Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (23)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (6)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (41)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (360)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

OBSERVAŢII PRIVIND FUNCŢIONALITATEA UNOR PIESE DIN TEZAURUL DE LA STÂNCEŞTI, COMUNA MIHAI EMINESCU, JUD. BOTOŞANI

Alexandru Berzovan


Introducere
Între anii 1960-1970, un colectiv condus de către Adrian C. Florescu a efectuat săpături în cele două mari cetăţi de pământ de la Stânceşti. Cu această ocazie, sub dărâmăturile locuinţei II din Cetatea II a fost descoperit un tezaur cu piese din bronz, aur şi fier. Acestea se aflau într-un vas de lut depus într-o nişă amenajată în podină2.
În componenţa tezaurului se aflau opt artefacte: o aplică zoomorfă din aur de mari dimensiuni, două aplici de aur de dimensiuni mai mici, alte două aplici din bronz, două psalii din aliaj de bronz cu argint şi o zăbală de fier fragmentară. Tezaurul, amplu discutat în literatura de specialitate3, reprezintă un set de certă tradiţiune scitică care în împrejurări istorice insuficient elucidate a ajuns în mediu getic.
Prin acest studiu ne-am propus să discutăm – din punct de vedere al funcţionalităţii – trei dintre piesele acestui tezaur: aplica de aur zoomorfă şi cele două aplici de bronz.

Descrierea pieselor
Aplica zoomorfă (Pl. 1/1) a fost îngrijit lucrată dintr-o foaie subţire de aur, probabil prin presare pe un tipar de lemn. Ea fost aşezată peste un suport dintr-un material mai rezistent (lemn?). Fixarea foii de aur modelate s-a făcut cel mai probabil prin îndoirea sa de jur împrejurul respectivului suport. Cu privire la animalul redat, există două opinii: fie este vorba de un animal fabulos, cu cap de mistreţ, trup de peşte şi coadă asemănătoare celei a păsărilor, fie, după alte opinii, ar fi vorba doar de un simplu peşte4. În ce priveşte dimensiunile, acestea sunt după cum urmează: lungimea totală 47,8 cm, lăţimea maximă în zona mediană este de 9,6 cm5, greutatea fiind de cca. 100 de grame.
Piesa a beneficiat de două seturi de analize metalografice. Primul a fost efectuat de către Axel Hartmann de la Muzeul din Stuttgart şi a relevat un conţinut de 59,3% aur, 40% argint, 0,70% cupru şi mai puţin de 0,01 urme de bismut6. Al doilea a fost realizat de către Daniela Stan şi Bogdan Constantinescu, cu rezultate similare: 60,9% aur, 37,6% argint, 0,2% cupru şi 0,6% fier în zona ochiului, respectiv 58,4% aur, 39,1% argint, 0,2% cupru şi 0,5% fier în zona cozii7. Acest tip de aliaj, cunoscut sub numele de electrum, cu o cantitate foarte mare de argint, este specific Munţilor Caucaz şi Anatoliei estice8. Aşadar, analizele metalografice confirmă pe deplin observaţiile tipologice şi stilistice – piesa provine dintr-un areal cultural răsăritean.
Cele două aplici din bronz (Pl. 1/2. A, B) prezintă dimensiuni aproape egale: lungime de 27,4 cm pe coardă şi o lăţime cuprinsă între 8-10,4 cm9. Curbura părţii lor inferioare este orientată spre stânga, respectiv spre dreapta, dovadă că se utilizau cel mai probabil în pereche. În ceea ce priveşte sistemul de prindere, în partea superioară se observă două rânduri paralele alcătuite din câte 7 orificii fiecare, la distanţă de câte 0,6 cm unul de celălalt. Este limpede că partea superioară a celor două aplici se fixa în această zonă pe un suport, partea inferioară rămânând liberă. Piesele au fost ornamentate prin repusaj, dar decorul lor nu este întru totul identic, lăsând impresia unei execuţii neglijente. După cunoştinţele noastre nu s-au efectuat analize metalografice asupra acestor piese.

