Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (11)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (78)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (28)
   Seniorii războiului (6)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (16)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (50)
   Recenzii (8)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (3)
   Ziarul personal (7)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (51)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (366)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

UN MORMÂNT DE RĂZBOINIC DIN PRIMA EPOCĂ A FIERULUI DESCOPERIT LA BĂCĂINŢI-OBREJE

BALTEŞ Gabriel, BORANGIC Cătălin, FETCU Ana


Introducere
În anul 2016, în urma unor cercetări arheologice preventive efectuate în situl arheologic de la Băcăinţi-Obreje (com.Şibot, jud.Alba)1, a fost descoperit un mormânt de inhumaţie (M1)2 aparţinând primei epoci a fierului, care avea ca inventar, arme, podoabe şi ceramică. Situl arheologic este amplasat pe prima terasă a râului Mureş, pe partea sa stângă, la limita dintre judeţele Alba şi Hunedoara, în punctul numit Obreje. Locul era deja cunoscut în literatura de specialitate prin publicarea în anul 1986 a urnei din epoca bronzului de la Băcăinţi3 (fig.1/1). Mai târziu, în anul 2011, noi materiale arheologice, descoperite în cursul mai multor periegheze realizate în anii 1996-1997, au fost publicate de către Cristian I. Popa4.

Descrierea mormântului
Complexul (M1) a fost identificat în caroul 18 D, la adâncimea de 0,44m faţă de nivelul actual de călcare, într-un strat de pământ de culoare neagră, a cărui grosime variază în acest punct între 0,40 şi 1,40m, în prima terasă a râului Mureş. Groapa sepulcrală se adâncea cu circa 26cm de la nivelul de conturare. Complexul funerar nu atinge stratul de pietriş aflat la baza depunerilor arheologice din sit, motiv pentru care, din cauza culorii uniforme a solului, a fost identificat doar în momentul în care s-au descoperit craniul şi fragmentele ceramice care aparţineau inventarului funerar.
Orientarea mormântului era SE-NV, cu capul îndreptat spre SE. Înmormântarea s-a făcut într-o groapă simplă, de formă dreptunghiulară şi cu colţurile rotunjite, a cărei adâncime maximă a atins 0,70m. Scheletul este păstrat parţial, lipsindu-i oasele palmelor, tălpilor şi coastele. În această stare, oasele păstrate ale scheletului nu permit o estimare a înălţimii individului decedat, dar putem presupune că acesta era relativ robust. Defunctul a fost aşezat întins pe spate, cu capul uşor aplecat spre humerusul stâng, identificat la adâncimea de 0,55m faţă de nivelul actual de călcare. Braţul stâng era flexat din cot cu palma pe abdomen; braţul drept lipseşte de la cot, ceea ce ne face necunoscută poziţia lui iniţială (fig.1/2-3).
Mormântul descoperit la Băcăinţi-Obreje este unul plan, caracteristică întâlnită la marea majoritate a mormintelor scitice, din perioada târzie a primei epoci a fierului din Transilvania5.
Forma simplă a gropii, fără amenajări, este comună grupului de inhumaţie scitic din Transilvania (Ciumbrud6, Cristeşti7, Târgu Mureş8 etc.), precum şi mormintelor scitice din zona nord-pontică (Teasmin, Vorska)9, unde se întâlnesc amenajări funerare în gropi simple, cu inventar sărac, considerate caracteristice mai ales pentru perioada arhaică a grupului10.
În privinţa poziţiei defunctului, întins pe spate, aceasta are analogii solide în cadrul grupului scitic din Transilvania, începând cu faza arhaică, situaţie întâlnită în cazul mai multor morminte izolate (Aiud11, Alba Iulia12, Deleni13, Blaj14, Şoimuş15, Deva16, Orăştie17) sau necropole (Ciumbrud18, Ozd19, Cristeşti20, Târgu Mureş21).
