Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (79)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (31)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (17)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (54)
   Recenzii (10)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (7)
   Ziarul personal (8)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (51)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (30)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (374)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

CONSIDERAŢII PRELIMINARE PRIVIND CETATEA GETO-DACICĂ DE LA TODIREL - DEALUL BOBEICA, COMUNA BÂRNOVA, JUD.IAŞI (SEC. I Î.HR. – I D.HR.)

Alexandru Berzovan


1. Introducere
Interesul nostru pentru antichităţile epocii fierului din spaţiul est-carpatic al României ne-a determinat să demarăm o serie de ample cercetări arheologice de teren pe teritoriul judeţului Iaşi, atât pentru identificarea precisă a obiectivelor deja cunoscute în literatura de specialitate cât şi în vederea descoperirii unor puncte noi. De un interes deosebit pentru noi este regiunea împădurită a Coastei Iaşilor, situată la contactul dintre zona nordică a Podişului Central Moldovenesc şi Câmpia Moldovei (Fig.1). Deşi este localizată în apropierea unor artere majore de circulaţie, în imediata vecinătate a municipiului Iaşi, această microzonă este încă insuficient cunoscută din punct de vedere arheologic.
Prin prezentul studiu ne propunem să aducem la cunoştinţă un nou punct descoperit şi cartat în luna septembrie a anului 2017: cetatea de la Todirel - Dealul Bobeica, situată în hotarul comunei Bârnova.


Fig.1 Harta Podişului Moldovei cu localizarea cetăţii de la Todirel – Dealul Bobeica


2. Descriere şi materiale
Cetatea ocupă un promontoriu bine conturat situat pe un interfluviu delimitat de pârâul Nicolina cu afluentul său pârâul Damian (spre est), respectiv pârâul Bătrânului (spre vest), având următoarele coordonate: 47°03′06.73″N, 27°37′18.42″E (WGS84); 340–344m altitudine absolută, 150–200m altitudine relativă (Fig.2). Punctul oferă o foarte bună vizibilitate în toate direcţiile.


Fig.2. Todirel - Dealul Bobeica. Imagine satelitară Google Earth.



Fig.3. Todirel - Dealul Bobeica. Planul cetăţii.


Cetatea prezintă dimensiuni destul de modeste: cca.113m lungime şi 30m lăţime. În partea nord-estică, ea este apărată cu două şanţuri de aprox. 7–8m lăţime şi o adâncime actuală păstrată de cca.1,5 m, separate de ceea ce pare să fi fost un val. Partea sud-vestică este delimitată de ceea ce pare a fi un şanţ ceva mai bine păstrat, cu o lăţime de cca.8m şi o adâncime de 3m. Pe celelalte laturi promontoriul este apărat de pante abrupte, greu accesibile. Ţinând cont de aceste caracteristici, putem considera că avem de-a face cu o fortificaţie de tip „promontoriu barat” (Fig.3).
Materialele arheologice recuperate cu ocazia cercetărilor de suprafaţă (vezi Fig.4 şi 5) nu sunt foarte numeroase şi constau aproape exclusiv în fragmente de vase ceramice şi de chirpici. Observăm prezenţa unui fragment de vas ceramic lucrat manual, ornamentat cu brâu(ri) alveolare şi cu un buton rotund, aplatizat, decorat cu alveole (Fig.4/3). Alte fragmente aparţin unei oale cu pereţii aproape drepţi, lucrate manual (Fig.4/1). De un interes mai aparte sunt o buză (Fig.4/2) şi un picior (Fig.4/4), care au aparţinut unor vase de tip fructieră, şi ele lucrate manual. Ceramica lucrată la roată este reprezentată de un fragment de vas de culoare cenuşie, uşor lustruit (vezi Fig.5).


Fig.4. Todirel - Dealul Bobeica. Ceramică lucrată cu mâna (desene A.Berzovan).



Fig.5. Todirel - Dealul Bobeica. Fragmente ceramice şi de chirpici (fotografii A.Berzovan).



