Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (27)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (16)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (45)
   Recenzii (6)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (363)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

CAMPANIILE ARHEOLOGICE DE LA CIOROIU NOU ŞI DESA ÎMBOGĂŢESC ŞI ÎN 2012 COLECŢIILE MUZEULUI OLTENIEI

09-09-2012


Cercetarea arheologică a dat roade în Dolj şi în campania 2012, recent încheiată. Săpăturile de pe cele trei şantiere administrate de Muzeul Olteniei - de la Răcarii de Jos (comuna Brădeşti), Cioroiu Nou (comuna Cioroiaşi) şi Desa -, susţinute financiar de autoritatea judeţeană cu 150.000 de lei, sumă dublă faţă de anii trecuţi, au scos la suprafaţă, şi în acest an, elemente noi, care contribuie la cunoaşterea mai în detaliu a unor epoci demult apuse.
Începute la 1 iunie şi încheiate pe 10 iulie, cercetările în castrul roman de la Răcarii de Jos au răspuns aşteptărilor arheologului Dorel Bondoc. Totodată, a fost realizată şi o conservare primară a ruinelor, ca şi în cazul celorlalte două şantiere dorinţa fiind de a transforma monumentele arheologice în obiective turistice. Şef de şantier şi la Cioroiu Nou - unde săpăturile au debutat pe 16 iulie şi s-au finalizat în acest week-end -, expert arheolog dr. Dorel Bondoc se declară mulţumit de „roade”. Le va prezenta, de altfel, în această lună, la două importante congrese internaţionale la care va participa - unul în Bulgaria, altul în Italia.
„Rezultatele, acum, când putem trage linie pentru 2012, sunt mai mult decât spectaculoase şi ce am reuşit să aducem anul acesta în faţa opiniei publice ar reprezenta puncte de reper pentru orice muzeu de referinţă din România”, declară şi arheologul Florin Ridiche, referindu-se la campania arheologică desfăşurată, de la sfârşitul lui iulie, timp de mai bine de o lună, la Desa.

DESA: cercetări de o importanţă deosebită în România, după 12 ani de săpături sistematice

Începute ca simple sondaje de verificare, în anul 2001, cercetările arheologice din comuna Desa au ajuns să deţină o importanţă deosebită în România, după 12 ani de săpături sistematice. La coordonarea lor ştiinţifică participă şi Universitatea din Craiova - Facultatea de Teologie, Istorie şi Stiinţe ale Educaţiei, reprezentată de prof.univ.dr.Petre Gherghe. Astfel, siturile descoperite în această localitate sunt singurele care au beneficiat de un studiu multidisciplinar complet, la nivel naţional, pe lângă cercetările arheologice propriu-zise realizându-se analize C14, analize pedologice, antropologice, scanări geofizice. Toate acestea au dus la descoperirea, de-a lungul anilor, a unor piese unice, cum ar fi singurele spade, întregi, cunoscute în aria fostului Imperiu Roman, sau a celor mai vechi morminte de incineraţie (2200 î.Chr.) ale Epocii Bronzului din sud-estul Europei. De asemenea, au fost documentate complet riturile şi ritualurile funerare practicate aici în Prima Epocă a Fierului (800 î.Chr. - 650 î.Chr.).
În anii din urmă, fiecare campanie de cercetare desfăşurată la Desa a scos la iveală câte o nouă epocă sau cultură arheologică ori câte un ritual funerar inedit practicat. «Cu excepţia castrului roman descoperit aici, se pare că oamenii din toate perioadele preistorice sau antice identificate în cele două puncte - „Castraviţa” şi „La Ruptură” - au preferat zona pentru amenajarea propriilor cimitire în care au practicat surprinzătoare obiceiuri funerare, de neînţeles pentru mentalul nostru de secol XXI», spune arheolog dr.Florin Ridiche, totodată manager al Muzeului Olteniei.