În legătură cu dispunerea inventarului funerar (fig.1/3), a fost surprinsă situaţia următoare. Pe partea dreaptă a defunctului, în zona umărului, a fost descoperit, la adâncimea de 0,66m, un fragment din lama unui de cuţit din fier. Tot în zona umărului drept a fost descoperit, la adâncimea de 0,60m, un pumnal din fier de tip akinakes, din care doar mânerul şi o mică bucată de lamă mai prezentau consistenţă materială în momentul prelevării, situaţie identică şi în cazul tecii, din care s-au păstrat mici fragmente. Pe partea stângă, în zona membrelor inferioare, a fost descoperit un vârf de lance din fier, tot la picioare fiind depuse două vase ceramice: o strachină cu buza evazată şi un vas de tip sac. Fragmentele ceramice provenite de la cele două vase erau împrăştiate spre latura stângă a mormântului, între adâncimile 0,44 şi 0,68m. În zona pieptului, dispersate, au fost descoperite 12 mărgele din pastă vitroasă, iar pe partea dreaptă, tot în dreptul umărului, au fost descoperite cinci vârfuri de săgeată din bronz, cu trei aripioare, care nu au putut fi documentate (foto sau desen) din cauza faptului că, la momentul excavării, acestea au apărut pe rând, la diferite adâncimi, nefiind depuse în mănunchi. Putem presupune că această situaţie se datorează faptului că săgeţile nu au fost puse într-o tolbă, ci aşezate individual lângă defunct, cu vârful pe direcţia orientării capului celui înmormântat.

Descrierea inventarului funerar22
1. Vasele ceramice
1.1. Vasul ceramic de tip sac (nr.inv.8785a) fost descoperit la adâncimea de 0,44m, în poziţie răsturnată, cu gura orientată spre picioarele defunctului. Deşi spart în mai multe fragmente, a putut fi reîntregit, având următoarele dimensiuni: diametrul maxim = 27cm, diametrul la gură = 24cm, diametrul bazei = 16cm, înălţimea = 33cm (fig.2/2a-c). Vasul a fost confecţionat dintr-o pastă amestecată cu nisip, având matricea grosieră. Prezintă culoarea cărămizie, fiind decorat cu patru butoni, dispuşi asimetric sub buză. Acest tip de vas-sac (după unii de tip borcan23) este o formă comună şi răspândită pe întreaga perioadă a epocii hallstattiene, însă prin modul de execuţie (pasta grosieră) şi decor (butoni dispuşi asimetric), se întâlneşte mai cu seamă în orizontul târziu al primei epoci a fierului din Transilvania24.
1.2. Vasul ceramic, de tip strachină (nr.inv.8784), a fost descoperit spart în mai multe fragmente, la adâncimea de 0,44m, în poziţie răsturnată, cu gura în jos, dar a putut fi reîntregit, având următoarele dimensiuni: diametrul la gură = 38cm, diametrul bazei = 13cm, înălţimea = 18cm (fig.2/1a-c). Câteva fragmente se aflau poziţionate deasupra vasului de tip sac, iar altele separat. Strachina are culoarea brun-cenuşie la exterior şi negrucenuşie la interior, fiind confecţionată dintr-o pastă la care s-a folosit ca degresant un nisip fin; arderea a fost bună şi uniformă, iar întreg vasul a fost bine finisat pe ambele feţe. Buza este evazată şi decorată cu patru lobi mici, poziţionaţi simetric. Recipientul are profilul în forma literei S, cu marginea scurtă (tipul Vulpe I Da2), formă identificată în necropola de la Ferigile25; trecerea de la umăr la buza vasului s-a făcut lin (tipul Vulpe I-varianta b), cu lobi dispuşi şi orientaţi în acelaşi mod, similar cu descoperirile din aşezarea de tip Basarabi de la Bernadea26. Acest tip de strachină cu buza evazată este întâlnit în întreg spaţiul culturii Basarabi, fiind prezent până în Hallstattul târziu27. În cadrul grupului scitic din Transilvania, în mormintele de inhumaţie cu caracter preponderent arhaic, sunt cunoscute străchinile cu buza invazată şi decor cu proeminenţe şi caneluri, precum şi cele simple, fără proeminenţe28. Străchini cu buza evazată mai apar într-un mormânt scitic de incineraţie din necropola de la Ciumbrud29, precum şi în necropolele tumulare aparţinând fondului local din Banat (Moldova Veche Ostrov, Balta Verde, Berzasca ş.a.)30. Prezenţa acestei variante, cu buza evazată, trebuie explicată prin influenţa fondului local în sectorul vestic al Mureşului mijlociu, unde prezenţa scitică pare că se ,,diluează” simţitor31.
Asocierea celor două tipuri de vase, respectiv vasul sac şi strachină, a mai fost surprinsă în cazul unui complex hallstattian descoperit la Pâclişa / Alba Iulia (jud.Alba), interpretat drept o ,,amenajare cu destinaţie funerară” şi încadrat cronologic în faza finală a culturii Basarabi32.
