Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (23)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (13)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (42)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (361)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

BORANGIC CĂTĂLIN - PUMNALUL SICA ÎN NORDUL DUNĂRII





Pumnalul sica în nordul Dunării (~200 a.Chr. - 106 p.Chr.) - Semiotica marţială a puterii -


Le poignard sica au nord du Danube (~200 av. J.-C. - 106 ap. J.-C.) - Sémiotique martiale du pouvoir -


REZUMAT

În ultimii ani a crescut vizibil numărul de pumnale curbe din zona nord-dunăreană intrate în circuitul public şi ştiinţific, o bună parte din această abundenţă datorându-se unor descoperiri fortuite, îndeosebi cu detectoarele de metale. Ele se adaugă, astfel, pieselor, destul de numeroase, aflate deja în circuitul ştiinţific. Informaţiile despre multe dintre aceste piese, deşi cu o frecvenţă fluctuantă, au apărut disparat în diverse publicaţii, mai mult sau mai puţin accesibile, uneori cu un set minimal de date întrucât erau doar o anexă la alte subiecte principale. S-a conturat, astfel, necesitatea centralizării tuturor datelor într-un catalog extins, care să aducă la zi documentaţia referitoare la acest tip de armă. Volumul mare de informaţie, dispersia datelor, complexitatea subiectului, ori alte cauze, au dus, uneori, la erori şi confuzii care se cuvin semnalate şi remediate, iar informaţiile completate şi actualizate. Analiza datelor arheologice şi bibliografice, completată cu expuneri chorologice şi morfo-funcţionale, ar putea avea ca rezultat împrospătarea informaţiei şi formularea unor concluzii mai detaliate privitoare la emblematicele pumnale curbe de tip sica. Investigaţia este, acum, prioritar orientată pe armele descoperite şi înregistrate în nordul Dunării, fără a considera însă că fluviul ar fi putut reprezenta o „barieră”, geografică sau de altă natură.
Intenţia iniţială a proiectului fost de a aborda subiectul exhaustiv, respectiv încercarea de a discuta toate pumnalele curbe de tip sica semnalate atât în literatura de specialitate, cât şi în sursele alternative de informare (depozite muzeale, colecţii particulare, presă, webografie etc.) din întregul spaţiu balcanic. Volumul mare de informaţie, precum şi alte cauze obiective, nu au permis tratarea temei in integrum, aşa cum intenţionam, astfel că am fragmentat subiectul în două părţi, urmând ca pumnalele din sudul fluviului şi concluziile ce decurg din întregul material să fie discutate în partea a doua a acestui studiu.
Lucrarea conţine sau măcar a intenţionat să dezbată principalele repere care au ca ţintă acest tip de pumnal. Au fost căutate şi consultate toate tipurile de surse istorice, texte, imagini şi documente arheologie. S-au stabilit elementele care delimitează această armă de alte tipuri de săbii, cuţite sau pumnale, s-au căutat originile şi dispersia cronologică şi geografică asociată.
S-a încercat poziţionarea cât mai corectă, în contextul actual al cercetărilor istorice, a armei în cadrul fenomenelor culturale şi etno-culturale ale epocii în care au fost în vogă. S-au aplicat direcţii de cercetare multiple, reconstituiri istorice, arheologie experimentală.
Nu în ultimul rând s-a realizat un repertoriu consistent care să conţină toate piesele descoperite până în momentul predării volumului la tipografie.
Eforturile de documentare asupra subiectului pumnalele curbe de tip sica au scos în evidenţă un aspect care reprezintă în sine o problemă mai largă – şi mai acută – a dosarului arheologic aferent. Documentarea asupra acestei teme a necesitat identificarea, parcurgerea şi verificarea unei bibliografii stufoase, de multe ori mergând pe piste inutile sau greşite. Desigur, rezultatul a fost suplimentarea consistentă a bazei de date construite în acest sens. O parte deloc neglijabilă a acestei baze provine din semnalări şi redescoperiri de pumnale în depozite şi spaţii expoziţionale, provenite din săpături mai vechi sau din alte surse, astăzi neclare. Unele publicate, altele ignorate, aceste pumnale completează o listă incomensurabilă de artefacte nenorocoase, care zac uitate în inventare şi cutii.
Situaţia prezentată reliefează o stare destul de larg răspândită în domeniu, despre care se vorbeşte mai rar sau deloc, consecinţă a unor politici manageriale, şi nu numai, întinse pe decenii. Aglomerarea depozitelor cu noi şi noi materiale, în contrapartidă cu posibilităţile umane şi materiale de exploatare ştiinţifică a rezultatelor săpăturilor este o realitate. Acesteia i se adaugă artefactele venite din donaţii sau din recuperările din sfera activităţilor cu caracter fortuit sau infracţional, tot mai prezente în ultimul deceniu în peisajul românesc. Toate aceste surse alternative sau paralele de piese suprapopulează sistemul informaţional muzeal, şi aşa obosit.
Rezultatul este, oarecum poetic spus, apariţia unei noi discipline, o arheologie a arheologiei, o activitate la fel de ştiinţifică şi laborioasă ca pe orice şantier arheologic. Identificarea pieselor semnalate, a unora necunoscute, refacerea traseului administrativ şi recuperarea informaţiilor istorice (mărturii, interviuri, fişe de inventar, registre, măsurători etc.), accesul la piese, reprezintă un mod de cercetare cronofag, agravat adesea de unele mentalităţi local-feudale ce încă mai băltesc în sistemul muzeal românesc.
Reinventarierea depozitelor, oprirea şantierelor arheologice sistematice fără rezultate neconcludente o perioadă şi relocarea fondurilor, suplimentarea personalului de specialitate, un buget mai consistent alocat muzeelor sunt nu doar nişte măsuri minimale, ci şi, cel mai probabil, nişte deziderate imposibile în acest moment.
Efectul este tabloul incomplet al oricărei teme istorice aflată în dezbatere, stare de regulă mascată de un etern şi tenebros stadiu al cercetărilor.

