Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (26)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (16)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (43)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (362)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

DECRETUL HISTRIOT ÎN CINSTEA LUI AGATHOCLES

"Sfatul şi Poporul au găsit cu cale; preşedinte al Adunării fiind Dionysos al lui Bianor, Apollonios al lui Cleombrotos a propus: întrucât Agathocles al lui Antiphilos, coborâtor dintr-un părinte binefăcător al obştii, se poartă faţă de cetate şi de cetăţeni ca un om vrednic şi de seamă, dovedindu-şi în chipul cel mai deplin, cu vorba şi cu fapta, râvna faţă de popor, în orice împrejurare grea pentru cetate, precum şi în toate dregătoriile, însărcinările şi slujbele;
Şi mai întâi, într-o vreme când cetatea era bântuită de tulburări, iar traci în număr mare atacau oraşul şi teritoriul, când grânele stăteau să dea în pârg iar cetăţenii se frământau foarte, (Agathocles) fiind ales căpetenie a arcaşilor şi strângând oşteni cu plată a ştiut să păzească ţarinile, dând putinţă fieştecăruia să-şi strângă grânele fără vătămare;
Iar când tracii din jurul lui Zoltes au pătruns cu oaste mare în Sciţia, către oraşele greceşti de sub oblăduirea regelui Rhemaxos, (tot el) ales sol, a pornit în ţară străină, străbătând pământurile mai multor noroade şi, înfruntând primejdii de tot felul, a convins pe barbari nu numai să cruţe cetatea, dar şi să ... adunate înainte de tâlhari ... ce se aflau la ordinul lui Zoltes, ... să mântuiască toate ... şi împreună cu ei s-au grăbit ... Cetatea să plătească cinci (talanţi?) pentru ca să cadă la înţelegere cu cetatea în privinţa hranei ...
Când, după aceasta, aceiaşi (barbari) au năpădit ţinutul şi au prins să asedieze Bizone şi să pustiască teritoriul, grânele noastre fiind (şi de data aceasta) gata să dea în pârg, ales sol şi pornind spre locul unde se afla oastea, rânduit de cetăţeni să răscumpere după putinţă teritoriul şi recolta, i-a convins pe Zoltes şi pe traci, cu preţ de 600 de galbeni, să nu pătrundă în teritoriu, nici să se apropie de oraş, ceea ce a îngăduit cetăţenilor să rămână stăpâni pe toate grânele de pe ogoare.
Şi iarăsi, ales sol în Tracia şi la căpetenia acestora Zoltes, a reînnoit învoielile şi înţelegerile încheiate cu ei; şi simţind (tot atunci) că se strâng laolaltă tâlhari multi, a adus faptul la cunoştinţa lui Zoltes, dând de ştire şi cetăţenilor după întoarcerea acasă: din care pricină uneltirea a rămas fără urmări.
Iar mai târziu, călcând jurămintele şi învoiala şi tot dând năvală (pe pământurile cetăţii), ales de popor ca şi comandant cu depline puteri al teritoriului şi strângând oşteni voluntari dintre cetăţeni şi barbarii adăpostiţi în cetate, a păzit ogoarele şi turmele şi grânele până la trecerea (spre noi) a regelui Rhemaxos. Iar după ce regele a trecut pe malul din faţă, nelăsând în urmă-i străji de teamă şi trimiţând numai vestitori ca să ceară tributul, ales sol şi pornind la drum de apă, întrucât ţinutul era cuprins de război, l-a convins pe regele Rhemaxos să dea spre paza cetăţii călăreţi o sută; iar când tracii au căzut în număr mare asupra străjerilor, iar aceştia - de frică - au fugit pe celălalt mal, lăsând teritoriul (cetăţii) fără pază, a trimis sol la feciorul regelui, Phradmon (?), l-a convins pe acesta să dea strajă cetăţii călăreţi şase sute, care, întrecând oastea vrăjmaşilor, au înfrânt pe căpetenia acestora Zoltes şi ..."


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: Pippidi D.M., Contribuţii la istoria veche a României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967