2. Piesele din metal
2.1. Pumnalul akinakes (nr.inv.8792) se află într-o stare de conservare precară (fig.3), afectată fiind mai ales lama, care a fost extrem de corodată de şederea îndelungată în sol. Din lamă s-a putut preleva mulţumitor doar o parte din miez, cu lungimea de 19cm, şi o bucată din vârf, de aproximativ 4cm, introdusă - şi astfel protejată - în teacă. Lungimea exactă a armei nu poate fi precizată cu exactitate, dar după urmele oxizilor de fier imprimaţi în sol, ea măsura circa 42-43cm. Din teaca de fier s-a păstrat vârful (circa 4,5cm) şi numeroase fragmente mici de tablă, dispersate, cu excepţia unuia de aproximativ 4cm care s-a sudat natural de resturile lamei, în zona ei mediană. Lama are lăţimea păstrată de aproximativ 3,2cm şi un profil lenticular, motiv pentru care putem deduce că arma avea două tăişuri. Mânerul este din fier masiv şi s-a păstrat mult mai bine. Lungimea lui este de 11,3cm, incluzând în această cotă şi dimensiunea manşonului de gardă, cordiform, care s-a păstrat de ambele părţi. Diametrul tijei mânerului este de 2,1cm, iar partea finală este terminată în forma literei T, uşor rotunjită la capete, cu deschiderea braţelor de 4,5cm. Arma a fost depusă pe partea dreaptă a defunctului, în zona umărului, pe aceeaşi adâncime cu corpul.
Akinakes-ul cu lama lungă, având două tăişuri şi mânerul cu secţiunea rotundă, terminat printr-o bară transversală, se întâlneşte mai cu seamă în perioada târzie a primei epoci a fierului, la est de Carpaţi, cum ar fi de pildă la Zăiceşti (com.Băluşeni, jud.Botoşani)33, făcând parte din grupa centrală a Nistrului (bucovineană) şi a celei din estul Carpaţilor (nemţeană)34. Această variantă a fost încadrată tipologic de Al.Vulpe în categoria pumnalelor de tip Cozia, cu răspândire în perioada secolelor VI-V a.Chr.35.
2.2. Cuţit de fier (fig.1/3) din care s-a mai păstrat o bucată de lamă, conservată extrem de prost, depus tot pe partea dreaptă a scheletului, la circa 50cm depărtare. Piesa s-a dezintegrat însă la prelevare.
2.3. Vârf de lance din fier (nr.inv.8687) (fig.4/1) descoperit la adâncimea de 0,68m, la aproximativ 40cm de gamba piciorului stâng, fiind îndreptat cu vârful spre talpă. Exemplarul are lama îngustă şi nervură mediană. Tipul acesta, cu lama subţire şi lungă, este caracteristic perioadei târzii a orizontului scitic36. Piesa este oxidată, dar întreagă, putându-i fi precizate bine dimensiunile: lungimea = 48cm, din care lama are 35cm. Manşonul armei este lung, de formă tronconică şi are marginea evazată sub formă de bordură. Acest tip de manşon se regăseşte şi în mormintele de inhumaţie din Pannonia (Szilvásvárad, Alsótelekes şi Gyöngyös) din secolul VI a.Chr.37, însă poate fi întâlnit şi în nordul Dobrogei (necropola de la Celic-Dere)38 sau în Moldova - unde exemplarul cunoscut din aşezarea fortificată de la Rudi (r.Soroca, Rep.Moldova) a fost plasat cronologic în secolul V a.Chr. -, dar care se întâlneşte chiar şi pe parcursul secolului IV a.Chr. în spaţiul nord-pontic. Astfel de arme au fost luate în discuţie ca dovezi ale unei posibile coabitări a populaţiei autohtone getice cu cea scitică39. Poziţia vârfului de lance la picioarele defunctului sugerează că arma a fost aşezată întreagă, cu coada din lemn lângă umăr şi vârful în jos, într-o poziţie atipică pentru acest tip de înmormântări.
2.4. Cinci săgeţi depuse alături de războinic, din care s-au păstrat vârfurile de bronz (fig.4/2-6a). Acestea sunt de mai multe tipuri şi anume: unul de tip IId1, cu vârf conic, trei aripioare şi dulia scurtă40 (fig.4/4-4a), două vârfuri sunt piramidale cu trei muchii, de tip IIIb41 (fig.4/2-3a), iar două vârfuri sunt de tip IIb, ovale, cu trei aripioare şi tub scurt pentru tijă42 (fig.4/5-6a). Patru dintre ele prezintă diverse defecte de turnare, sub forma unor mici găuri fie pe dulie, fie pe aripioare. Acestea se pot încadra cronologic în a doua jumătate a secolului al VI-lea şi începutul celei de-a doua jumătăţi a secolului al V-lea a.Chr.43. Aceste variante târzii de vârfuri sunt mai rar întâlnite în Transilvania şi apar aproape întotdeauna în asociere cu alte categorii de inventar. O bună analogie ne este oferită la Batoş44 (jud.Mureş), unde în inventarul unui mormânt vârfurile de săgeţi sunt asociate cu un vârf de lance îngust, datat în perioada finală a epocii scitice arhaice45. Săgeţi de acest tip sunt caracteristice grupelor scitice Szentes-Vekerzung şi Chotin, ce-şi fac simţită prezenţa după mijlocul secolului VI a.Chr. în întreg spaţiul panonic, precum şi în lumea iliră46.