Fig.6. Todirel - Dealul Bobeica. Amforă de tip Heracleea Dresel 2-4 (desen Ştefan HONCU).


Foarte interesante se arată mai multe fragmente amforice (Fig.6). Ele provin dintr-un singur recipient, de tip Heracleea, Dressel 2-41. Aceste recipiente se caracterizează printr-o forma zveltă, buza rotunjită la exterior, gâtul uşor umflat, toartele bifide, supraînalţate. Gâtul se desparte de corpul cilindric printr-o linie fermă în timp ce baza este conică, mică. Amforele în discuţie sunt cele mai importante recipiente din vestul şi estul Mediteranei în perioada romană timpurie. Originea lor trebuie căutată în Italia, de unde s-au răspândit în tot Imperiul Roman. Amforele de acest tip sunt cel mai des întâlnite în vremea domniei lui Augustus.
De pe pantele abrupte ale promontoriului, mai precis de pe versantul vestic, a fost salvată o fibulă de fier de schemă Latene D (Fig.7). Destul de bine conservată, aceasta prezintă un resort bilateral şi coardă exterioară mare. Încadrate de către Aurel RUSTOIU tipului 10A, acest tip de fibule sunt larg răspândite pe întreg teritoriul Daciei preromane, apărând, sporadic, şi în spaţiile învecinate22. Se observă o anumită concentrare a lor în spaţiul est-carpatic, ceea ce ar putea să indice, eventual, şi locul lor de origine. În ceea ce priveşte cronologia, acest tip de piese au fost datate începând cu sfârşitul secolului I î.Hr. până spre mijlocul sau cel de-al treilea sfert al secolului I d.Hr.3. Judecând după dimensiunile ei, fibula de la Todirel - Dealul Bobeica ar fi putut fi folosită pentru a fixa o mantie făcută din pânză mai groasă sau, eventual, o blană.


Fig.7. Todirel - Dealul Bobeica. Fibulă de fier de tip 10A Rustoiu (desen Romeo IONESCU).


3. Discuţii
Dacă acceptăm că datarea materialelor recuperate coincide cu datarea elementelor de fortificare – şi nu avem motive pentru a ne îndoi de aceasta – mica cetate de pe Dealul Bobeica ar putea fi datata pe parcursul secolului I î.Hr. şi în prima parte a secolului I d.Hr. Ar fi, aşadar, prima cetate din perioada clasică a Daciei preromane cunoscută până în acest moment pe teritoriul judeţului Iaşi.
În zona Podişului Moldovei vestigiile atribuite acestei perioade sunt destul de puţine, cele câteva obiective certe concentrându-se în partea vestică a arealului, către râul Siret. Această situaţie coincide în ultimă instanţă şi cu informaţiile existente în anumite surse, precum Geōgraphikḕ Hyphḗgēsis a lui Klaudios Ptolemaios, care menţionează râul Hierassus (foarte probabil Siretul de astăzi) ca fiind graniţa de est a Daciei (III,8,3).
Cu toate acestea, în zona învecinată Iaşilor, chiar în imediata apropiere a cetăţii de la Todirel, la doar câţiva km distanţă, cunoaştem un număr de staţiuni arheologice cu descoperiri datate larg între sec. II î.Hr. şi II d.Hr.: Dumbrava - Marginea de est a satului4, Dumbrava-Căprărie5, poate şi Ciurea - Botul Cihanului6. Ele se află în raza vizuală a cetăţii prezentate de noi. Se poate aşadar ca să fi existat, în hotarele comunelor suburbane Ciurea şi Bârnova, un nucleu de locuire pentru intervalul cronologic mai sus menţionat. Rămâne ca noi descoperiri arheologice – eventual o viitoare săpătură – să completeze informaţiile de faţă.

4. Mulţumiri
Aducem mulţumiri conducerii ABA Prut Bârlad pentru că ne-au pus la dispoziţie modelul numeric digital al terenului cu ajutorul căruia am putut verifica anumite detalii legate de planimetria cetăţii prezentate aici.


