Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (25)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (16)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (43)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (361)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

AURUL DACILOR. SERIE

06-11-2012


Aurul Dacilor (I)

Publicat în 26 Iulie 2012 de MNIR

În cursul anilor 1995-2001 întreaga zonă Sarmizegetusa Regia (înscrisă pe lista monumentelor umanităţii în 1999) a fost vizată de activităţile unor grupări ale crimei organizate, care au practicat braconajul arheologic pe scară largă.
Un număr foarte mare de tezaure de aur şi de argint, obiecte de bronz şi fier au fost sustrase şi exportate ilegal în Europa Occidentală şi în SUA.
După mai multe tentative ale ofiţerilor de la Poliţia de Patrimoniu din cadrul IGPR, în 2005 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a început instrumentarea unor dosare penale membrilor mai multor grupuri infracţionale din jud. Hunedoara în legătură cu jaful arheologic şi alte fapte penale.
În decembrie 2009, Judecătoria Deva a condamnat la pedepse privative de libertate însumând peste 100 de ani de închisoare mai multe persoane. În prezent se judecă apelul în acest proces.
Între timp ancheta a continuat şi s-a extins.
În paralel cu procesul care se desfăşura la Deva şi apoi, la Alba Iulia, organele judiciare, împreună cu Guvernul României şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional au întreprins mai multe acţiuni de depistare şi recuperare a bunurilor arheologice şi numismatice sustrase şi exportate ilegal. Acestea s-au desfăşurat în cooperare cu Interpolul şi cu organele judiciare din Franţa, Germania, Elveţia, Austria, Marea Britanie, Belgia, Serbia şi SUA. Alte operaţiuni de recuperare s-au desfăşurat în România, la care a luat parte mai multe inspectorate judeţene al Poliţiei şi Poliţiei de Frontieră.
Pe 7 ianuarie 2007, au fost readuse în ţară patru brăţări dacice de aur, graţie eforturilor persistente, derulate timp de mai mulţi ani ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Alba Iulia şi de către Poliţia pentru Patrimoniu din IGPR şi Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.
Pe 25 ianuarie 2007, a fost repatriată cea de-a cincea brăţară de aur, mulţumită cooperării dintre autorităţile judiciare din Romania şi Franţa; apoi, pe 12 iunie 2007, a fost recuperată cea de-a şasea brăţară pe teritoriul naţional, de către ofiţeri ai Poliţiei de Frontieră, în urma unui operaţiuni sub acoperire.
Pe 3 august 2007, au fost readuse alte trei brăţări, ca urmare a eforturilor autorităţilor judiciare şi administrative, în cooperare cu omologii lor din Germania.
Pe 12 decembrie 2008, au revenit în ţară alte două brăţări de aur dacice, pentru ca pe 17 iulie 2009 să fie repatriată încă o brăţară (nr.12), dar în acelaşi an au fost readuse în ţară un superb colier de aur şi doi cercei de aur, piese sustrase din situl dacic de la Căpâlna, (jud. Alba) exportate ilegal înainte de 2005.
Pe 10 mai 2011 a fost readusă în ţară brăţara nr.13.
Piesele recuperate la 10 mai 2011.
O brăţară regală dacică de aur decorată cu capete de dragoni înaripaţi şi palmete.
Două umbo (partea centrală, de întărire a unui scut de lemn acoperit cu piele) de scuturi de paradă decorate cu reprezentări de animale reale sau fantastice.
229 monede antice de aur şi argint, din care: 27 stateri de aur de tip Lysimachos, emişi la Tomis şi la Callatis în secolul I a.Chr. (cca 80-60 a.Chr.) şi 202 drahme de argint dacice de tip Koson, emisiuni monetare necunoscute până în 2004.
Piesele recuperate la 10 mai 2011 constituie cea mai importantă repatriere de piese arheologice şi numismatice (232 piese) efectuată de către autorităţile române de când acestea au solicitat aplicarea prevederilor convenţie internaţionale UNIDROIT (Roma 1995).

citeşte mai departe...


Aurul Dacilor (II)