3. Mărgele din pastă vitroasă
În zona pieptului au fost descoperite 12 mărgele din pastă vitroasă (fig.4/7-18). Acestea au fost descoperite la adâncimea de 0,66m şi sunt de mai multe tipuri şi dimensiuni, astfel:
3.1. Mărgele de formă sferică, cu diametrul între 9,4 şi 11mm, policrome, cu puncte de culoare albastră şi albă pe fond galben-brun (cu motivul „ochiului de păun”) (3 exemplare) (fig.4/10-12);
3.2. Mărgele de formă cilindrică, de culoare albăstruie (3 exemplare) (fig.4/13-15);
3.3. Mărgele de formă cilindrică, de culoare gri-argintie (3 exemplare) (fig.4/16-18);
3.4. Mărgele de formă cilindrică, de culoare galben-cenuşie (nr.inv.8793), cu diametrul de circa 7,5mm (3 exemplare) (fig.4/7-9).
Aceste tipuri de mărgele din pastă vitroasă sunt cunoscute în diferite medii cultural-etnice, pe întreaga perioadă a Hallstattului târziu47. Din acest motiv ele nu oferă o încadrare cronologică sau culturală precisă, însă sunt binecunoscute şi în lumea scitică nord-pontică, ceea ce explică prezenţa lor în cadrul grupului scitic din Transilvania48.

Discuţii asupra ritului şi ritualului funerar
O analiză pe marginea acestei probleme, în cazul mormântului de la Băcăinţi, porneşte de la câteva elemente. Un prim aspect al discuţiei îl ridică ritul de înmormântare. Inhumaţia întâlnită în faza finală a Hallstattului este caracteristică grupului scitic din întreg spaţiul intracarpatic. Este binecunoscut faptul că în lumea scitică aflată la nordul Mării Negre această practică este aproape exclusivă49, fiind întâlnită, de asemenea, şi în cazul grupurilor scitice din Câmpia Tisei50. Populaţia getică şi tracii sud-dunăreni practicau în această perioadă incineraţia51. Există şi cazuri în care în cadrul grupului scitic din Transilvania atât în mormintele descoperite izolat (Blandiana52), cât şi în necropole (Băiţa)53, apare în perioada târzie a acestui grup practica incineraţiei.
Un alt aspect este cel al orientării mormântului, unul SE-NV (cu capul spre SE). Un mormânt similar a fost descoperit la Teiuş54. În majoritatea mormintelor şi necropolelor grupului scitic din Transilvania, dar şi în cazul celor din nordul Mării Negre, orientarea generală este una NV-SE (cu capul spre NV). Orientarea neuniformă a mormintelor izolate sau a celor din necropole (Blaj, Ozd ş.a.) reprezintă o caracteristică a grupei transilvănene, situaţia fiind surprinsă şi în necropolele nord-pontice, unde nu este cunoscută o orientare uniformă a înmormântărilor55. O excepţie se poate observa în cazul cimitirelor de la Blaj şi Ozd, unde se pare că există o grupare a mormintelor cu aceeaşi orientare. S-a presupus că acest obicei indică înmormântări familiale sau o diferenţiere pe sexe: la Ozd s-a observat că pentru femei s-a folosit orientarea NV-SE, iar pentru bărbaţi cea SENV56.