Discuţii
În baza formei şi a analogiilor, aplica zoomorfă a fost în general interpretată ca fiind un prometopidion10, opinie întărită şi de prezenţa pieselor de harnaşament în tezaur. Forma alungită, modul de fixare pe suportul de lemn ca şi unele analogii11 – au reprezentat tot atâtea argumente în acest sens. Cu toate acestea, o privire mai atentă relevă caracterul problematic al acestor interpretări ce au neglijat un aspect fundamental: dimensiunile piesei de la Stânceşti.
Prometopidia sunt bine atestate în mediul scitic unde evoluează de la simple ornamente triunghiulare de mărimi reduse spre piese cu lungimi de 30-40 de cm12 (Pl. 2/1). Se cunosc piese şi mai mari, precum aplica de la Bolshaya Tsimbalka cu o lungime de 41,4 cm13; dar toate piesele de peste 30 de cm prezintă forme bine adaptate anatomiei calului. Ori dacă aplica zoomorfă de la Stânceşti, la cei 47,8 cm lungime pe care-i are, ar fi fost într-adevăr aşezată pe fruntea unui cal, acesta ar fi trebuit să fie un exemplar de o masivitate cu totul ieşită din comun. Să fi deţinut căpetenia căreia i-a aparţinut tezaurul un cal într-atât de „năzdrăvan”? Puţin probabil, judecând după măsurătorile efectuate de arheozoologi asupra exemplarelor din epocă14. Aşadar, suntem nevoiţi să căutăm alte posibile explicaţii cu privire la funcţionalitatea acestei piese.
Posibile indicii ar veni din analiza unei analogii apropiate ca aspect şi mărime15 – piesa de aur de forma unui peşte (Pl. 3/1) descoperită la Witaszkowo (Vettersfelde)16, pe teritoriul actual al Poloniei. Aceasta prezintă următoarele dimensiuni: 41 cm lungime, 15 cm lăţime, greutate de 608,5 grame17. Şi această piesă a fost interpretată de către unii autori ca un prometopidion18; cu toate acestea, analizele metalografice efectuate au relevat pe partea dorsală a piesei urme de rugină, sugerând că aplica fost montată pe un suport de fier – poate pe lamelele unui scut19. Dacă este să luăm în discuţie şi masivitatea piesei în sine, foarte greu de montat pe fruntea unui cal, interpretarea ei ca aplică de scut apare ca cea mai plauzibilă soluţie20.
Aplicile de scut din mediul scitic cunosc o largă varietate de forme şi dimensiuni. Cele mai frecvente sunt piesele masive (lungimi de 30-40 cm) ce redau cervidee şi alte animale terestre reale şi fantastice, precum cele descoperite la Mezökeresztes - Zöldhalompuszta şi Tapiószentmárton (Ungaria)21, Kelermes22, Kul–Oba (Federaţia Rusă)23 etc. În schimb, aplicile de scut ce redau peşti prezintă dimensiuni mai reduse: cea din tumulul 12 de la Ordzhonikidze (Ucraina), realizată din bronz (Pl. 2/2), are o lungime de 27 cm24, cea de la Volkovtzy (Ucraina) de 28,4 cm25 (Pl. 3/2). Aplici pisciforme din bronz, de mărimi şi mai mici (cca. 7 cm lungime) apar şi în mediul sarmatic timpuriu, de pildă la Ak-Bulak (Kazahstan)26. S-ar putea obiecta – pe bună dreptate – că diferenţa dintre dimensiunile pieselor de la Witaszkowo şi Stânceşti şi aceste analogii din mediul nord-pontic implică funcţionalităţi diferite – trebuie însă să ţinem cont că pe un scut suprafaţa utilizată este mult mai mare, neexistând niciun fel de „limite anatomice” cum ar fi în cazul montării pieselor pe fruntea unui cal.
În ce priveşte cele două piese din bronz de la Stânceşti, situaţia este mai complicată din lipsă de analogii27. În orice caz, interpretarea lor drept cnemide, pe care o regăsim în unele studii28 este evident eronată, ţinând cont de forma şi dimensiunile pieselor. Destul de tentantă ar putea fi interpretarea lor drept obrăzare ale unui coif; dar sistemul de prindere, complet atipic, ne determină să privim cu circumspecţie o astfel de ipoteză.
Cel mai probabil, ele reprezintă aplici laterale de harnaşament, cu rol funcţional dar şi simbolic. Forma alungită şi uşor arcuită a capătului liber sugerează destul de expresiv un colţ de animal – poate chiar de mistreţ – eventual în legătură cu reprezentarea de pe aplica mare din aur. Este bine cunoscută existenţa în lumea scitică a unor seturi întregi de harnaşament menite să transforme caii căpeteniilor în făpturi cu aspect fabulos. Această modă de ornamentare o întâlnim pe spaţii largi în stepa eurasiatică, de la Pazyrik până în Ucraina de astăzi. În cazul de faţă, prin adăugarea acestor doi „colţi” simbolici, s-ar fi putut urmări, de pildă, transferul unor atribute precum „ferocitatea” mistreţului asupra calului.

