Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (11)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (23)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (6)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Surse contemporane (2)
   Periodice (39)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (1)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (352)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

CIVILIZAŢIA GETO-DACICĂ (I) ARME ŞI ECHIPAMENTE DIN PATRIMONIUL MUZEULUI NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Colecţia publicistică a Muzeul Naţional de Istorie a României s-a îmbogăţit cu o nouă apariţie editorială din Seria Patrimonium şi anume, „Civilizaţia geto-dacică (I) Arme şi echipamente din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României” de Cătălin Borangic şi Alexandru Bădescu. Catalogul care poate fi achiziţionat de la sediul muzeului contra sumei de 17 lei, prezintă reconstituiri istorice şi texte explicative pentru 81 de obiecte, în 104 pagini color, cu 84 planşe şi 13 hărţi.
Vă prezentăm câteva fragmente din publicaţia menţionată:


Coperta I
Reconstituire grafică a echipamentului de luptă al aristocratului geto-dac de la Popeşti, com.Mihăileni, judeţul Giurgiu, realizată de către artistul plastic Radu Oltean.
Cu mici excepţii, expunerea artefactelor sau reconstituirilor aparţinând epocii geto-dacice este cantonată între nişte limite reduse cromatic, rezultatul fiind o prezenţă monotonă în imaginarul colectiv, departe de realitatea istorică. Dovezile istorice însă, chiar dacă nu întotdeauna direct, au relevat o lume dinamică, plină de culoare, dominată de o semiotică profundă a aproape tuturor manifestărilor culturale şi materiale. Armele şi întregul echipament de luptă nu făceau excepţie, fiind împodobite, decorate şi/sau vopsite astfel că întregul se constituia într-un cod cromatic descifrabil atât de propria comunitate, cât şi de oponenţii acesteia. Prezentul catalog şi-a propus nu doar să readucă în prim-planul atenţiei echipamente militare uitate sau inedite, din patrimoniul MNIR, ci şi să contribuie la modificarea percepţiei generale asupra războinicilor geto-daci, ieşind din stereotipii vestimentare.

Cuprins
• Cuvânt înainte, pag.6
• Argument, pag.8
• Coiful, pag.10
• Lancea, pag.28
• Pumnalul de tip sica, pag.44
• Armuri de zale, pag.62
• Arcul, pag.68
• Spada, pag.70
• Falx dacica, pag.77
• Scutul, pag.78
• Zăbale, pag.82
• Pintenii, pag.92
• Cosoare, pag.98

