro secure. Cât d...
2716 vizualizări
Ei cer să cânt... durerea mea adâncă S-o lustruiesc în rime şi cadenţe Dulci ca lumina lunei primăvara Într-o grădină din Italia. Să fac cu poezia mea cea dulce Damele să suspine, ce frumoase Pot fi p...
2720 vizualizări
Saracă Ţară-de-Sus, Toată faima ţi s-a dus! Acu cinci sute de ai Numai codru îmi erai... Împrejur năşteau pustii, Se surpau împărăţii, Neamurile-mbătrâneau, Crăiile se treceau Şi cetăţi se risipeau Nu...
2234 vizualizări
(Panorama deşertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopţii întunerec - înstelatul rege maur - Lasă norii lui molateci înfoiaţi în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un pali...
2082 vizualizări
I O candelă subţire sub bolta cea înaltă Lumină peste regii cei dacici laolaltă, Cari tăiaţi în marmur cu steme şi hlamide Se înşirau în sală sub negrele firide, Iar colo-n fruntea salei e-un tron aco...
2277 vizualizări
LETOPISEŢULÚ ŢĂRÎI MOLDOVEI DE LA AARON-VODĂ ÎNCOACE, DE UNDE ESTE PĂRĂSITÚ DE URÉCHE VORNICUL DE ŢARA DE GIOSÚ, SCOSÚ DE MIRON COSTINÚ VORNICUL DE ŢARA DE GIOSÚ ÎN ORAŞÚ ÎN IAŞI, ÎN ANUL DE LA ZIDIRE...
3218 vizualizări
Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul ţărâi cel dintăi şi a neamului moldovenesc? Către cititoriu Începutul ţărâlor acestora şi neamului moldovenesc? şi muntenesc? şi câţi sunt şi în Ţăr...
2701 vizualizări
Voi laşi dătători de porunci, Mai râdeţi! Nevolnică turmă, Mai râdeţi, că-i râsul din urmă! S-apropie ziua! Şi-atunci Vedea-veţi, sălbateci barbari, Câmpiile voastre-necate De vuietul multor armate, C...
1900 vizualizări
Colo surele ruine Către Dunăre privesc Cum tot vine apa, vine Martori vremilor trecute, Cât sunt astăzi de tăcute, Numai inimii-i vorbesc. Eu mă uit pe apa sură Încreţit-abia de vânt; Apa lângă mal mu...
1550 vizualizări
Prea se-ntinde veselia Tot cu praznic şi desfrâu! Veţi tăia cu toţii viia, Şi veţi duce toţi la râu Vinu-n sticle ori în vase Să-l vărsaţi pe apă tot: Cel ascuns de voi prin case Cu putere am să-l sco...
1662 vizualizări
Viaţa asta-i bun pierdut Când n-o trăieşti cum ai fi vrut! Şi-acum ar vrea un neam călău S-arunce jug în gâtul tău: E rău destul că ne-am născut, Mai vrem şi-al doilea rău? Din zei de-am fi scoborâtor...
1645 vizualizări
În Constituţionalul din 20 iunie 1889, ca editorial, semnat C. În Note şi schiţe, 1892, p. 7. Reprodus în Momente, schiţe, amintiri, 1908. Sînt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă und...
2680 vizualizări
Istoria Ţării Rumâneşti întru care să cuprinde numele ei cel dintâi şi cine au fost lăcuitorii ei atunci şi apoi cine o au mai descălecat şi o au stăpânit până şi în vremile de acum s-au tras şi stă. ...
2346 vizualizări
Şi iacă-mă pe vârfuri ararea străbătute, Şi unde achilonii locaşul lor îşi pun. Dar nici o vegetare! A iernelor trecute Ninsorile, prin râpe, grămezi, grămezi s-adun. Nici muşchiul nu se ţine pe creme...
1513 vizualizări
Vedeţi acele măgure Înalte, furtunoase? Acolo cugetările Sunt libere, frumoase. De-acolo căutările Cuprind vechea Dacie, Colonia romanilor Ce piere sub robie. Acolo-n vârful stâncilor O cugetare dulce...
1558 vizualizări
În cetatea Clujul, într-un vechi palat, Stă Mihai Viteazul rege coronat. Ungurii, românii, saşii i se-nchină Dacia revarsă vechea sa lumină, Dar atunci s-aduce capul lui Andrei[1] Ce fugind din luptă ...