Consideraţii finale
Lucrată meşteşugit din aur de bună calitate, aplica zoomorfă de la Stânceşti va fi reprezentat o piesă de podoabă deosebită în epoca ei. Rămâne greu de spus în ce circumstanţe a ajuns în cetatea getică de la Stânceşti. Putea să fi fost pradă de război, cum la fel de bine putea să fi fost un dar; de va fi fost utilizată de un rege get sau scit statornicit în cele două cetăţi iarăşi nu vom putea şti.
Nici în ce priveşte funcţionalitatea piesei nu avem răspunsuri certe – în orice caz însă, noi credem că interpretarea ei ca ornament de scut, aşa cum am propus prin aceste rânduri, reprezintă deocamdată cea mai plauzibilă soluţie.


PLANŞE

Planşa 1. 1. Aplică zoomorfă din aur de la Stânceşti (apud Florescu, Florescu 2012); 2. A-B. Aplici din bronz de la Stânceşti, fără scară (apud Florescu, Florescu 2012)



Planşa 2. 1. Diverse tipuri de prometopidia din mediul scitic (apud Илинская 1968); 2. Aplica de scut de la Ordzhonikidze, fără scară (apud Черненко 1968)



Planşa 3. 1. Aplică din aur de la Witaszkowo, fără scară (apud Bukowski 1977); 2. Aplica din aur de la Volkovtzy, fără scară (apud Lebedynsky 2010); 3-4. Reconstituirea idealizată a inventarului militar din tumulul 12 de la Ordzhonikidze (foto Stanislav Ermakov)



