Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (23)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (6)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Surse contemporane (2)
   Periodice (40)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (1)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (354)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

TROPAEUM TRAIANI - O "COLUMNĂ A LUI TRAIAN DE PROVINCIE"

28-05-2013


28 mai 1977 s-a nimerit să fie o zi urâcioasă pentru localnicii din Adamclisi aduşi să îngroaşe numărul celor care asistau la inaugurarea monumentului reconstituit, Tropaeum Traiani. Pionieri şi militari, activişti şi cooperatori, împreună au aplaudat, sub ploaie, dezvelirea statuii din vârful a ceea ce turcii dobrogeni numiseră, până atunci, în necunoştinţă de cauză, Biserica Omului, Adam Clisi - o gramadă de pietre ascunsă sub stratul de pământ şi praf. Cuplul Ceauşescu n-a lipsit de la cermonia menită să atragă atenţia asupra elementului daco-roman şi naţional dintr-o zonă geografică jinduită de vecinii slavi. Dictatorul fusese asigurat de istorici că originea monumentului se află în afara orcărui dubiu, mai ales după descoperirea, pe soclu, a inscrpţiei din care rezultă că monumentul a fost închinat "Zeului Marte - răzbunătorul" de către Nerva Traian August, împărat şi cezar, învingătorul germanilor şi dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oară tribun, pentru a VI-a oară împărat, pentru a V-a oară consul, părintele patriei."
Construit în cinstea împaratului Traian, în anii 106-109, ca omagiu pentru înfrângerea coaliţiei formată din geto-daci, buri şi sarmaţi, în urma luptelor purtate de romani cu aceştia, în anul 102, Tropaeum Traiani este considerat a fi o "Columnă a lui Traian de provincie". El avea, la origine, 39 m înălţime şi o formă circulară cu un diametru de 38 m; nucleul era îmbrăcat în blocuri de piatră care se continuau cu un rând de 54 de metope (din care s-au păstrat numai 49) sculptate în basorelief cu scene din timpul luptelor. Deasupra metopelor se afla o friză cu 26 de creneluri (din care s-au păstrat 23) sculptate şi ele în basorelief, alcătuind coronamentul nucleului circular. Deasupra nucleului, se înălţa un acoperiş tronconic îmbrăcat în solzi de piatră precum şi un soclu hexagonal înalt de 6 m, care susţinea "trofeul" propriu-zis, adică un trunchi îmbrăcat în armura clasică, cu armele de luptă, având la picioare arme şi prizonieri.
Ansamblul monumentului mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereţi se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldaţi romani căzuţi probabil în lupta de la Adamclisi şi un mausoleu cu trei ziduri concentrice în care se pare că a fost înmormântat comandantul (praefectus castrorum), care, cu preţul vieţii, a decis victoria din anul 102.
Cetatea, construită în acelaşi timp cu monumentul comemorativ era locuită de familiile veteranilor care participaseră la razboaiele dacice şi care au fost colonizaţi aici. Oraşul ajunsese la rangul de «municipium», pe vremea împăratului Septimiu Sever (193-211) dar neputând rezista atacurilor avarilor (587d.H) a fost părăsit şi a dispărut de pe scena istoriei, după o existenţă de peste cinci secole.
Aşa cum arată, într-un studiu, istoricii Ghiorghe Papuc şi Vitalie Bodolică, asemănător ca structură cu monumentul de la Adamclisi este cel din localitatea La Turbie, din vremea lui Augustus; monumentul se află în Alpii Maritimi, pe drumul dintre Nice şi Monaco. La Turbie prezintă o mare asemănare a liniilor arhitecturale de contur, lipsindu-i doar stereobatul cu trepte din imaginea de profil a ansamblului.
Istoria recentă a monumentului de la Adamclisi a cunoscut şi încercări de demitizare. Cercetătorul Vasile Rudan a adunat dovezi cu ajutorul cărora vrea să demonstreze că monumentul nu e de origine romană. El spune că unele documente secrete existente la Vatican probează că monumentul din Dobrogea nu este roman, ci datează dintr-o epocă anterioară şi că, în epocă, acest adevăr trebuia ascuns întrucât Ceauşescu însuşi semnase în cartea de onoare.
După cum ne-a informat directorul Muzeului de Arheologie din Adamclisi, Gabriel Custurea, cercetările arheologice în zona monumentului continuă, în fiecare vară. Traopaeum Traiani face parte dintr-un proiect european pe 2 ani derulat cu CJ Constanţa şi care ar trebui să se soldeze cu repararea infrastructurii de acces la monument (2 km), amenajarea parcului din jur, aducţiunea de lumină şi de apă, reabilitarea monumentului din beton. Directorul instituţiei de cultură ni s-a plâns de mentalitatea vizitatorilor care ocolesc muzeul din Adamclisi unde se află majoritatea pieselor originale ale Trofeului. "Cei care vin se fotografiază cu monumentul şi pleacă; alţii, scormonesc cu detectoarele prin jur...au fost şi bulgari implicaţi în acţiuni ilegale...Pentru noi, cea mai de preţ este, însă, comoara muncii noastre, prin care păstrăm valoare istoriei de peste 2000 de ani a românilor".

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://jurnalul.ro , 2013