Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (25)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (16)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (43)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (361)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

ARTIŞTII CUŢITELOR ŞI AI SĂBIILOR DACICE

12 noiembrie 2014


FOTO Artiştii cuţitelor şi ai săbiilor dacice. Doi băcăuani vor să reînfiinţeze breasla fierarilor tradiţionali

Radu Lămăşanu (38 de ani) şi Tudor Nica (36 de ani) lucrează de câţiva ani manual, la comandă, cuţite, săbii, topoare, coifuri şi scuturi cu aproape aceleaşi tehnologii care se foloseau şi pe timpul Daciei, acum două mii de ani. Ei vor înfiiinţa o organizaţie profesională a fierarilor care lucrează tradiţional, cu scopul principal de a-şi proteja opera unicat cu drepturi de autor.
Doi tineri din Bacău, ambii absolvenţi de liceu şi facultate de arte, şi-au descoperit adevărata pasiune odată cu realizarea unor arme prin tehnologii tradiţionale. În ultimii ani au realizat sute de cuţite, macete, scuturi, săbii iar obiectivul lor, în viitorul apropiat, este să producă Falx-ul, sabia, care le-a adus victoria dacilor împotriva romanilor, după primele ciocniri, din anii 86-87 e.n. Doar promovarea şi comenzile le obţin cu mijloace moderne, de pe Facebook, unde şi-au luat numele de Falx Knives (Cuţitele, săbiile dacilor).
Deşi au studii de artă şi design, şi-au găsit împlinirea artistică în realizarea lamelor de oţel. Dar asta, după alţi ani de lectură şi pregătire autodidactă în domeniu. „Este şi asta o artă, mai brutală. Dar pasiunea faţă de cuţite am căpătat-o din bucătărie. Niciodată nu eram mulţumit de modul cum tăiau, de aspectul şi utilitatea lor. Până la urmă, cuţitul trebuie să taie“, a spus Radu Lămăşanu.

Lamă din „cămaşă“ de rulment, mâner din corn de cerb, nuc brazilian, turcesc şi piele de căprioară
Pentru obţinerea unui cuţit de calitate, în funcţie de comandă, artiştii băcăuani procură din toate colţurile lumii materia primă. Sunt căutaţi rulmenţii, pânzele de circular dar şi alte piese care au în componenţă oţel de cea mai bună calitate., neoxidabil şi chiar renumitul oţel de „Damasc“. Pentru producerea mânerelor „se aprovizionează“ cu coarne de cerb, de căprior, vită, cu materiale compozite precum corianul sau micarta dar şi lemne de esenţă tare şi rară precum stejarul fosilizat, mesteacănul, tuia, cais-ul, masaranduba, zebrano, venghe, nucul agrican sau brazilian. Urmează apoi stabilirea scopului cuţitului. „Este foarte important să avem de la client acordul total asupra modelului final, unicat şi să ştim la ce-i va folosi. Întâi realizăm un desen, după care realizăm o machetă, din plastic sau alt material compozit la scara 1 pe 1, încât clientul să-şi dea seama cum va arăta cuţitul. Este important ca acesta să fie extrem de comod, să i se potrivească perfect în mână, să vadă cum îl simte, cum îl mânuieşte“, a spus Radu Lămăşanu. Proiectul de cuţit sau sabie cuprinde şi stabilirea de comun acord a finisajelor, a materialelor din care să fie produs obiectul, metoda de călire, dar şi alte secrete ale meseriei.