NOTE
1 Academia Română, Filiala Iaşi – Institutul de Arheologie, IAŞI.
2 A.Florescu, S.Raţă, Complexul de cetăţi traco-getice (sec. VI-III î.e.n.) de la Stânceşti - Botoşani, în Studii şi Materiale, Suceava, 1969, p.15.
3 Ibidem, p.15; A.Păunescu, P.Şadurschi, V.Chirica, Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani, I, Bucureşti 1976, p.176-177; S.Burda, Tezaure de aur din România, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1979, p.67, 72; M.Gramatopol, Tezaurul de la Stînceşti, în MI, XVIII, 11 (212), 1984, p.27-28; I.H.Crişan, Spiritualitatea geto-dacilor. Repere istorice, Ed.Albatros, Bucureşti, 1986, p.358; S.Haimovici, Observaţii cu privire la motivul animalier în toreutica traco-geto-dacă, în TD, XIII, 1992, 1-2, p.180; B.Kull, Tod und Apotheose. Zur Ikonographie in Grab und Kunst der jüngeren Eisenzeit an der unteren Donau und ihrer Bedeutung für die Interpretation von „Prunkgräbern”, în Ber.RGK, 78, 1997, p.258-259; S.Teodor, Regiunile est-carpatice ale României în secolele V-II î.d.Hr. Consideraţii generale şi repertoriu arheologic, Ed. Vavila Edinf SRL, Bucureşti, 1999, p.45; T.Arnăut, Vestigii ale sec. VII-III a.Chr. în spaţiul de la răsărit de Carpaţi, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, 2003, p.124; D.Măndescu, Cronologia perioadei timpurii a celei de-a doua epoci a fierului (sec. V-III a.Chr.) între Carpaţi, Nistru şi Balcani, Ed.Istros, Brăila, 2010, Catalog, p.149; A.Florescu, M.Florescu, Cetăţile traco-getice din secolele VI-III a.Chr. de la Stânceşti (jud.Botoşani), Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012, p.70-78; G.Trohani, Arta aurului şi argintului în spaţiul carpato-dunărean în secolele VI-III a.Chr., în R.Oanţă-Marghitu (ed.), Aurul şi Argintul Antic al României. Catalog de expoziţie, Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, 2013, p.67; A.Rustoiu, Of Horses and Man... A Late Iron Age Gold Applique from Veţel (Hunedoara County, Romania), în Arch. Bulgarica, XIX, 3, 2015, p.55-56.
4 S.Haimovici op. cit., p.180; V.Sîrbu, G.Florea, Imaginar şi imagine în Dacia preromană, Ed.Istros, Brăila, 1997, p.82-83.
5 A.Florescu, M.Florescu, op. cit., p.70-71.
6 A.Hartmann, Ergebnisse der spektralanalytischen Untersuchung vor und frühgeschichtlicher Goldfunde aus rumänischen Boden, în Germania, 67, 1978, p.5-10.
7 D.Stan, B.Constantinescu, Analiza compoziţională a unor artefacte geto-dacice de aur găsite în Muntenia şi Moldova, în S.Forţiu, A.Cîntar, D.Micle (eds.), Arheovest II. In Honorem Gheorghe Lazarovici. Interdisciplinaritate în Arheologie, JATEPress Kiadó, Szeged, 2014, p.674, Tab.4.
8 A.Florescu, M.Florescu, op. cit., p.71; D.Stan, B.Constantinescu, op. cit., p.674.
9 A.Florescu, M.Florescu, op. cit., p.72.
10 De pildă: M.Gramatopol, op. cit., p.27; B.Kull, op. cit., p.259; D.Măndescu, op. cit., Catalog, p.149; A.Florescu, M.Florescu, op. cit., p.73; G.Trohani, op. cit., p.67.
11 Aplica frontală de la Solokha ce redă doi peşti, cu o lungime de 38,8 cm, a fost la rândul ei aplicată pe un suport de lemn (E.Jacobson. The Art of the Scythians. The Interpenetration of Cultures at the Edge of the Hellenic World, E.J.Brill, 2005, p.272).
12 V.A.Илинская, Ϲкифы днепростого лесостепного левоьережья, Наукова Думка, Киев, 1968, p.122.
13 E.Jacobson, op. cit., fig.141-143.
14 Vezi de pildă S.Bököny, History of domestic mammals in central and eastern Hungary, Budapesta, 1974, passim; S.Haimovici, Caractéristiques des chévaux des gétes decouvértes dans la necropole de Zimnicea, în Dacia, N.S., XXVII, 1983, p.79-107; S.Haimovici, C.Tarcan-Hrişcu, Unele particularităţi morfologice ale unui craniu de cal descoperit în cetatea geto-dacică de la Butuceni (Republica Moldova), în ArhMold, XIX, 1996, p.306-310.
15 V.Sîrbu, G.Florea, op. cit., p.82.
16 Despre acest tezaur vezi şi P.Alexandrescu, Zum goldenen Fisch von Witaszkovo (ehem. Vettersfelde) în C.Becker (ed.), Chrόnos, Beiträge zur prähistorischen Archäologie zwischen Nord- und Südosteuropa. Festschrift für Bernhard Hänsel, Internationale Archäeologie Studia Honoria 1, Espekamp, 1997, p.683-684; L.D.Nebelsick, Ryba wpuszczona do wody: historyczny i kulturowy kontekst „Skarbu Vettersfelde”, în A.Jaszewska, A.Michalak (eds.), Woda - Zywiol Ujarzmiony i Nieujarzmiony, Stowarzyszenie Naukowe Archeologów Polskich Oddział Lubuski, Zielona Gora, 2015, p.123-152.
17 Z.Bukowski, The Scythian Influence in the area of the Lusatian Culture, Zakład Narodowy im. Ossolińskich, 1977, p.134.
18 Ibidem, p.139-141.
19 Despre scuturile cu lamele de fier din mediul scitic, vezi E.B.Черненко, Ϲкитский Dоспех, Наукова Думка, Киев, 1968, p.107-110; E.V.Černenko, Die Schutzwaffen der Skythen, Prähistorische Bronzefunde, III, 2, Franz Steiner Verlag, Stuttgart, 2006, Taf. 36-39. Ele se utilizau alături de alte tipuri de scuturi, de lemn, de răchită etc.
20 A.Rieth, Skythische Schildzeichen, în PZ, 46, 1971, p.112; Z.Bukowski, op. cit., p.140.
21 J.Chochorowksi, Die Vekerzug-Kultur. Charakteristik der Funde, Universytet Jagiellonski, Krakow, 1985, p.106-107, Abb. 34.
22 E.Jacobson, op. cit., fig.122.
23 Ibidem, fig.124.
24 E.B.Черненко, op. cit., рис.57.
25 V.A.Илинская, op. cit., p.124; Z.Bukowski, op. cit., p.141; I. Lebedynsky, Les Scythes, Editions Errance, Paris, 2010, p.258.
26 К.Ф.Ϲмирнов, В.Г.Петренко, Савроматы Поволжъя и южного приуралья, în Археология СССР, 1-9, Москва, 1963, Таб.21/10.
27 În monografia apărută în 2012 (A.Florescu, M.Florescu, op. cit., p.72) încearcă să traseze o analogie între piesele de la Stânceşti şi o serie de aplici în formă de cornet descoperite la Kazbek.
28 M.Gramatopol, op. cit., p.27-28; V.Sîrbu, G.Florea, op. cit., p.82; A.Zanoci, Fortificaţiile geto-dacice din spaţiul extracarpatic în secolele VI-III a.Chr., Ed. Vavila Edinf SRL, Bucureşti, 1998, p.84.