1590 vizualizări
I Plângeţi crinul tânăr ce, mutăt de vânt, Naşte lângă piatra tristului mormânt! II Abia se formă foile, A morţii mână rece Pe fruntea sa cea tânără Cu răsfăţare trece. Îşi pierde frăgezimile Şi splen...
1543 vizualizări
Lisimac închină toată-oştirea sa Ce-n tărâmul dacic soarta delăsa. Şi, bând apă, zice-necat de suspine - "Zei prea buni! Ce rele revărsaţi pe mine! Dintr-un mare rege pe pământul meu, În străine locur...
2036 vizualizări
I La mulţimea durerilor împreunate cu marele act al regenerării naţionale a poporului român, au trebuit să mai vină şi neînţelegeri micşorătoare de puteri şi amărîtoare de suflete, din două direcţii. ...
1455 vizualizări
Fragment Cea măiastră şi cu părul de aur, adecă O închipuire supt carea să înţelege luarea Ţării Ardealului prin Traian, Chesarul Rîmului (Fragment din partea a II-a) Tînărul dacă porneaşte Departe că...
1908 vizualizări
Introducere I Sunt 18 secoli şi jumătate de când Hristos întreprinse a răsturna lumea veche, civilizaţia păgână, ce reprezenta principiul din afară, obiectiv, al naturei şi al silei, substituind în lo...
13312 vizualizări
Taurida sau Crimeea Cetatea Chilia Valea Albă Credinţa şi fanatismul Panahida eroilor moldoveni Moldova, deşi este despărţită prin deşerturi ţărmurale şi prin Marea Neagră de Crimeea, totuşi în vechim...
2835 vizualizări
Pe muntele Pion - Imitaţie Între toată românime, Mai frumos şi milian, Mai puternic n-a fost nime Decât Butul moldovan, Că, oştean şi vânător, Fericit fu şi-n amor. Iacă buciumul d-aramă, Ce-n Suceav-...
1813 vizualizări
Imitaţie Tinerel şi verde dafin împlântat-am dinioare Şi-nălţat-am cătră ceriuri cu rugi pofte umelite, Ca să vadă şi românii cele ramuri înflorite, Ce urzesc cununi de laudă şi dau numelui lucoare. A...
1636 vizualizări
Urzitoriule a lumei, tu, ce-Imperului Roman Ai dat glorie, virtute şi putere, decât care Soarele în a lui cale, de când născu din noian, N-au văzut nimic mai mare, Tu, ce-a sale legioane pănă-n Dacia ...
1705 vizualizări
Lângă Cetatea-Albă, pe Nistru Pe stâncos plai, lângă ţărmuri, în a Pontului pământ, Care peste luciul mărei şi câmpii întins domnează, Călătoriul de departe vede un albit mormânt Ce în toată dimineaţa...
1606 vizualizări
Un viu dor mă-naripează şi mă-ndeamnă din giunie Ca să cerc pe alăută românească armonie. Acest vers, ce sun-aice, lui Apolo nu-i strein, Fiind gemine cu rostul ce-i urzit din cel latin. Armoni-a strâ...
3440 vizualizări
Vă urez, frumoase ţărmuri ale-Ausoniei antice, Cungiurate de mări gemeni, împărţite de-Apenin, Unde lângă laurul verde creşte-olivul cel ferice, Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin, Un...
4705 vizualizări
în Moldavia, la 1828 Cele neguri ce-s în râpa Aheronului născute, A lor aripi întinsăse prest-a Daciei câmpie, Iar fantomi a nopţei oarbe, prin un somn de trândăvie, Ţineau mult timp îngânată a români...
1555 vizualizări
Sub muntele Pion, în Moldova Între Piatra Detunată Ş-al Sahastrului Picior, Vezi o stâncă ce-au fost fată De un mare domnitor. Acolo de rea furtună E lacaşul cel cumplit, Unde vulturul răsună Al său c...
3304 vizualizări
Preste toată faţa pământului, atât de variată prin clime şi producte, locuiesc oameni fericiţi. Arşiţele cocitoare a ecvatorului, gheţurile amorţitoare a polurilor nu-i îndeamnă a se strămuta aiure, d...