La revizuirea volumului de date obţinut de cercetarea acestui subiect trebuie remarcată axa principală, respectiv numărul mare de pumnale existente în epoca şi în spaţiul geografic cercetat. Dacă asupra elementelor spirituale care pot fi reconstruite, mai mult sau mai puţin, putem propune doar scenarii posibile sau probabile, expuse întotdeauna unor revizuiri sau viziuni diferite, reperele fizice ale pumnalelor sica sunt mult mai solide.
Dincolo de multiplele necunoscute, numărul mare de piese permite o constatare certă – pumnalele de tip sica au jucat un rol major în mentalitatea şi identitatea războinicilor geţi şi daci, fapt atestat de descoperirile arheologice, de izvoarele scrise şi de reprezentările figurative.


CUPRINS

Argument, (pag.9)
Cazuri şi necazuri, (pag.10)
I. Istoriografia problemei şi stadiul cercetării, (pag.13)
II. Surse şi resurse, (pag.19)
II.1. Izvoarele scrise, (pag.19)
II.2. Iconografie, (pag.20)
II.3. Dosarul arheologic, (pag.23)
III. Analiza descoperirilor, (pag.25)
III.1. Arheologia arheologiei, (pag.25)
III.2. Cronologia, (pag.26)
III.3. Consideraţii morfologice, (pag.28)
III.4. Origini, legături şi dispersie, (pag.38)
IV. Grupul/orizontul Padea – Panaghiurski Kolonii, (pag.41)
V. A treia armă, (pag.49)
VI. reconstituirea unor pumnale curbe de tip sica, (pag.57)
În loc de încheiere, (pag.63)
VII. Catalogul pieselor, (pag.67)
VIII. Varia, (pag.185)
VIII.1. Abrevieri, (pag.187)
VIII.2. Bibliografia, (pag.189)
IX. Ilustraţia, (pag.205)
IX.1. Explications des figures, (pag.206)
IX.2. Figuri, (pag.209)


NOTE
Cartea format A4, în ediţie bilingvă româno-franceză, poate fi achiziţionată de la Muzeul Brăilei, contra-cost la preţul de 60 lei.