Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (26)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (16)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (43)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (362)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

SARMIZEGETUSA REGIA ÎŞI MAI DEZVĂLUIE UN SECRET, LOCUINŢA BIJUTIERULUI

14 august 2014


Arheologii au descoperit parţial locuinţa şi atelierul din zona în care a ieşit la iveală, anul trecut, matriţa de bronz folosită la turnarea pieselor de podoabă ale dacilor

Sâmbătă a fost „Ziua porţilor deschise” la Sarmizegetusa Regia. A fost şi ziua în care publicul larg a putut vedea pentru prima dată locul în care anul trecut s-a descoperit matriţa de bronz folosită pentru podoabele de aur şi argint ale dacilor. Tot sâmbătă a fost şi ziua în care la Sarmizegetusa Regia au ajuns peste 1000 de turişti în mai puţin de 12 ore.
Zona în care, anul trecut, o furtună a doborât un copac, iar rădăcinile smulse ale acestuia au scos la iveală o piesă-unicat în România, matriţa de bronz, a fost principala atracţie la Sarmizegetusa Regia, sâmbătă, ziua în care capitala Regatului dac s-a prezentat în faţa turiştilor mult mai bine decât reuşeşte de obicei. Aria amintită a fost de fapt principala preocupare a cercetărilor arheologice din această vară. În condiţiile în care bugetul pentru arheologie, anul acesta, a fost aproape de zero, echipa coordonată de profesorul Gelu Florea, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj – Napoca, a lucrat destul de greu. În zona în care s-a găsit matriţa bijutierului se află de fapt urmele unei locuinţe şi ale unui întreg atelier. Complexul arheologic nu a fost săpat decât pe jumătate, pentru că efectivele de arheologi şi studenţi au fost mult mai reduse decât în anii trecuţi, cercetătorii petrecând trei săptămâni la Regia ajutaţi de câteva sponsorizări şi de propriile economii.
Totuşi, pe lângă rezultatele săpăturilor din această vară, arheologii de la Regia şi studenţii de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj – Napoca au reuşit să le trezească interesul vizitatorilor şi prin ghidaje amănunţite, dar şi prin proiecţii 3D cu reconstituiri virtuale ale tuturor celor şase cetăţi din complexul dacic situat în Munţii Orăştiei, inclus în Patrimoniul UNESCO. Atelierul de pictat vase din ceramică a s-a numărat şi el printre atracţiile zilei, fiind solicitat mai ales de copii.

Un drum depăşit

Valul de turişti înregistrat sâmbătă la Regia a demonstrat încă o dată că o soluţie pentru accesul în cetate nu mai poate întârzia prea mult. Coloanele de maşini parcate pe marginea drumului au depăşit doi kilometri, iar în mai multe perioade din zi, pe drum s-au înregistrat blocaje: „Am fost nevoiţi să facem şi pe poliţiştii de circulaţie ca să deblocăm traficul. Asta pentru că am avut peste 1000 de turişti, număraţi cu rigurozitate la intrare, dar nu avem încă acea parcare jos, la Valea Albă (la circa 4 kilometri de cetate – n.red.) de unde turiştii să poată veni ori pe jos, ori cu autobuze electrice”, spune administratorul de la Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky. Consiliul Judeţean Hunedoara a anunţat că la anul va începe lucrările de asfaltare a celor 18 kilometri de drum dintre Costeşti şi cel mai important monument antic din România.

O Sarmizegetusa schimbată

Turiştii care au ajuns sâmbătă la Regia au putut vedea pe lângă o incintă sacră mult mai bine întreţinută, şi încă două terase din apropiere care, până în această primăvară, erau acoperite de vegetaţie. „Mai avem mult de lucru la acest capitol. Am curăţat şi defrişat doar şapte hectare dintr-o suprafaţă totală de 18,3 hectare. Activităţile de întreţinere şi defrişare vor continua atât cât vremea ne va permite. În paralel, vom începe lucrul pentru o serie de proiecte pentru conservarea vestigiilor pentru care sperăm să obţinem finanţare europeană în sesiunea 2014 – 2020. Sunt tot felul de obiective vizate, începând de la intrarea în cetate şi până la ultima relicvă de la Regia. Practic aceste proiecte sunt o proiecţie a imaginii pe care ne-o dorim pentru Sarmizegetusa Regia peste 10 – 20 de ani”, adaugă Brilinsky.

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://glasul-hd.ro , 2014