Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (26)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (16)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (43)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (362)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

ASACHI GHEORGHE - DATINE NAŢIONALE

Preste toată faţa pământului, atât de variată prin clime şi producte, locuiesc oameni fericiţi. Arşiţele cocitoare a ecvatorului, gheţurile amorţitoare a polurilor nu-i îndeamnă a se strămuta aiure, deşi, macar din auz, li sunt cunoscute ţările mai frumoase şi stâmpărate în care o climă paradisită răvarsă mană şi plăcere.
Di ce nu se oţărăşte eschimoul de câmpiile coperite cu giulgiurea unui vecinic omăt şi de noapte neîntreruptă de câteva luni? Etiopul di ce sufere săgetarea soarelui şi se desfătează în miezul câmpiilor de arină? Pronia dumnezeiască au aprins în inima omului scânteia cea sfântă al amorului de patrie, care îl leagă cătră pământul unde au văzut lumina vieţei, unde răposază părinţii cătră carii doreşte şi el a uni a sa ţărână.
Ist sentiment, de Dumnezeu însuflat find împărtăşit de mii convieţuitori a unei ţări, au produs legătura cea puternică a naţionalităţei, care se nutră şi se păstrează prin relighie, limbă, istorie, port şi datine. Evenimentele au adeverit că un popor, de demult apus din orizonul politic, carele au ştiut păstra un asemene paladium, au triumfat de giugul veacurilor şi, ca un fenix, au reînviet din proprie cenuşă.
Precum cu interes păstrăm odoarele şi averile moştenite care ni asigurează o viaţă materială, cu atâta mai mult, mic şi mare, să respectăm şi să păzim semnele caracteristice a naţionalităţi, din care fiecare poartă în sine tipul evlaviei, a virtuţii, a pietăţii[1] şi a simplicităţii trecute!
De aceea să urmăm cu respect datina cea duioasă prin care românii mărturiesc în sâmbăta moşilor a lor sentiment în suvenirul strămoşilor ce odineoară stătură în putere, făptuiră pentru binele patriei şi a familiei, plecară capetele obosite şi muriră! Cu câtă îngrijire, de câteva zile, se îndeletnicea femei bătrâne şi june întru pregătirea părţei unei pietăţi sfinte, şi în noaptea de ieri nu era mormânt carele să nu fi fost avut a sa lumină, o cunună de flori şi în genunchi o fiinţă vie carea răposatului ei consfinţea rugi şi lacrimi!
Dar nici meserul cel lipsit nu fu ieri uitat. Precum în faptul zilei se văd albinele grăbindu-să spre stup pentru de a depune mana culeasă, de asemene de dimineaţă se purtau june fete ducând cu panere de fructe şi cu cofe încununate şi pline de lapte, de vin, căutând, săturând şi adăpând pe acii săraci!
Mărire celor ce păzesc datinele naţionale! Prin dânşii nu va pieri dintre noi sentimentul de evlavie, de pietate, de dreptate şi de unire, ce sunt baza puternică pe care se razămă fiinţa şi fericirea unei naţii!

--------------------------------------------------------------------------------

1. Pietate, sentiment de iubire firească (Gh. A.).


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://ro.wikisource.org