Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (23)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (13)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (42)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (361)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

FESTIVALUL DACIC AL VLĂSIEI SAU CUM SĂ ÎMPLINEŞTI CEI 7 ANI DE ACASĂ

17 iunie 2015


Comuna Moara Vlăsiei se mândreşte, pe bună dreptate, cu organizarea „altfel” a zilei comunei, care se sărbătoreşte în fiecare an pe ziua de 15 iunie. Spaţiul de 12 hectare denumit „La Canton” a fost şi anul acesta împărţit în zone de distracţie pentru copii, zone de luat masa, de cântat şi dans. Doar că, anul acesta, cum festivalul a ajuns la a 7-a ediţie, Consiliul local din comună împreună cu primarul Andrei Filip şi echipa de organizare a festivalului au decis ca invitatul principal să fie...istoria.

Dacă nu ştii de unde vii, nu ştii unde te duci
Acesta a fost „firul roşu” al Festivalului Vlăsiei, întruchipat de asociaţii culturale şi gastronomice care au readus în faţa celor circa 8.000 de oameni prezenţi „la canton” istoria poporului român începând cu dacii. Astfel, Radu Zărnescu şi colegii bucătari de la Asociaţia Culturală Euro Est Alternativ România au recreat „Stâna dacilor” şi, îmbrăcaţi cât mai aproape de perioada dacică, aşa cum copiii şi adulţii au învăţat la orele de istorie, au pregătit, în aer liber, bucate la proţap, dar şi câteva zeci de kilograme de alte gustoase preparate, în ceaune mari în care au învârtit ingredientele cu linguri şi mai mari. Apoi, Asociaţia „Vatra Daciei”, prin pasionaţii ei creatori, Valentin Roman, Ionuţ Frâncu şi Maria Iojă, parteneri alături de Primărie în organizarea festivalului dacic de la Moara Vlăsiei, au adus cu ei obiectul principal al activităţii lor: informaţii teoretice, printr-o serie de cărţi cu temă istorică editate şi practice – tricouri imprimate cu chipul lui Decebal, căni sau genţi imprimate cu motive dacice (deosebit este cel al crucii dacice!), toate în ideea că ar trebui să purtăm mereu cu noi unul dintre simbolurile care definesc istoria şi identitatea naţională, promovând, astfel, fiecare dintre noi, cultura naţională. Iar magazinul lor on-line ar putea fi unul dintre locurile cele mai indicate pentru premiile care se acordă elevilor la diferite concursuri, nu neapărat de istorie.

Istoria celor 7 ani de festival
Să împlineşti 7 ani ca festival şi să nu-ţi cunoşti trecutul nu ar fi putut să se întâmple la Moara Vlăsiei, din multe motive şi toată echipa – primar, viceprimar, consiliu local, asociaţii – merită felicitări. Şi nu doar pentru organizare, cât pentru ideile „năstruşnice” de a readuce istoria pe uliţele comunei în care, pe la sfârşitul secolului XIX, se plimba prinţul Alexandru Dimitrie Ghica, domn al Ţării Româneşti şi unde există dovezi concrete, din Epoca Bronzului. Iar ediţia 2015 se va aşterne frumos, ca o pagină din cartea de istorie a festivalului, alături de ediţiile anterioare. Şi, dă Doamne!, ca această carte de istorie a Morii Vlăsiei să aibă cât mai multe file!