Apărut în: Cercetări Istorice (serie nouă), XXXV, IAŞI, 2016, p. 49-59

Cuvinte cheie:Tezaurul de la Stânceşti, arta scitică, prometopidia, aplică de scut, piesă de harnaşament, Witaszkowo

Kewyords: Stânceşti hoard, Scythian Art, prometopidia, shield applique, harness piece, Witaszkowo

Abstract:
REMARKS REGARDING THE FUNCTIONALITY OF SOME ARTIFACTS WITHIN THE HOARD OF STÂNCEŞTI, MIHAI EMINESCU COMMUNE, BOTOŞANI COUNTY

The hoard of Stânceşti was discovered during the archaeological researches undertaken in two large Getic forts of Stânceşti, by late archaeologist Adrian C. Florescu. It was found hidden in a dwelling, deposited in a single clay pot. The stylistic but also metallographic analysis indicate clearly that the artifacts are of Scythian origin. In this paper we discuss the functionality of three items included in the hoard: the large golden zoomorphic brackets, and the two smaller bronze brackets. In our opinion, the large golden bracket was much too massive to be used as a prometopidion, as it was previously understood within the archaeological literature; more likely, it could be a shield ornament. Fish-shaped shield brackets have been acknowledged in other Scythian discoveries: Witaszkowo, Ordhzonikidze etc. The two smaller bronze brackets were used in pair, probably as harness pieces.

List of Illustrations
Plate 1. 1. Zoomorphic gold bracket ornament of Stânceşti village (apud Florescu, Florescu 2012); 2. A-B. Bronze bracket ornaments of Stânceşti, without a scale (apud Florescu, Florescu 2012).
Plate 2. 1. Various types of prometopidia from the Scythian environment (apud Илинская 1968); 2. Shield bracket ornament of Ordzhonikidze, no scale (apud Черненко 1968).
Plate 3. 1. Gold bracket ornament of Witaszkowo, no scale (apud Bukowski 1977); 2. Gold bracket ornament of Volkovsky, no scale (apud Lebedynsky 2010); 3-4. Idealized reconstruction of the military inventory of barrow 12 of Ordzhonikidze (photo: courtesy of Stanislav Ermakov).