Cuvânt înainte
Colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României reunesc cele mai valoroase şi elocvente mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul geografic al României de la primele începuturi ale vieţuirii umane cunoscute, din paleoliticul inferior (cca 600.000 a. C.), până în secolul al XX-lea. Ele constituie nu numai o adevărată oglindă a trecutului nostru, dar vorbesc şi despre năzuinţele şi creaţia unor lumi şi vieţi de mult apuse, despre locul ocupat de locuitorii care au trăit în ţinuturile de la nordul Dunării, în jurul Carpaţilor şi la ţărmul vestic al Mării Negre, în marea şi continua mişcare de oameni şi schimburi de tehnologii, inovaţii, idei, sensibilităţi religioase şi artistice, sau de bunuri în care au fost angrenate, din toate timpurile, popoarele Europei şi a regiunilor învecinate.
Nu întâmplător, având în vedere rolul jucat de geto-daci în etnogeneza românilor, ca şi locul atât de original al civilizaţiei lor în concertul vechilor civilizaţii ale vechii Europe, antichităţile moştenite de la aceste populaţii de neam tracic ocupă o poziţie cu totul aparte între colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României. Colecţia noastră de vestigii ale civilizaţiei geto-dacice constă atât din exemplare tipice de ceramică, unelte, arme, podoabe şi accesorii, precum şi din artefacte contemporane străine, descoperite în mediul autohton, produse de culturile altor popoare, cum ar fi de exemplu: traci sud-dunăreni, greci, iliri, sciţi, celţi, romani, germanici, cu care vechii locuitori ai spaţiului carpato-dunăreano-pontic au intrat în contacte mai mult sau mai puţin profunde şi constante.
Având în vedere importanţa pe care o acordăm moştenirii culturale geto-dacice aflată în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, nu este o întâmplare faptul că noua serie de cataloage de colecţie pe care o lansăm în cadrul programului Patrimonium se deschide cu tema Civilizaţia geto-dacică. Primul volum pe care am plăcerea să-l anunţ acum este cel dedicat colecţiei de arme şi echipamente militare geto-dacice. Lucrarea se datorează strădaniilor a doi autori – Cătălin Borangic, arheolog, drd. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” şi Alexandru Bădescu, muzeograf la Muzeul Naţional de Istorie a României, la efortul cărora s-a asociat ing. Marius Amariei şi Mihai Bozgan, autorii fotografiilor care ilustrează toate piesele, ing. Marcu Marius (soft cartografic) şi artistul Radu Oltean, care aduce sub privirile noastre o reconstituire vibrant de vie a aristocratului incinerat şi depus sub tumulul 4 din necropola de la Popeşti (com.Mihăileni, judeţul Giurgiu).
Catalogul prezintă informaţii ştiinţifice şi tehnice detaliate privind marea majoritate a armelor defensive şi ofensive, precum şi a accesoriilor militare geto-dacice din secolele VI a.C. – II p.C., aflate în colecţia noastră. Din motive obiective, au fost lăsate în afară doar două piese, e drept excepţionale. Este vorba despre cele două umbones de scut din fier, decorate cu reprezentarea unui zimbru şi unui grifon şi bogate motive vegetale şi geometrice, descoperite, în urma acţiunilor de braconaj arheologic, în incinta fortificaţiei dacice de la Piatra Roşie, jud. Hunedoara, fiind, ulterior, exportate ilegal şi recuperate, din SUA, de organele judiciare, în luna mai 2011. Aceste două artefacte vor constitui obiectul unui studiu special, care va fi publicat într-un volum separat.
În paginile volumului este prezentată întreaga gamă a pieselor de armament şi accesorii militare geto-dacice, de la cele de-a dreptul excepţionale, „regale”, în cel mai înalt sens al cuvântului, cum sunt coifurile de paradă din aur sau argint de la Cucuteni-Băiceni (jud.Iaşi), Coţofeneşti (jud.Prahova), Peretu (jud.Teleorman) şi Agighiol (jud.Tulcea), până la piesele foarte modeste, de mare serie, cum erau vârfurile de săgeţi din bronz şi fier, de la Poiana (jud.Galaţi). Urmărind piesele prezentate de Cătălin Borangic şi Alexandru Bădescu – coifuri, cnemide, cămăşi de zale, umbones de scuturi, lănci, spade, sau celebrele şi atât de temutele săbii şi pumnale dacice cu lama curbă – falx dacica şi sica, completate de zăbale şi pinteni – putem să ne facem o idee mai clară asupra dotării „din cap şi până la picioare” a elitelor militare geto-dacice în epoca lor de glorie (secolele VI a. C. – II p. C.), dar şi asupra forţei economice, politice şi sociale a acestora. Aceste arme şi accesorii vorbesc atât despre nivelul înalt atins de tehnologia metalurgică a societăţii geto-dacice, dar şi despre măiestria excepţională a artizanilor ei de vârf, capabili să producă nu numai arme eficiente, că toate erau mortale, dar şi adevărate capodopere ale artei decorative. Prezenţa pieselor de armament şi accesorii militare străine – greceşti, ilirice, sud-tracice, dar mai ales celtice, asociate cu cele geto-dacice în contexte funerare sau ritualice autohtone ilustrează nu numai aria foarte vastă acoperite de relaţiile economice şi politice ale elitelor de la nord de Dunăre, dar şi caracterul foarte cosmopolit al universului în care au evoluat aceştia, în cursul ultimelor secole ale primului mileniu al erei precreştine.
Prin informaţiile variate pe care le prezintă, volumul pregătit de Cătălin Borangic şi Alexandru Bădescu constituie o contribuţie importantă la cunoaşterea uneia dintre cele mai fascinate şi originale civilizaţii antice dezvoltate în spaţiul românesc şi la punerea în valoare a marilor comori ale trecutului păstrate în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României. Bogat în informaţii şi ilustraţii de bună calitate, volumul Civilizaţia geto-dacică (I). Arme şi echipamente din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, se adresează atât specialiştilor, cât şi publicului larg, interesat de istorie, în sensul cel mai cuprinzător al cuvântului.
Apariţia volumului este cu atât mai demnă de salutat, cu cât, din motive independente de voinţa noastră, Muzeul Naţional de Istorie a României este închis din 2002, pentru lucrări de consolidare şi restaurare a sediului său şi cea mai mare parte a patrimoniului de excepţională valoare şi semnificaţie a acestuia nu mai este accesibil publicului. În aceste condiţii „de criză” în care se desfăşoară de peste 12 ani activitatea muzeului nostru, prin publicarea unor cataloage de colecţie, ca şi prin organizarea unor expoziţii temporare, încercăm să ne îndeplinim o obligaţie profesională esenţială, aceea de a aduce mai aproape de publicul românesc şi străin, ca şi de specialişti marile valori ale trecutului nostru.

Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu
Director General al Muzeului Naţional de Istorie a României

Argument
Un muzeu poate fi asemuit cel mai bine cu o casetă de valori, în care sunt adunate, de-a lungul timpului, documente istorice de mare însemnătate. Muzeul este important în primul rând pentru faptul că păstrează şi conservă obiectele de patrimoniu care altfel s-ar putea pierde, oferind viitorului şansa de a le explora.
Catalogul pe care îl prezentăm şi-a propus o ţintă mai apropiată, dorind să ofere prezentului accesul la o serie de documente arheologice aparţinând civilizaţiei geto-dacice. Piesele prezentate ilustrează secvenţial aspecte din cadrul fenomenului militar manifestat în cadrul civilizaţiei geto-dacice, în principal prin repunerea în circuitul ştiinţific a unor arme şi echipamente militare, pornind de la epoca prinţilor de aur geţi şi până în timpul regatului dac din centrul Transilvaniei. Mare parte dintre aceste piese au fost subiectul unor studii de specialitate, altele sunt inedite, o parte dintre ele au fost publicate cu mulţi ani în urmă, în condiţiile grafice ale momentului, iar altele sunt inedite sau doar redescoperite în depozite.
Astfel, a devenit imperativă readucerea acestor artefacte la lumină, nu doar ca imagine, ci şi ca set cât mai complet de informaţii. Catalogul de faţă dovedeşte că spaţiul muzeal care l-a generat este, în ciuda vicisitudinilor economice şi nu numai, un spaţiu dinamic, care nu şi-a uitat menirea. Muzeul Naţional de Istorie a României prins, ca multe alte instituţii similare din ţară, în tumultoasele modificări ale societăţii româneşti post-decembriste, care i-au blocat în depozite extraordinarele valori pe care le deţine, reuşeşte prin acest proiect, unul din multele de acest gen, să păstreze legătura cu publicul.
Parcurgând paginile acestui catalog, care deschide programul Patrimonium, autorii oferă tuturor celor interesaţi o fereastră spre diversitatea colecţiilor Muzeului Naţional de Istorie a României, ea însăşi doar o mică introducere în complexele structuri militare ale geto-dacilor. Caracterul războinic al acestora răzbate din textele antice, dar el este identificat şi de descoperirile arheologice, care au relevat fortificaţii şi arme, al căror cumul şi număr implică existenţa unor elite politice, religioase şi militare, capabile să determine structurile sociale inferioare să susţină economic campaniile militare şi eforturile arhitectonice impresionante.
Armele aristocraţiei erau, dincolo de rolul lor practic, elemente de prestigiu ce confereau proprietarului un statut aparte, contribuind la afirmarea poziţiei sale sociale şi militare, fiind dificil de realizat, de procurat şi de întreţinut. Ornamentarea lor, în diferite moduri şi depunerea în morminte sugerează importanţa acordată acestor obiecte precum şi investirea lor cu anumite calităţi magice şi simboluri a căror sens şi importanţă poate fi doar bănuită. Toate aceste conexiuni permit, chiar dacă pe alocuri doar intuitiv, completarea unui tablou în care armele, deşi au rămas tema centrală a prezentării, rămân în fundal, prim-planul revenindu-i războinicului care le-a utilizat şi contextului istoric care l-a conţinut.
Plecând de la aceste considerente, dorim ca acest catalog să devină util atât specialiştilor, cât şi amatorilor de istorie şi, în funcţie de interesul acordat, să oferim, ulterior, o continuare a acestui demers prin completarea inventarelor prezentate cu materiale din sfera meşteşugurilor şi ceramicii.
Autorii




Hartă generală a descoperirilor prezentate în catalog

Bibliografie generală
• Cătălin Borangic, Făuritori de arme. Metalurgia nord-dunăreană între necesitate şi specializare, în De Antiqvitate, 7, 2013, p.14-56.
• C. Borangic, Sorin Paliga, Note pe marginea originii şi a rolului armurilor geto-dacilor în ritualurile funerare, în Acta Centri Lucusiensis, nr.I-A, 2013, Ed. Centrul de Studii Daco-Romanistice Lucus, Timişoara, p.5-22.
• C. Borangic, Valoarea ipotetică a echipamentelor unui senior al războiului din lumea dacică, în Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, 20, 2014, p.39-70.

Abrevieri
Apulum – Apulum, Acta Museii Apulensis, Buletinul Muzeului Regional Alba Iulia (Acta Musei Apulensis), Alba Iulia, 1, 1942 (din 1992 Muzeul Naţional al Unirii), sqq.
Dacia – Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie, Bucureşti, 1, (1924) - XII (1948). Nouvelle serie (N.S.): Revue d`archeologie et d`historie ancienne, Bucureşti, 1, 1957, sqq.
Istros – Istros, Buletinul Muzeului Brăilei, I, 1980, sqq.
Materiale şi cercetări arheologice - Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti, 1, 1953, sqq.
NEMVS – NEMVS, Revista Asociaţiei Culturale Sarmizegetusa, Alba Iulia, I, 2006, sqq.
Pontica – Pontica. Studii şi materiale de istorie, arheologie şi muzeografie, Constanţa, 1, 1968, sqq.
SCIV(A) – Studii şi cercetări de istorie veche, Bucureşti, 1, 1950, sqq. (din 1974 Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie).
Terra Sebus – Terra Sebus, Acta Musei Sabesiensis, Sebeş, 1, 2009, sqq.
Thraco-Dacica – Thraco-Dacica, Institutul de Tracologie, Bucureşti, I, 1980, sqq.

ISBN 978-973-0-18180-7




Coperta IV
Reconstituirea coifului descoperit la Gostavăţu, jud.Olt (Radu Oltean)