Din punct de vedere al ritualului funerar se observă faptul că poziţia scheletului, întins pe spate, cu unul sau ambele braţe flexate pe abdomen, este destul de des întâlnit atât în cadrul grupului de inhumaţie din Transilvania (Blaj57, Ciumbrud58, Cristeşti59, Ozd60), cât şi în cel al grupelor scitice din nordul Mării Negre. Ca analogie la acest aspect putem menţiona necropola de la Aksiutinţi, din grupul de pe râul Sula61. Elemente de ritual, precum depunerea de ofrande cu ocazia banchetului funebru sau cele cu semnificaţie magico-religioasă, precum presărarea de realgar sau cărbune62, nu au fost surprinse în cazul mormântului de la Băcăinţi-Obreje. Totuşi, cele două vase surprind în contextul funerar dovada depunerii unor ofrande alimentare alături de cel decedat. În ceea ce priveşte depunerea de arme, regăsim un pumnal akinakes, un vârf de lance şi vârfuri de săgeţi, care sunt întâlnite în mormintele de inhumaţie atât în spaţiul intracarpatic63, precum şi în cel nord-pontic64. Poziţia acestora merită discutată, deoarece diferă în general de situaţiile cunoscute. Pumnalul akinakes este depus în poziţia în care se purta sau în poziţii apropiate, şi anume în zona bazinului, pe partea dreaptă sau stângă, ori a femurelor65, situaţia fiind diferită în cazul mormântului de la Băcăinţi, unde pumnalul a fost aşezat în zona humerusului drept, cu vârful în jos. De asemenea, în spaţiul intracarpatic, lăncile se află poziţionate fie pe partea dreaptă, fie pe partea stângă a humerusului, cu vârful orientat în sus, poziţie care nu se regăseşte în cazul de faţă, unde lancea a fost depusă pe partea stângă a defunctului, cu vârful orientat în jos66. Săgeţile şi resturile de tolbă sunt aşezate de obicei în partea stângă, în zona femurului, între genunchi şi bazin67, situaţie care de asemenea nu se regăseşte la Băcăinţi, unde săgeţile au fost aşezate pe partea dreaptă, în zona humerusului, cu vârfurile orientate în sus.
Evident, o bună parte din elementele de rit şi ritual practicate în acest caz există şi corespund celor întâlnite în majoritatea mormintelor scitice din Transilvania, însă dispunerea inventarului funerar este mult diferită faţă de ce se cunoaşte în acest moment.
Inventarul metalic al mormântului corespunde şi el cu cel din necropolele scitice din Transilvania, însă ceramica îşi găseşte analogii în descoperirile aparţinând etapei finale a culturii Basarabi.

Analiza osteologică68
Metodologie
Scheletul este reprezentat în proporţie de aproximativ 60%, lipsindu-i părţi anatomice cu concentraţie mare de os trabecular, precum unele oase ale mâinilor şi oasele picioarelor, părţi ale vertebrelor şi fragmente din centura pelviană. Părţile osoase sunt acoperite de un strat consistent de sediment de culoare gri-închis. Humerusul drept, femurul şi osul iliac sunt afectate de exfoliere, fenomen datorat proceselor tafonomice (fig.5).
Din trecerea prin sită a solului adiacent au rezultat numeroase fragmente osoase umane (părţi ale viscerocraniului, fragmente din coaste, vertebre) şi non-umane (2 părţi atribuite unui os lung).
Indiciile de stabilire a vârstei la deces şi a sexului au urmărit standardele propuse de către J.Buikstra şi D.Ubelaker69, utilizând informaţii adiţionale din volumele lui W.Bass şi M.İşcan70. Identificarea şi descrierea leziunilor patologice şi traumatice a fost realizată cu ajutorul lucrărilor lui D.Ortner71, C.A.Roberts şi K.Manchester72, C.Rodríguez-Martín73, T.Waldron74 şi C.A.Roberts75. Statura nu a putut fi calculată datorită gradului de fragmentare al elementelor în cauză (oasele lungi).
Profilul biologic
Pentru determinarea sexului individului notat generic cu M1 s-au folosit trăsăturile craniene (apofizele mastoidiene, creasta nucală, forma glabellei, a marginilor supraorbitale, aspectul arcurilor supraciliare şi al mentonierei mandibulare) şi pelviene (forma marii incizuri ischiatice, absenţa sulcusului preauricular)76, care au indicat un individ cu trăsături preponderent masculine. Totodată, robusticitatea oaselor şi inserţiile musculare puternice, evidente la nivelul oaselor membrelor superioare şi inferioare, au indicat de asemenea un individ de sex masculin.
Estimarea vârstei în momentul decesului s-a realizat observând trăsăturile morfologice ale pelvisului, craniului şi dentiţiei, urmărind schimbările care apar asupra suprafeţelor acestora. Observarea unor elemente ale pelvisului (gradul de modificare al suprafeţei iliace sacropelviene77, schimbările apărute la nivelul morfologiei simfizelor pubiene78) sau craniene (gradul de obliterare al suturilor79), indică un individ cu vârsta de aproximativ 50 de ani. Gradul de atriţie dentară, utilizând metodologia propusă de către Lovejoy80, a indicat un individ cu vârsta la momentul decesului cuprinsă între 35 şi 55 de ani. Este important de menţionat faptul că urmărirea gradului de uzură a dentiţiei nu poate da întotdeauna rezultate concludente, fără corelaţii cu date din scheletul cranian şi postcranian, deoarece acest indicator poate fi deseori influenţat de obiceiurile alimentare şi folosirea dentiţiei în activităţi non-masticatorii81.