1682 vizualizări
O, tu, râule măreţe, ce întinzi a tale unde Între şepte colnici, faima al Ausoniei vechite, De la tine rechem astăzi, în durerile profunde, Adăpost şi lin repaos lângă râpele-nverzite. Mai plăcut şi s...
1776 vizualizări
STUDIU INTRODUCTIV Posteritatea lui Teohari Antonescu pare să fi avut un destin nefericit atât prin poziţia deţinută în ierarhia arheologilor şi profesioniştilor antichităţii, cât şi prin trecerea sa ...
3190 vizualizări
(cu Ştefan Octavian Iosif) la "Sonete rusticane" Mi-a dat gânsacul cea mai fină pană Şi-un strugure de boz mi-a dat cerneală Zicându-mi: "Scrie cea mai colosală Poemă scrisă-n Dacia Traiană. Să pui în...
1548 vizualizări
Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate: Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mîndre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşte...
2758 vizualizări
(Dedicată oştirii române) 22 aprilie 1846 Puţini erau la număr ostaşii României, Dar când ale lor cete pe luciul câmpiei Semeţ înaintară cu pas răsunător, Din suliţe, din coifuri, din armele albite, C...
1644 vizualizări
Pe câmpia dunăreană, care fuge-n depărtare, Unde ochii se afundă dintr-o zare-n altă zare. Ca pe sânul fără margini şi pustiu de ocean. Unind două orizonuri, iată valul lui Traian! El se-ntinde ca o b...
2116 vizualizări
Poem istoric Românul nu piere. I Din vârful Carpaţilor, Din desimea brazilor, Repezit-am ochii mei Ca doi vulturi sprintenei Pe cea vale adâncită Şi cu flori acoperită, Ce se-ntinde ca o ceaţă Pân în ...
1778 vizualizări
Articol publicat pentru prima oară în anul 1850, în revista Bucovina. Dlui A. Hurmuzachi, redactorul foaiei Bucovina I În trecerea mea prin Bucovina, am petrecut cu tine câteva zile, de a căror plăcer...
4212 vizualizări
Plecat-au în zori Trei surori la flori. Sora cea mai mare S-a dus înspre mare, Sora cea mezină Pe mal, în grădină, Sora cea mai mică Şi mai sălbăţică S-a dus, mări, dus Pe Cerna în sus [2] Iar în urma...
2280 vizualizări
Privilegio Yo, el Rey Por quanto por parte de vos, fray don Antonio de Guevara, Obispo de Mondoñedo, nuestro Chronista, me ha sido fecha relación que vos traduxistes y copilastes las Vid...
2098 vizualizări
Valladolid 1529 Por quanto por parte de vos, fray Antonio de Guevara, nuestro predicador y coronista, me fue hecha relación que vos traduxistes en romance castellano un libro llamado Marco Aure...
2050 vizualizări
Comiença el tercero Libro del Relox de príncipes, en el qual se tracta de las particulares virtudes que los príncipes han de tener, es a saber: de la justicia, de la paz, de la ma...
2380 vizualizări
Comiença el segundo libro llamado Relox de príncipes, en el qual va encorporado otro muy famoso libro llamado Marco Aurelio. Es auctor del un libro y del otro el Reverendo Padre fray Ant...
1963 vizualizări
Comiença el primero libro del Relox de Príncipes, compuesto por el Muy Reverendo y Magnífico Señor don Antonio de Guevara, Obispo de Guadix, Predicador y Coronista del Empe...
2223 vizualizări
Sevilla 1528 EL PRIMER LIBRO Prólogo Comiença el Prólogo dirigido a la Sacra, Cessárea, Cathólica Magestad del invictíssimo semper Augusto, el Emperador Nuest...
2116 vizualizări
[.....] ex Caesarianis autem et Getae militibus ad XX millia occidit: Roma multis viris fortibus spoliata, ensem quo frater occisus est, consecravit. a caedibus ad ludos descendit, ac ne eos quidem in...
1790 vizualizări
I. 1. UT fructuosa magis fiat historiarum lectio, et largum sui operis pretium secum ferat, tria imprimis studioso cuique necessaria ducuntur: 1.) Certus ordo, ne confuse, vage, aut desultorie legat; ...
