Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (23)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (6)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (41)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (360)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

SITUL DE LA TĂRTĂRIA LA DISPOZIŢIA ARHEOLOGILOR ÎN ACEST AN

26-02-2014


Situl neolitic de la Tărtăria ar putea fi pus complet la dispoziţia arheologilor în acest an. Primăria Săliştea a achiziţionat 80% din teren

Situl neolitic de la Tărtăria, unde în urmă cu o jumătate de secol au fost descoperite trei tăbliţe de lut inscripţionate, despre care se crede că datează din anul 5000 î.Hr. şi care ar putea reprezenta cele mai vechi scrieri din lume, ar putea fi pus complet la dispoziţia arheologilor în acest an. Acesta este anunţul făcut de primarul comunei Săliştea, Aurel Emil Stănilă, prezent luni în conferinţa de presă de la PNL Alba. Până acum, primăria a achiziţionat peste 2,7 hectare de teren, pentru care a cheltuit peste 110.000 lei, a mai rămas de cumpărat o suprafaţă de aproximativ 50 de ari, iar în acest an se speră că se va finaliza procedura de achiziţie. De asemenea, în viitor, în acel loc se intenţionează construirea unui muzeu arheologic.
Situl arheologic de la Tărtăria este deschis arheologilor, pentru săpături, şi în prezent, însă din cauză că nu este amenajat corespunzător, acesta este pus în pericol de vizitele interesate ale „căutătorilor de comori”, neautorizaţi şi neprofesionişti.
„Am achiziţionat o suprafaţă de aproximativ 2 hectare şi 70 de ari în zona şantierului arheologic unde au fost descoperite celebrele tăbliţe de la Tărtăria, cu cele mai vechi scrieri. Am reuşit să achiziţionăm terenul de la cetăţeni după ce şi-au făcut intabulările. Această suprafaţă reprezintă aproximativ 80% din aria totală a sitului. Mai avem două loturi cu mulţi proprietari care, din motive financiare, nu au reuşit să îşi facă intabularea, ca să putem să le plătim terenurile. Sperăm că în acest an vom finaliza procedura de achiziţie şi sper să reuşim să punem situl la dispoziţia arheologilor”, a declarat primarul.
Povestea tăbliţelor de la Tărtăria, pe care au fost gravate cele mai vechi forme de scriere din lume, este una controversată. Potrivit primarului, există „personaje” în ţară care discreditează autenticitatea artefactelor, spre deosebire de specialiştii din străinătate, care le studiază şi le apreciază ca fiind veritabile.
„Anul trecut s-au făcut ceva săpături, şi în urmă cu vreo trei ani. Se descoperă foarte multe lucruri. Pe plan naţional, problema este controversată. Sunt tot felul de personaje care spun că nu cred în descoperirile de la Tărtăria. Culmea, străinii ne încurajează şi ne spun că nu poţi să găseşti la 4-5 m plăcuţe aduse de cineva şi îngropate acolo. Noi credem în autenticitatea plăcuţelor de la Tărtăria şi ne zbatem să putem crea situl arheologic şi, pe viitor, un muzeu”, a mai precizat Stănilă.

De 5 ani, primăria se străduieşte să cumpere terenul pe care se află situl arheologic. Până acum, a alocat peste 110.000 lei

Procedura de achiziţie a terenului pe care se află situl arheologic neolitic durează de aproape 5 ani şi încă nu a ajuns la final. Unul dintre motivele pentru care încă nu a fost cumpărat tot terenul este scepticismul proprietarilor, care, considerând că are o valoare foarte mare, încearcă să îl vândă la preţuri cât mai mari. De asemenea, pentru loturile încă necumpărate, mai trebuie făcută intabularea.
„De 4-5 ani încercăm să cumpărăm acel teren. Până acum am cumpărat 2 hectare şi 70 de ari, pentru care am alocat peste 110.000 lei. Oamenii sunt sceptici, cred că stau pe un butoi de aur acolo şi încearcă să ceară preţuri cât mai mari. Mulţi nu vor să vândă. Când a apărut chestiunea cu autostrada, când se aştepta toată lumea să ia o grămadă de bani de acolo, au văzut că li se dă 1 leu pe metru pătrat şi noi le-am dat 3 lei pe metru pătrat. Aşa au început să vândă. Acum mai avem două loturi, în suprafaţă de aproximativ 50 de ari, cu mai mulţi proprietari, pe care îi aşteptăm să finalizeze procedura de intabulare. Anul acesta sper să rezolvăm”, a spus primarul.