Trăsături non-metrice
Scheletul din M1 prezintă două trăsături non-metrice de importanţă primară82, sub forma unei găuri adiţionale, transversale, la vertebrele cervicale (C4-C6) cu diviziune completă, şi o crestătură supraorbitală evidentă la partea dreaptă a orbitei.
Paleopatologie Traume ante-mortem. Fracturi
Craniul prezintă o fractură vindecată în partea stângă a osului nazal (fig.6/1).
Boli degenerative - boli ale articulaţiilor
Bolile artrozice, caracteristice înaintării în vârstă, sunt evidente la nivel vertebral, prin formaţiuni de os nou, osteofite marginale, la nivelul vertebrelor toracice (fig.6/2) şi lombare (fig.6/3), şi al claviculei drepte (fig.6/4, extremitatea acromială). Suprafaţa vertebrei lombare L5 prezintă o anomalie în corpul vertebral, probabil un nodul Schmorl (fig.6/3).
Patologii dentare
Bolile dentare, alături de cele degenerative sunt cele mai comune afecţiuni ale scheletului uman83.
Atât dentiţia maxilarului, cât şi cea a mandibulei prezintă urme de tartru supragingival, resorbţia osului alveolar cu urme de os nou, porozităţi şi expunerea rădăcinilor dentare, posibili indicatori al parodontitei. Molarul 1, maxilar, partea stângă, prezintă urmele unui posibil abces dentar. Pe acelaşi ax, mandibular, molarul 2 prezintă o carie de mari dimensiuni, bucalmediană cu expunerea camerei pulpare. Pierderile dentare intra-vitam sunt evidente atât la nivelul maxilarului, cât şi al mandibulei, aceasta din urmă fiind cel mai afectat, manifestându-se prin resorbţia osului (fig.7/1-4).
În concluzie, fragmentele osoase umane rezultate în urma cercetării preventive din anul 2016 de la Băcăinţi-Obreje (com.Şibot, jud.Alba), aparţin unui individ de sex masculin, cu vârsta estimată în momentul decesului la 50 de ani. Din perspectiva stării de sănătate, se pot observa indicii ale afecţiunilor degenerative şi patologii dentare, care se încadrează într-un spectru comun, având în vedere vârsta estimată a individului în discuţie.
Prezenţa osteofitozei şi a porozităţilor la nivelul segmentelor anatomice menţionate sunt un indicator al bolilor degenerativ-distrofice care afectează coloana vertebrală84; cel mai probabil se poate discuta de anomalii la nivelul discului intervertebral, mai precis de boala discală intervertebrală. Vertebrele şi discurile intervertebrale deţin rolul major în menţinerea greutăţii corpului şi protejarea măduvei spinării. Cele din urmă sunt de fapt ţesuturi cartilaginoase care unesc şi au rol de amortizor între vertebre, fiind formate dintr-o parte periferică, annulus, fibre care aderă la vertebre şi asigură stabilitatea coloanei vertebrale, şi dintr-o parte centrală, gelatinoasă şi elastică, nucleus pulposus, care are capacitatea de a absorbi şocurile85. În momentul în care aceste discuri încep să se degradeze, corpul compensează prin crearea de ţesut os nou - osteofitele. Diferiţi factori (genetici, traumatici, anomaliile de dezvoltare, vârstă şi sex), în diferite combinaţii determină începutul procesului de degenerare al ţesuturilor afectate86.
Nodulii lui Schmorl sau hernia intravertebrală de disc se formează datorită degradării articulaţiilor cartilaginoase de la nivelul corpurilor vertebrale, prin dislocarea nucleului pulpos şi a discului intervertebral, spre exterior, în părţile adiacente87. Aceştia pot apărea în cazul oricărui segment al coloanei vertebrale. Articulaţia acromial-claviculară reprezintă un alt loc pentru instalarea afecţiunilor de tip artrozic, clavicula prezentând formaţiuni de os nou.
Prin parodontită se denumeşte un set de boli inflamatorii care afectează ţesuturile ce înconjoară şi susţin dinţii, provocând pierderea progresivă a osului alveolar şi, în cele din urmă, dentiţia. Principala cauză este reprezentată de straturile de placă bacteriană asociate cu o serie de agenţi patogeni, precum Porphyromonas gingivalis, Tannerella forsythensis, Treponema denticola, Actonobacillus actinomycetemcomitans sau Candida albicans88.