Săptămâni de muncă cu ciocanul şi nicovala sau la temperatura forjei
Radu Lămăşanu şi Tudor Nica lucrează într-o o hală dezafectată, aflată în municipiul Bacău. De câţiva ani îşi realizează aici operele, care au ajuns să capete notorietate, mai ales printre vânători şi colecţionari. Materia primă, de regulă, piese industriale din oţel, a căror duritate şi rezistenţă este certificată, sunt bătute cu ciocanul pe nicovală zile întregi. Apoi urmează forjarea lamei. „La forjă folosim cărbune de esenţă tare, de tip mangal dar şi o suflantă, cu bagă un flux de aer, pentru a mări temperatura. De regulă, la acest cuptor temperatura urcă până la 1200 sau chiar 1600 de grade Celsius. După ce am terminat şi această etapă, facem şlefuirea, planul de înclinare al lamei, care este esenţial pentru scopul armei. Când intervine starea de oboseală sau plictiseală, în care putem greşi şi strica munca de zile întregi, ne mai ajutăm“, a mai spus artistul băcăuan. După ce lama a ajuns la forma prevăzută în proiect, urmează călirea, finisarea şi gravarea acesteia. La cerere, se poate obţine o protecţie a metalului, prin atacarea cu acid. „În câteva cazuri, pentru a evita ruginirea, am aplicat un tratament chimic, procedeu numit brunare, care se face cu ajutorul unor acizi foarte corozivi“. Realizarea mânerului se face doar după ce lama este finalizată. În funcţie de preferinţele clientului, mânerul poate fi sofisticat, cu amestec de lemn, piele, os sau chiar cu pietre rare.

Preţul se stabileşte în funcţie de materia primă şi de zilele de muncă
Operele artiştilor băcăuani sunt vândute, de regulă, la preţuri cuprinse între 100 şi o mie de lei. „Practic nu există o limită a preţului. De exemplu, Bob Kramer din America realizează cuţite care au un preţ cuprins între 500 şi 16 mii de euro. Acolo există o altă clientelă, o altă putere de cumpărare şi poate şi clienţi, care şi-au educat gusturile. Nu ne putem compara din acest punct de vedere“. La mare căutare sunt cuţitele care au mâner cu lemn de esenţă foarte dură şi rară. „O rădăcină de nuc din Turcia, de 20 de centimetri lungime şi 4-5 centimetri grosime, care prezintă o formă de anomalie, care face ca fibra lemnoasă să fie foarte încâlcită şi prin urmare, rezistentă, costă 500-600 de euro. Se mai foloseşte mahon, abanos, iar osul poate fi fosilizat, un bucată dintr-un colţ de mamut. Totodată, gravura, inscripţionarea mai poate ridica preţul cu câteva sute de euro“, afirmă Radu Lămăşanu. Cei care apelează la Falx Knives sunt de două feluri: care ştiu ce vor, cum sunt bucătarii, vânătorii sau specialiştii în arte marţiale dar şi cei care vor mai mult să aibă un obiect de calitate, de panoplie, cum ar fi cuţitul lui Rambo sau o sabie Ninja. Până acum, cea mai ciudată comandă a fost realizarea unei replici a pumnalului folosit de Silvester Stallone în filmul Cobra, din 1986, pentru care producătorii au trebuit să revadă şi filmul. Clienţii artiştilor de la Falx Knives provin de pe Facebook sau din bunul renume transmis din client în client.

Breasla fierarilor şi a producătorilor de cuţite şi săbii realizate manual
Producătorii de săbii şi cuţite din Bacău, realizate integral manual, intenţionează să înfiinţeze o organizaţie, care să le protejeze drepturile de autor, opera în faţa multiplicării acesteia în serie. „Tot ce realizăm noi este unicat. De aceea, nu avem nimic finalizat în stoc. În România cred că sunt maxim 30 de persoane care fac ceea ce facem noi. Trebuie să ne organizăm într-o breaslă, aşa cum sunt şi în alte ţări, precum Anglia sau SUA, unde există o tradiţie în acest sens“, a mai spus artistul băcăuan. Cea mai mare piesă realizată până acum de Falx Knives este o macetă, a cărei lamă depăşeşte 70 de centimetri. Când comenzile le vor permite, cei doi intenţionează să realizeze şi renumita sabie a dacilor. „Acum ne-am mutat într-o hală mai mare, unde vom avea o forjă care va permite realizarea unei lame de un metru şi jumătate. Binenţeles, unul din obiectivele noastre este realizarea săbiei dacilor, probabil, cea mai brutală armă din antichitate, care i-a determinat pe romani să-şi facă coifuri mai bune. Dar vom face asta, doar după ce vom înfiinţa breasla şi vom înregistra această marcă“, a spus, la final, artistul de la Falx Knives.

citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://www.adevarul.ro , 2014