Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (25)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (16)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (43)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (361)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

CETATEA DACICĂ DE LA CÂRLOMĂNEŞTI VA FI RECONSTITUITĂ ŞI ORGANIZATĂ CA MUZEU ÎN AER LIBER

Cetatea dacică de la Cârlomăneşti, judeţul Buzău, va fi parţial reconstituită de arheologi şi începând cu anul 2014 va deveni prima cetate de tip davă din ţara noastră organizată ca muzeu în aer liber. 'Estimăm ca în 4-5 ani să finalizăm lucrările, iar din 2014 după ce vom restaura unul din cele cinci temple descoperite şi două-trei clădiri, cetatea dacică va putea fi vizitată de publicul larg', a declarat în exclusivitate pentru AGERPRES directorul Muzeului judeţean Buzău, Sebastian Matei.
Tânărul arheolog intenţionează ca la Cârlomăneşti să realizeze şi un Muzeu al satului preistoric, prin reconstituirea locuinţele populaţiei autohtone din ultimele cinci-şase milenii.
'Zona Cârlomăneşti a fost locuită neîntrerupt mai bine de cinci milenii, în urma săpăturilor arheologice putem reconstitui o locuinţă şi anexele din Epoca pietrei, una, două locuinţe din Epoca bronzului, cultura Monteoru, precum şi o locuinţă din perioada migraţiei popoarelor', a mai spus Sebastian Matei.
Potrivit directorului muzeului din Buzău, civilizaţia geto-dacilor de la Curbura Carpaţilor este de o originalitate aparte, în urma săpăturilor arheologice de la Cetăţuia-Cârlomăneşti fiind descoperite cinci temple dacice, dintre care două cu absidă, dar şi zeci de statuete antropomorfe şi zoomorfe care constituiau obiecte de adoraţie. Concluzia este că dacii de la Curbură cultivau un fel de erezie, în constrast cu monoteismul practicat de ceilalţi daci.
Directorul Muzeului judeţean Buzău, Sebastian Matei, a acordat un scurt interviu AGERPRES în care detaliază elementele care definesc dava de la Cârlomăneşti una dintre cele mai importante aşezări dacice din zonă.
AGERPRES: Alexandru Odobescu a descoperit la sfârşitul secolului al XIX-lea, la circa 13 kilometri nord-vest de municipiul Buzău, la marginea satului Cârlomăneşti din comuna Verneşti, o importantă aşezare ce a aparţinut geto-dacilor.
Sebastian Matei: Acest platou a fost locuit intens, cu mici întreruperi, în Epoca bronzului, apoi a fost părăsit timp îndelungat, locuirea fiind reluată în epoca geto-dacă, respectiv la sfârşitul secolului al II-lea î.Hr. Cercetările de suprafaţă din imediata apropiere a Cetăţuii, precum şi o serie de descoperiri arheologice obţinute cu ocazia unor lucrări de amenajare a gospodăriilor ne-au confirmat că locuirea geto-dacică s-a extins mult în afara platoului. În perioada ce corespunde domniei lui Burebista (88-44 î.Hr.) aşezarea de la Cârlomăneşti a cunoscut o perioadă de înflorire, devenind o importantă davă - centru politic, economic şi religios pentru comunităţile geto-dacice din zona Carpaţilor de Curbură.
AGERPRES: Care sunt rezultatele celor câtorva decenii de săpături arheologice?
Sebastian Matei: În urma săpăturilor arheologice, în aşezarea de pe dealul Cetăţuia au fost dezvelite cinci mari construcţii de cult, cu suprafeţe cuprinse între 80 şi 200 de metri pătraţi. Edificiile, cu siguranţă de destinaţie publică, au fost construite din lemn, lut şi piatră, în formă dreptunghiulară, în două cazuri una dintre laturi fiind absidată. În interiorul acestora au fost dezvelite vetre ornamentate cu motive geometrice, folosite, probabil, la ritualuri desfăşurate în prezenţa focului. Pe lângă obiecte uzuale, cum ar fi vase ceramice, unelte sau monede, în două dintre marile construcţii cercetate s-au descoperit fragmente de statuete zoomorfe din lut, reprezentând lupi, mistreţi, cerbi şi păsări. Animalele stăteau pe un suport conic, confecţionat tot din ceramică, cu scopul de a fi expuse, privite şi adorate. Interesante sunt statuetele de lupi, din gura cărora ies doi colţi de mistreţ, sugerând că artistul a dorit să-i atribuie lupului calităţi ale mistreţului. Un număr mai redus de piese, realizate din acelaşi material, înfăţişează războinici călare.
Reprezentările plastice de la Cârlomăneşti sunt unice în spaţiul locuit de geto-daci. Se crede că ele erau atribute ale unor divinităţi sau chiar animale totemice. Venerarea acestor statuete în edificii publice nu se înscria în linia generală a religiei geto-dace, care îl avea în centrul panteonului pe zeul Zalmoxis. De aceea nu este exclus ca această erezie apărută la Cârlomăneşti să fi fost anihilată de Burebista prin forţă.
AGERPRES: Ce aduc nou în civilizaţia Daciei antice geto-dacii de la Curbura Carpaţilor?
Sebastian Matei: Bogăţia comunităţilor geto-dacice de la Cârlomăneşti este reflectată în primul rând de descoperirea a sute de vase ceramice, unelte, ustensile, podoabe din fier, bronz, argint şi aur, piese de harnaşament, arme, fie confecţionate în mediul autohton, fie importate din lumea greco-romană. Pe platoul Cetăţuii a fost găsit şi un important tezaur monetar, compus din 124 de piese din argint, specifice triburilor geto-dacice din Muntenia. Particularităţile de execuţie ale acestor monede ne îndrituiesc să afirmăm că ele au fost bătute în cadrul unui atelier local.
În sprijinul afirmaţiei că dava de la Cârlomăneşti a avut un rol important în secolul I î.Hr. vine atestarea epigrafică a unui basileu (rege, în limba greacă), care a stăpânit aceste ţinuturi şi, de ce nu, poate chiar şi-a avut sediul aici. Este vorba despre un fragment de vas pentru provizii, cu inscripţie în limba greacă, executată în pasta moale a vasului, înainte de ardere, ce redă următorul text: "...leos B...", care în traducere reconstituită ar însemna: vasul (proprietatea) regelui B. Contemporaneitatea vasului cu cea a regelui Burebista induce ipoteza că basileul menţionat pe vas este chiar Burebista. Atestări de basilei s-au mai descoperit şi la Sarmizegetusa (regele Decebal), şi la Buridava (Ocniţa, judeţul Vâlcea).
O altă descoperire care vine să întărească ideea de mai sus este un fragment dintr-un vas de provizii pe care este înfăţişat, în relief, un bust de bărbat îmbrăcat în armură. Acest gen de reprezentare apare şi pe unele podoabe din argint descoperite la Herăstrău-Bucureşti sau Coada Malului (judeţul Prahova). Se pare că l-ar reprezenta, spun unii specialişti, pe regele Burebista.
Suprafaţa mare a locuirii, monumentalitatea edificiilor, bogăţia descoperirilor şi, nu în ultimul rând, prezenţa unui rege atestat epigrafic pe un vas local ne îndreptăţesc să considerăm dava de la Cârlomăneşti una dintre cele mai importante aşezări din zonă, poate chiar capitala unei uniuni tribale din Muntenia şi sudul Moldovei.

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://www.agerpres.ro , 2013