Omnis Barbaria, sau lecţia de istorie în aer liber
Una dintre cele mai surprinzătoare apariţii de la festival a fost aceea a Asociaţiei Culturale „Omnis Barbaria”, alcătuită din istorici, studenţi la istorie şi pasionaţi de istorie, arheologi şi elevi. Condusă de dr. Marius Ardelean, „Omnis Barbaria” din Satu Mare are în componenţă două filiale: Lupii de fier ai Apoulonului din Alba Iulia şi Geto-dacii din Moldova, Iaşi. Crainicul, cel care a explicat publicului despre costumele şi armele dacilor, este Cătălin Borangic, doctorand la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti. Cătălin Borangic, întruchipându-l pe războinicul dac Dada Mamusa, a prezentat clasele sociale din societatea dacică, fiecare personaj din oştirea dacă şi costumele epocii. Asistenţa – vrăjită de-a dreptul şi cu mulţi înregistrând video – a făcut cunoştinţă cu Tarabostes şi stindardul dacic, Comatus, preotul dac, frumoasele şi curajoasele femei dace. Dada Mamusa a oferit amănunte despre arma de bază a dacilor comaţi, sabia încovoiată (falx dacica) şi a explicat că nobilii luptau cu spadele de tip celtic. „Omnis Barbaria” erau la prima „confruntare” cu sudul ţării, „terenul lor de luptă” fiind mai mult Transilvania, datorită deschiderii populaţiei către istorie şi a existenţei mărturiilor arheologice, însă, întâlnirea cu Moara Vlăsiei nu i-a lăsat indiferenţi. Primirea caldă şi prietenoasă, locul special de campare de pe malul lacului (căci, da, dorm în corturi!) şi interesul tuturor i-au surprins în modul cel mai plăcut. De altfel, toţi cei din „Omnis Barbaria” se întorseseră de puţin timp de la Moscova, de la festivalul de reconstituire istorică „Vremuri şi Epoci”, unde desigur că au uimit asistenţa, odată prin costume şi cunoştinţe, dar şi pentru faptul că îşi confecţionează singuri tot: cămăşile cu zale, opincile, vasele etc. „Omnis Barbaria” au avut succes, printre altele, şi în cadrul săptămânii „Şcoala Altfel” şi, dacă sunt invitaţi din vreme, sunt dispuşi să vină cu „arme şi bagaje” la orice şcoală îi solicită.

Muzică şi nume mari. Chiar foarte mari!
Programul artistic al Festivalului Vlăsiei a debutat cu talentaţii copii ai comunei şi a continuat, prezentat de actorul Marcel Horobăţ, cu trupa GOD (alcătuită din voluntari de la Omnis Barbaria) cu o frumoasă adaptare rock a celebrei piese „Au înnebunit salcâmii”, pentru ca apoi, pe grandioasa scenă, să urce Maria Stroia, originară din Orăştie şi cetăţeanul cu numărul 6.325 al comunei Cornetu, după cum Jurnalul de Ilfov a relatat, în octombrie 2014. De altfel, pentru a păstra spiritul festivalului, Maria Stroia a adus cu ea şi o colecţie de costume din zona Orăştiei. I-a urmat pe scenă interpretul din Bucovina, Grigore Gherman, profesor la Clinceni, care nu s-a lăsat până ce lumea nu a cântat împreună cu el „Cântă cucu-n Bucovina”. Adriana Antoni a avut un moment de nota 100, chestie de comunicare cu publicul faţă în faţă, unde poţi transmite altfel ceea ce simţi pentru muzică, decât la televizor. Trupa RoMania a adus etno-dance-ul la Moara Vlăsiei şi publicul a fost încântat peste aşteptări. Andreea Bălan a susţinut un show plin de culori de tot felul, prin costume, lumini şi muzică diversă. I-a urmat napoletanul Ciro de Luca, stabilit de mulţi ani în România, ca recunoaştere frumoasă la locul de baştină al mamei sale.

Cristi Minculescu şi a lui „Floare de Iris”
Altă surpriză majoră, cu adânci legături cu domeniul istoriei, al muzicii de această dată, a fost prezenţa lui Cristi Minculescu şi a trupei Iris, în fapt o bucurie imensă, având în vedere problemele de sănătate ale interpretului. Însoţit de Rodica, soţia şi „femeia din umbra unui mare bărbat”, Cristi Minculescu s-a lăsat fotografiat cu modestia‑i caracteristică, alături de fanii care l-au recunoscut, în ciuda caschetei trase pe ochi. „Bună seara, prieteni”, celebrul său salut, a răsunat mirific, alături de tobele lui Nelu Dumitrescu, riff-urile chitărilor lui Valter Popa şi Boro şi clapele lui Relu Marin. În fine, un regal muzical pe care nu te aştepţi să-l primeşti la Moara Vlăsiei şi care te face să fii, încă o dată, recunoscător organizatorilor festivalului Vlăsiei.



citeşte mai departe...


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://www.jurnaluldeilfov.ro , 2015