O descoperire surprinzătoare: un mormânt de câine, cu fragmente ceramice dacice alături de schelet

În cursul acestui an au continuat să apară în punctul „Castraviţa” morminte celtice probabil aparţinătoare tribului scordiscilor, care oferă informaţii clare despre migraţia acestei populaţii în Balcani, în secolele al III-lea şi al II-lea î.Chr. «Unul dintre acestea ne-a atras atenţia în mod deosebit prin ritualul practicat. Astfel, mormântul era format dintr-un castron, printre primele exemplare lucrate cu roata olarului cunoscute la noi în ţară, în care au fost depuse oasele incinerate ale defunctului, totul fiind acoperit cu o frumoasă fructieră pusă cu gura în jos. Deasupra fructierei a fost pus un cuţitaş din fier folosit la bărbierit, ceea ce ne spune multe despre nevoile pe care acea persoană urma să le aibă pe lumea cealaltă. La alt mormânt, tot din aceeaşi epocă, a fost găsit un fragment dintr-un cuţit curb, cu tot cu teacă, cunoscut de noi sub numele de cuţit de tip sica, model preluat mai târziu şi de daci. Ca o paranteză la descrierea acestor morminte, nu excludem posibilitatea ca această populaţie celtică - identificată nu numai aici, ci şi în alte localităţi din sud-vestul Olteniei, cum ar fi Corlate, Cetate etc. -, să-şi fi adus contribuţia, alături probabil de colonişti gali aduşi tot în aceeaşi zonă de către romani, la întemeierea actualei aşezări numită Galicea Mare», explică arheologul.
O descoperire surprinzătoare făcută tot în acelaşi punct „Castraviţa”, în interiorul castrului roman, este a unui mormânt de câine. Alături de schelet au fost găsite fragmente ceramice dacice, ceea ce sugerează o atenţie deosebită la înhumarea animalului. Dr.Florin Ridiche spune că astfel de descoperiri apar numai în Moldova şi în nordul Munteniei şi aparţin carpilor, daci liberi care au locuit în acele teritorii şi de la numele cărora se presupune că vine şi denumirea munţilor Carpaţi: «Ştim că pe la mijlocul secolului al III-lea d.Chr. are loc o mare invazie a acestei populaţii în provincia romană Dacia Malvensis, Oltenia de azi, şi numai aşa se poate explica prezenţa acestui mormânt de câine la Desa. Se cunoaşte că această populaţie avea obiceiul de a sacrifica ritual câini şi iepuri, după care îi îngropau în centrul propriilor aşezări».

[...]

Aşezarea şi fortificaţia romană, în calea prăpădului carpilor din secolul al III-lea d.Chr.

Una dintre clădirile din piatră pare a fi un atelier, susţine arheologul: „Cred că este vorba nu despre o clădire particulară, ci despre una oficială. Are fundaţii de 70 cm, ori acest lucru sugerează fie un proprietar bogat, fie nişte autorităţi statale, în nici un caz un om de rând. Clădirea este multicompartimentată, camerele sunt generoase, au latura între 4,5 şi 5 m. Ar fi putut fi un atelier şi înclin spre asta întrucât am descoperit aici multe obiecte şi vase ceramice pictate, resturi de zgură, cuie, monede, fibule. Inventarul este unul obişnuit epocii romane, însă sunt unele piese care fac notă cu totul discordantă - mă refer, spre exemplu, la nişte fibule de argint, la monede într-o cantitate apreciabilă sau la nişte vase de lux”. Spre est se regăseşte o altă clădire, cu latura de nu mai puţin de 15 m. „Are o sală centrală, cu multe încăperi de jur împrejur. O astfel de arhitectură şi dispunerea ar sugera un spital. Dar nu este sigur. Prefer să fiu prudent în afirmaţii”, mai spune dr. Dorel Bondoc.
La un moment dat, explică arheologul, aceste două clădiri au fost abandonate, cel mai probabil cu prilejul invaziei carpilor din anul 247 d.Chr. „Un prăpăd s-a abătut atunci asupra întregii Dacii, iar aşezarea şi fortificaţia romană de la Cioroiu Nou nu au scăpat. Probabil, când au fugit, oamenii au luat cu ei atât cât au putut, restul este posibil să fi căzut pradă invadatorilor. Tezaure au fost găsite la Bârca, la Moţăţei, Vârtop, Galicea Mare şi în alte localităţi, numai la Cioroiu Nou nu, deci e clar că au fugit cu strânsura de-o viaţă. La Bârca sunt patru tezaure, cu câteva sute de monede, o cantitate apreciabilă... Erau, aşadar, nişte oameni înstăriţi. De altfel, există toate condiţiile pentru a fi prosperat aici - solul este foarte bun, apele sunt la tot pasul, clima este prielnică...”. Reîntoarsă după prăpădul carpic, se pare că populaţia a ridicat aici clădirile cu ziduri mai subţiri, date acum la iveală de arheolog, refolosind materialele din construcţiile anterioare. „Ca atare, viaţa romană a continuat, dar nu în aceleaşi condiţii”, adaugă Dorel Bondoc.

[...]

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


http://www.cvlpress.ro , 2012