BIBLIOGRAFIE:


APĂRUT ÎN: ArheoVest, Nr.VI: In Memoriam Marian GUMĂ, Interdisciplinaritate în Arheologie, Timişoara, 24 noiembrie 2018, pag.333-340

NOTE
1 Determinarea a fost făcută de către colegul nostru, dr. Ştefan HONCU (Institutul de Arheologie din Iaşi), specialist în ceramica elenistică şi romană, căruia îi aducem mulţumiri şi pe această cale.
2 Rustoiu, 1997, p.43-44.
3 Rustoiu, 1997, p.43-44.
4 RAJ Iaşi, I, 1984, p.80; Sanie, Marin, 2011, p.26.
5 Sanie, Sanie, 1973, p.61-92; Sanie, Sanie, 2011, p.393-424.
6 RAJ Iaşi, I, 1984, p.77; Sanie, Marin, 2011, p.23.

BIBLIOGRAFIE
• RAJ Iaşi, I, 1984
Vasile CHIRICA, Marcel TANASACHI, Repertoriul arheologic al judeţului Iaşi, vol.I, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, Institutul de Arheologie „A.D.Xenopol” Iaşi, Iaşi, 1984, 260 pg.
• Rustoiu, 1997
Aurel RUSTOIU, Fibulele din Dacia Preromană (sec. II î.e.n. - I e.n.), Institutul Român de Tracologie, Bibliotheca Thracologica, XXII, Ed.Vavila Edinf SRL, Bucureşti, 1997, 239 p, ISBN 973-98334-3-8.
• Sanie, Marin, 2011
Silviu SANIE, Tamilia MARIN, Aşezările geto-dacice din spaţiul carpato-nistrean (sec. II a.Chr. - II p.Chr.), În: Silviu SANIE, Tamilia MARIN (eds), Geto-dacii dintre Carpaţi şi Nistru (sec. II a.Chr. - II p.Chr.), Ed.Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi, 2011, 638 pg, ISBN 978-973-640-688-1; p.18-45.
• Sanie, Sanie, 1973
Silviu SANIE, Şeiva SANIE, Cercetările arheologice de la Dumbrava (com.Ciurea, jud.Iaşi), În: Cercetări Istorice, IV, 1973, p.61-92.
• Sanie, Sanie, 2011
Silviu SANIE, Şeiva SANIE, Aşezarea de la Dumbrava (com.Ciurea, jud.Iaşi), În: Silviu SANIE, Tamilia MARIN (eds), Geto-dacii dintre Carpaţi şi Nistru (sec. II a.Chr. - II p.Chr.), Ed.Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi, 2011, 638 pg, ISBN 978-973-640-688-1; p.393-424.

ABSTRACT
Preliminary considerations regarding the Geto-Dacian fortress of Todirel - Dealul Bobeica, Bârnova commune, Iaşi County, România. Our interest for the antiquities of the Late Iron Age in the East Carpathian Region of Romania has determined us to organise a number of field surveys on the teritory of Iaşi County. Trough the present study we aim to present a new and possibly very important archaeologicall objective that we discovered in September 2017, the fortress of Todirel - Dealul Bobeica. The fort is located on a hill that offers a good viewshed. It was defended on the north-eastern side by two ditches and a possible rampart, while on the southern side it is defended by a larger ditch. The archaeologicall material that we recovered from the surface – including fragments from a Heracleea Dresel 2-4 type amphora and an iron brooch – suggest a dating during the Ist century BC and the beginning of the next, in the classical period of Ancient Dacia. In the Moldavian Plateau, there are very few archaeological sites with materials from this period and they are mostly concentrated towards the Siret valley. However, at Dumbrava and possibly at Ciurea, villages located in the vecinity of Todirel, are a number of settlements that could date from the same period; more importantly, they are located less then a few kilometers away from the Todirel fortress.

KEYWORDS: Late Iron Age, field survey, fortress, ditch and rampart, amphorae, Heracleea – Dressel 2-4 type.