Formarea bolilor carioase este una progresivă, factorul principal de dezvoltare fiind bacteriile de la nivelul dentiţiei care produc acizi în relaţie cu hrana, facilitând distrugerea smalţului dentar89. O serie de bacterii sunt asociate cu apariţia şi dezvoltarea acestora, ponderea cea mai ridicată deţinând-o Streptococcus mutans, dar şi alte tipuri de bacterii din categoria lactobacililor şi actinomicetelor90. În strânsă legătură cu bolile parodontale şi leziunile carioase se află şi abcesele dentare, care proliferează prin expunerea cavităţii pulpare şi infiltrarea agenţilor patogeni91.

Concluzii
Mormântul de războinic descoperit la Băcăinţi-Obreje pare, la prima vedere, a fi unul izolat, aşa cum mai există cazuri pe Valea Mureşului (Blandiana, Deva, Orăştie, Miraslău, Şoimuş şi Hărău). Trebuie spus, însă, că poziţia acestuia în cadrul perimetrului cercetat este una periferică, el fiind amplasat aproape de limita nord-vestică a zonei investigate. În aceste condiţii, nu putem stabili cert, deocamdată, caracterul izolat al înmormântării sau dacă el face parte dintr-un cimitir care ar putea exista la vest de aria cercetată. Desigur, în mod preliminar, susţinem prima ipoteză, bazată pe realitatea de moment, dată de izolarea acestuia faţă de alte puncte cu descoperiri din acelaşi spectru etnocultural, caz în care războinicul înmormântat se putea afla în tranzit pe acest sector al râului Mureş, dominat în acea perioadă de călăreţii sciţi. Neavând date suplimentare, ne limităm la expunerea descoperirii.
Din analiza descoperirii este clar că avem de-a face cu un războinic, calitate evidenţiată de armele depuse în mormânt. Toate armele, pumnalul akinakes, lancea, săgeţile sunt specifice orizontului scitic întâlnit în centrul Transilvaniei între începutul secolului VI a.Chr. şi jumătatea celui următor. Primul impuls ar fi considerarea războinicului ca fiind scit, dar o serie de elemente secundare obligă la prudenţă în această atribuire. Asistăm la nuanţe ale ritualului funerar, dispunerea armelor fiind diferită de ce cunoaştem în interiorul arcului carpatic: pumnalul, chiar dacă este introdus în teacă, nu este prins la şold sau la centură/curea, ci este aşezat lângă umăr; lancea este dispusă cu vârful la picioare, săgeţile nu au fost aşezate grupat şi nu avem elemente materiale care să convingă că a fost depusă şi tolba. Desigur, aceasta din urmă putea fi realizată doar din elemente organice, care s-au descompus, dar în acest caz vârfurile de bronz păstrate ar fi trebuit să fie oarecum grupate la un loc, fapt ce nu corespunde cu realitatea arheologică. Apoi atrage atenţia ceramica. În principal, vasul-strachină, atent lucrat, probează puternicele influenţe ale fondului local pe acest sector al cursului mijlociu al Mureşului.
Fără îndoială, o parte din artefactele prezentate sunt de factură scitică, dar nuanţele ritualului arată contactele pe care acest individ le avea cu lumea din jurul lui. Motiv pentru care asistăm la o influenţă a mediului autohton asupra lui, şi implicit la o diluare a propriei lui culturi, care oricum va dispărea la mijlocul secolului V a.Chr., prin absorbirea ei de către cea autohtonă. Motiv pentru care asistăm la o influenţă a mediului autohton (Basarabi târzie) asupra lui, şi implicit la o diluare a propriei lui culturi (scitice), care oricum va dispărea la mijlocul secolului V a.Chr., prin absorbirea ei de către cea locală.
Oricare ar fi fost apartenenţa etnoculturală a războinicului, inventarul său funerar, în principal morfologia pumnalului şi a vârfurilor de săgeţi, la care se adaugă asocierea cu ceramica fină de tip Basarabi, îl plasează în perioada târzie a orizontului scitic din Transilvania, respectiv în a doua jumătate a secolului VI a.Chr. şi începutul secolului V a.Chr.
Dincolo de aceste posibile scenarii, mormântul de la Băcăinţi-Obreje (com.Şibot) contribuie la completarea hărţii Văii Mureşului mijlociu cu astfel de puncte cu descoperiri, precum şi la creionarea mai nuanţată a prezenţei şi influenţei scitice în acest sector. În acelaşi registru, descoperirea se adaugă altora de acest tip şi conturează în tuşe mai vizibile extensia spre sud-vest, urmând firul râului, a enclavei scitice care se aşezase la intrarea în bazinul salinifer Ocna Mureş-Turda.


