Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (23)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (13)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (42)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (361)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

PROCOPIUS DIN CESAREEA - DESPRE RĂZBOAIE (3)

III,1,10. Nu a fost chip să înfăţişăm mai în amănunţime ţinuturile din jurul Pontului Euxin, care se întinde de la Bizanţ pînă la mlaştina Meotică, deoarece barbarii de dincolo de fluviul Istru, numit şi Dunăre, fac ca romanii să nu fie în stare să ajungă pe ţărmul din părţile acelea. Se poate spune doar că din Bizanţ şi pînă la gurile Istrului este o cale de 22 de zile, care trebuie calculată la itinerarul Europei.

III,2,1. În timpul cînd în apus era împărat Honorius, barbarii i-au cuprins ţara. Cine erau ei şi în ce chip au venit, voi arăta în cele ce urmează. 2. Neamurile gotice erau şi sînt şi astăzi multe la număr şi deosebite unele de altele, dar, dintre toate, cele mai mari şi mai vrednice de luat în seamă sînt goţii, vandalii, vizigoţii şi gepizii. Altădată li se spunea sarmaţi şi melanhleni, iar unii îi numeau neamuri getice. 3. Toţi aceştia se deosebesc între ei prin nume, după cum am mai spus, dar încolo sînt în toate la fel. 4. Căci toţi sînt albi la trup şi cu părul blond, înalţi la statură, frumoşi la chip şi folosesc aceleaşi legi. 5. Toţi sînt de credinţa lui Arius şi au o singură limbă, numită gotică. Eu cred că la obîrşie se trag cu toţii dintr-un singur neam, iar mai tîrziu s-au deosebit după numele şefilor care i-au condus pe fiecare. 6. Acest neam locuia din vechime dincolo de fluviul Istru. Mai tîrziu gepizii au luat în stăpînire ţinuturile de lîngă Singidunum şi Sirmium, dincoace şi dincolo de fluviul Istru, unde sălăşluiesc ei pînă în zilele noastre.

III,2,39. Goţii au trecut Istrul şi au stăpînit mai întîi Pannonia, apoi s-au aşezat în ţinuturile din Tracia, date de către împărat. 40. Acolo n-au stat mult timp, ci au pornit să cucerească Apusul. Dar despre toate acestea voi povesti în lucrarea despre goţi.


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Populare Romîne, Bucureşti, 1964