Publicat în 26 Iulie 2012 de MNIR

Brăţara plurispiralică din aur.
Brăţara a fost numerotată în continuarea celor 12 (douăsprezece) brăţări recuperate până în prezent de către statul român şi care se află la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, căpătând numărul de ordine 13.
După informaţiile pe care le deţinem ea a fost achiziţionată în anul 2006 la München (expoziţia Numismata) de un colecţionar dintr-un stat balcanic, care o oferă Statului Român contra unei compensaţii.
Brăţara nr.13 - din aur având 6,5 spirale, o înălţime de 9 cm, diametrul la exterior, la capete, de 10,5 - 11,5 cm, diametrul barei ce are o secţiune rotundă de 5,6 - 5,9 mm, o lungime totală desfăşurată de 2,51 m şi o greutate de 933,4 grame.
Cele două extremităţi redau stilizat o protomă de animal ce are botul alungit, tăiat drept. Partea mediană a capului şi a coamei este marcată prin linii oblice incizate, decorul fiind identic pe cele două părţi rezultante. Ochii şi sprâncenele sunt redate prin câte trei linii trasate curb. Dinţii, canini - colţi, sunt redaţi prin câte o linie arcuită, incizată pe cele două laturi ale capului. Lungimea capetelor este de 2-2,1 cm.
În continuarea capului se află o placă dreptunghiulară cu marginile supraînălţate şi decorate cu două şiruri de mici linii incizate dispuse oblic, în formă de V, despărţite de o linie mediană. Partea centrală a plăcii este decorată cu o linie punctiformă mediană din care pornesc 13, respectiv 14 linii oblice, paralele, în V, ale căror limite exterioare sunt punctiforme şi dispuse pe câte o linie incizată, paralelă cu cea mediană şi marginile supraînălţate. Lungimea celor două plăci dreptunghiulare este de 3,4 - 3,62 cm.
În continuarea fiecărei plăci dreptunghiulare se află, pe o lungime de 14,2 cm, 7 palmete triungiulare cu laturile arcuite obţinute cu ajutorul a două stanţe - o primă stanţă pentru cele 6 palmete mai mari şi o a doua pentru cea mai mică. Decorul este frunziform. Marginile palmetelor sunt supraînălţate şi decorate, prin incizie, cu linii mici dispuse oblic.
De asemenea, un decor de trei linii incizate, ondulate, se află în lungul palmetelor, pe cant.
S-a putut observa că pe alocuri suprafaţa brăţării este acoperită cu o patină translucidă, de culoare uniformă, uşor maronie, care atenuează strălucirea naturală a aurului prelucrat mecanic, situaţie constatată şi la brăţările descoperite anterior.
Pe alocuri se păstrează urme din pământul în care brăţara a fost depusă. Particulele de pământ vor putea fi supuse unor viitoare analize pedologice.
Umbo de scuturi de paradă, dacice, din fier.
Scutul nr.1 (cu reprezentare zimbru) - realizat dintr-o tablă de fier cu diametrul maxim actual de 42 cm prin prelucrare în tehnica au repoussé, sau mai curând prin batere la cald, având o grosime de 1-1,8 mm şi o înălţime maximă de 5 cm. şi o greutate de circa 1,5 kg. Pe toată circumferinţa exterioară este reprodusă o bandă gen şnur sau funie răsucită, în relief, lată de 5 mm, ce delimitează la exterior o margine plată ("borul") a piesei, lată de 5 cm şi perforată în zona mediană cu 12 orificii rotunde, cu diametrul de 6,7-7,1-7,8-8,75 mm., uneori deformate din cauza vechimii şi a restaurării, situate la distanţe relativ egale între ele (8,95-10,11 cm din centrul orificiului).
Scutul nr. 2 (cu reprezentare grifon) - realizat dintr-o tablă de fier cu diametrul de 41,8 cm prin prelucrare în tehnica au repoussé, sau mai curând prin batere la cald, având o grosime de 1,8-1,9 mm şi o înălţime maximă de 5 cm. şi o greutate de circa 1,6 kg. Pe toată circumferinţa exterioară este reprodusă o bandă gen şnur sau funie răsucită, în relief, lată de 5,73-6,2-6,7 mm, ce delimitează marginea plată ("borul"), lată de 4,6-4,8-5 cm şi perforată în zona mediană cu 12 orificii rotunde, uneori deformate din cauza vechimii şi a restaurării - unele fiind pătrate, ovale sau alte forme neregulate, având un diametru de 5,6-8,3-9,2 mm., situate la distanţe relativ egale între ele (8,42-9,84 cm din centrul orificiului).
Monete antice.
229 monete dintre care 27 sunt din aur de tip Lysimachos sau Pseudo-Lysimachos, 39 din argint de tipul Koson "clasic" şi 163 din argint imitând tetradrahmele de tip Macedonia I şi având legenda Koson Droyeis, scrisă cu caractere greceşti.
Aceste monete fac parte din două loturi distincte.
a) Monetele din argint sunt parte a unui lot de circa 2700 monete descoperite în decembrie 2003 pe Dealul Bodii (Dealul Muncelului - Feţele Albe).
b) Monetele din aur sunt parte a unui lot de 3600 monete de tip Lysimachos, Pharnakes şi Asander descoperite în august 1998 în zona Sarmizegetusa, pe Şesul Căprăreaţei, nu departe de locul descoperirii primelor brăţări plurispiralice din aur.
După informaţii aflate la dosarul cauzei, cele două umbo de scuturi aparţin unei descoperiri colective (depozit de obiecte de fier) constituite din 7 piese, scoasă la lumină în vecinătatea cetăţii dacice de la Piatra Roşie.
Autenticitatea celor două piese oferite spre recuperare este confirmată de Raportul de examinare (Examination Report) întocmit de Chase Art Services din SUA la 3 iunie 2003, pe baza studiului radiografic, a analizei chimice şi a metalografiei. Din acelaşi raport, ca şi din aspectul lor actual rezultă că piesele au fost curăţate şi restaurate în laborator şi că dintr-una din ele a fost luată o mică probă de metal.
Monedele de aur au aparţinut unui tezaur compus din 3600 monede (descoperit în 1998), iar cele de argint au făcut parte dintr-un alt tezaur, compus din 2700 de monede (descoperit în 2003).
Toate obiectele expertizate la solicitarea organelor judiciare române, ca fiind excavate ilegal şi sustrase din siturile clasate monument istoric din Munţii Orăştiei, toate aparţinând patrimoniului mondial UNESCO: o brăţară plurispiralică din aur, două scuturi din fier şi 229 monete - aparţin Patrimoniului Cultural Naţional şi trebuiesc incluse in categoria TEZAUR.

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://www.mnir.ro , 2012