1552 vizualizări
LIBER I Primus liber electionem edocet iuniorum, ex quibus locis uel quales milites probandi sint aut quibus armorum exercitiis imbuendi. Secundus liber ueteris militiae continet morem, ad quem pedest...
1800 vizualizări
LIBER PRIMVS I Divitias alius fulvo sibi congerat auro Et teneat culti iugera multa soli, Quem labor adsiduus vicino terreat hoste, Martia cui somnos classica pulsa fugent: Me mea paupertas vita tra...
1873 vizualizări
ANDRIA DIDASCALIA INCIPIT ANDRIA TERENTI ACTA LVDIS MEGALENSIBVS M. FVLVIO M'. GLABRIONE AEDILIB. CVRVLIB. EGERE L. AMBIVIVS TVRPIO L. HATILIVS PRAENESTINVS MODOS FECIT FLACCVS CLAVDI TIBIS PARIBVS TO...
4011 vizualizări
I Magnanimum Aeaciden formidatamque Tonanti progeniem et patrio vetitam succedere caelo, diva, refer. quamquam acta viri multum inclita cantu Maeonio (sed plura vacant), nos ire per omnem-- sic am...
1640 vizualizări
I Sidonius Constantio suo salutem Diu praecipis, domine maior, summa suadendi auctoritate, sicuti es in his quae deliberabuntur consiliosissimus, ut, si quae mihi1 litterae paulo politiores varia occa...
2076 vizualizări
Praefatio panegyrici dicti Anthemio Augusto bis consuli Cum iuvenem super astra Iovem natura locaret susciperetque novus regna vetusta deus, certavere suum venerari numina numen disparibusque modis pa...
1814 vizualizări
CLARISSIMO ALBINO SERVIVS GRAMMATICVS. Tibi hunc libellum, praetextatorum decus Albine, devovi. Nam licet patris avique, quibus maximam reverentiam litterae debent, cottidie urgearis exemplo ibique pu...
1521 vizualizări
PERSONAE Tantali Vmbra Furia Atreus, rex Mycenarum Satelles Thyestes, frater Atrei Tantalus, filius Thyestis Nuntius Chorus TANTALI VMBRA: Quis inferorum sede ab infausta extrahit auido fugaces ore ca...
1647 vizualizări
Liber Primus Velocem potius reditum mirabere, lector, tam cito Romuleis posse carere bonis. Quid longum toto Romam venerantibus aevo! Nil umquam longum est, quod sine fine placet. O quantum et q...
1630 vizualizări
1 Quae quondam sueras pulchro decorata libello carmen in Augusti ferre Thalia manus, ostro tota nitens, argento auroque coruscis scripta notis, picto limite dicta notans, scriptoris bene compta m...
1757 vizualizări
LIBER PRIMUS VENETI, post Gotthicum, atque Hunnicum tumul-tum, sub ipsum Longobardorum in Italiam adventum, ut primum in Insulas se collegerunt et classem aliquam, ut tum eius saeculi opes erant, comp...
2704 vizualizări
1 - Dum adhuc degeret in seculo Paulinus, Gestidio volucres mittit PAULINUS domino merito suspiciendo GESTIDIO. Injuria quidem est patrifamilias maritimis deliciis abundanti terrenum aliquid et agrest...
2265 vizualizări
LIBER PRIMUS 1. Septemtrionalis plaga quanto magis ab aestu solis remota est et nivali frigore gelida, tanto salubrior corporibus hominum et propagandis est gentibus coaptata; sicut econtra omnis meri...
2366 vizualizări
LIBER PRIMVS DOMINAE ADELPERGAE EXIMIAE SVMMAEQVE DVCTRICI PAVLVS EXIGVVS ET SVPPLEX Cum ad imitationem excellentissimi comparis, qui nostra aetate solus paene principum sapientiae palmam tenet, ipsa ...
2872 vizualizări
Praefatio 1 Non dubito fore plerosque, Attice, qui hoc genus scripturae leve et non satis dignum summorum virorum personis iudicent, cum relatum legent, quis musicam docuerit Epaminondam, aut in eius ...
2878 vizualizări
Versus Beati Martini Dumiensis episcopi In basilica Post evangelicum bisseni dogma senatus, Quod regnum Christi toto iam personat orbe, Postque sacrum Pauli stilum, quo curia mundi Victa suos tandem s...
1766 vizualizări