Muzeu arheologic la Tărtăria

În viitor, după rezolvarea problemei sitului, în acel loc la fi amenajat un muzeu arheologic, care se va întinde atât în aer liber, cât şi într-o construcţie nouă.
„De foarte mult timp se discută de amenajarea unui muzeu, dar încă nu s-a reuşit. Prima dată să rezolvăm problema terenului şi să îl punem la dispoziţia arheologilor. Vrem să îl împrejmuim, fiindcă, în urmă cu trei ani, după ce s-au făcut săpături, au fost persoane, „căutători de comori”, care au venit şi au deteriorat situl. La Tărtăria nu s-au descoperit metale preţioase. Sunt obiecte mult mai vechi, amulete, plăcuţe, cu o vârstă de peste 6.000 de ani”, declară primarul.

Însuşi primarul a descoperit o oală de 7.500 de ani, în timp ce săpa o pivniţă

O descoperire-surpriză i s-a arătat însuşi primarului din Săliştea, Aurel Emil Stănilă. În timp ce săpa o pivniţă în propria gospodărie, la o adâncime de aproximativ 2,5 metri, a dat de cioburile unei oale uriaşe, în care se gătea mâncare din grâu, în urmă cu mai bine de şapte milenii.
„În urmă cu doi ani, săpând acasă pentru o pivniţă, am găsit o oală din neoliticul timpuriu, din cultura Starčevo-Criş. I-am chemat pe specialiştii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, care mi-au spus că are o vechime de peste 7.500 de ani. La 2,5m am găsit, prima dată, cioburi de oală, cu un diametru de aproape 50cm, cu nişte forme exterioare, în care am găsit o jumătate de piatră. Cei de la Sibiu mi-au spus că piatra este o râşniţă, iar în perioada aceea, grâul, cu neghină cu tot, se zdrobea, se fierbea în acele oale şi aia era mâncarea.
În Târtăria şi Săliştea, în ultimii ani s-au găsit o mulţime de scule din piatră pentru tăiat, cu forme geometrice lucrate, minereuri, cuptoare.

Şantierul neolitic de la Tărtăria

Zona sitului se află pe teritoriul comunei Săliştea, în satul Tărtăria, în punctul Gura Luncii. Cercetările arheologice se vor întinde pe o suprafaţă de aproximativ 3 hectare, vor dura mai mulţi ani şi sunt sprijinite de Consiliul Judeţean Alba, Ministerul Culturii şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
Situl de la Tărtăria este recunoscut încă din 1961 după ce Nicolae Vlassa a descoperit trei tăbliţe de lut inscripţionate, tăbliţe despre care se crede că datează din anul 5000 î.Hr şi care ar putea reprezenta cel mai vechi scris din lume.
Potrivit Wikipedia, subiectul tăbliţelor de la Tărtăria are o frecvenţă de citare în articolele ştiinţifice şi arheologie mult mai mare ca majoritatea artefactelor arheologice. Se pare totuşi că frecvenţa nu ajunge la cotele la care sunt citate scrierile sumeriană, linear B sau linear A. Tăbliţele de la Tărtăria sunt citate foarte des, atunci când subiectul discuţiei este începutul scrisului în lume şi/sau cele mai vechi scrieri din lume. Ele sunt adeseori amintite pentru că ar putea candida la cel mai vechi scris din lume. Aceasta se datorează pe de o parte faptului că tăbliţele poartă semne, dar motivul principal este vârsta prezumată asociată acestor tăbliţe (şi desigur semnelor). Dacă vârsta estimată, cea de 5500 î.Hr. s-ar dovedi în final a fi reală, iar semnele se dovedesc a fi scris, atunci ele sunt cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din lume. Celelalte candidate la cea mai veche scriere din lume şi anume, scrierile egipteană, Harappa şi cea sumeriană, datează toate din jurul datei de c.3200-3500 î.Hr. Evident, distanţa în timp între 3500 î.Hr. şi 5500 î.Hr. este mare. Din păcate există un obstacol insurmontabil în ceea ce priveşte determinarea vârstei (posibilitatea datării cu carbon radioactiv nu mai există datorită unui tratament termic). În ceea ce priveşte faptul că pe ele este sau nu un scris, speranţe există şi în timp cercetătorii vor putea spune dacă este doar proto-scriere sau scris adevărat, în acest caz din urmă desigur vor trebui să spună despre ce fel de scris anume este vorba pe fiecare din ele (ex. pictografic, ideografic, silabar etc).
Situl Tărtăria a fost descoperit în anul 1906 de Endre Orosz, iar de-a lungul timpului au mai făcut săpături Kurt Horedt, Nicolae Vlassa şi Iuliu Paul. În 2010 săpăturile au fost reluate, dar ulterior au abandonate din lipsă de fonduri. În acest moment Ministerul Culturii a alocat circa 5.000 de lei pe an, bani care nu au permis continuarea cercetărilor.

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://alba24.ro , 2014