Note

2 Complexul a primit pe şantier codul Cx19, schimbat ulterior în M1, cod pe care îl vom folosi în prezenta lucrare.
3 Andriţoiu 1986, p. 35, fig. 3/5; Andriţoiu, Vasiliev 1990-1993, p.133, fig.8/1.
4 Popa 2011, p.675, nr.16.
5 Vasiliev 1980, p.34.
6 Ferenczi 1966, p.53.
7 Crişan 1965, p.58-59.
8 Kovács 1915, p.256.
9 Vasiliev 1980, p.35.
10 Vasiliev et alii 1973, p.28-29.
11 Crişan 1974, p.107, pct.2.
12 Ibidem, p.107, pct.3.
13 Crişan 1965, p.39-46.
14 Vasiliev 1970, p.42.
15 Floca 1937, p.60, 62-63, fig.5-7; vezi şi Floca 1969, p.17; Crişan 1974, p.108, pct.18.
16 Floca 1937, p.58-60, 63-64, fig.1-4; vezi şi Floca 1969, p.16; Pârvan 1926, p.358.
17 Boroffka 1998, p.93-95, 97-98.
18 Ferenczi 1965, p.77-104.
19 Vasiliev 1970, p.42.
20 Crişan 1965, p.55-63.
21 Kovács 1915, p.226-325.
22 Atât vasele ceramice, cât şi piesele de metal au fost restaurate de colegul Dan Anghel (Muzeul Naţional Unirii Alba Iulia).
23 Vulpe 1967, p.52-53, pl.XII/13.
24 Ciugudean, Dragotă 2000, p.270-271.
25 Vulpe 1967, p.41, 52-53, pl.III/9; XII/13.
26 Ursuţiu 2002, p.44, pl.XXIV/2.
27 Ciugudean 1997, p.152-154.
28 Vasiliev 1980, p.67.
29 Ferenczi 1965, p.104.
30 Gumă 1993, p.225-226.
31 Popa 2009, p.45-49.
32 Ciugudean, Dragotă 2002, p.271-272, pl.2/2-3.
33 Buzdugan 1976, p.251, pl.8/7.
34 Topal 2014, p.25, pl.9A/6.
35 Vulpe 1990, p.43-45, pl.10/46.
36 Kemenczei 2009, p.354, pl.134/2; Vasiliev 1973, p.33.
37 Kemenczei 2009, p.43-44.
38 Irimia 2005, p.63-64.
39 Levinschi 2015, p.111, pl.15/45.
40 Mototolea, Potârniche 2011, p.52, pl.IV/1.
41 Ibidem, p.57, pl.V/28-29.
42 Ibidem, p.49, pl.II/16-17.
43 Vasiliev 1980, p.74.
44 Vasiliev 1966, p.414.
45 Vlassa 1960, p.553.
46 Vasiliev 1974, p.48-51.
47 Vasiliev 1980, p.101, cu trimitere la lumea sud-tracică şi iliră, vezi nota 552.
48 Illinskaia 1968, p.141-142.
49 Ibidem, p.86.
50 Párducz 1954, p.25-89.
51 Vasiliev 2005, p.40-42.
52 Horedt 1966, p.261, 282, 285, fig.16-17, 20, 22.
53 Vasiliev 1976, p.56.
54 Vasiliev et alii 1973, p.27.
55 Ibidem, p.29.
56 Vasiliev 1972, p.21; Vasiliev, Zrinyi 1974, p.90, 96.
57 Vasiliev 1972, p.26.
58 Ferenczi 1966, p.54.
59 Crişan 1965, p.58-59.
60 Vasiliev, Zrinyi 1974, p.100.
61 Vasiliev 1980, p.43.
62 Marinescu 1972, p.26.
63 Vasiliev 1980, p.43-55.
64 Illinskaia 1968, p.83-84.
65 Kovács 1915, p.312; Ferenczi 1965, p.91; Horedt 1966, p.282, p.285; Vasiliev 1972, p.22-27; Vasiliev, Zrinyi 1974, p.122.
66 Vasiliev 1980, p.54-55, pl.2/4.
67 Ibidem, p.54-55.
68 Oasele umane aparţinând mormântului M1 de la Băcăinţi-Obreje au fost analizate din punct de vedere antropologic în Laboratorul de Antropologie al Universităţii ,,1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, cu rezultatele prezentate mai jos.
69 Buikstra, Ubelaker 1994, p.218.
70 Bass 2005, p.366; İşcan, Steyn 2013, p.517.
71 Ortner 2003, p.662.
72 Roberts, Manchester 2010, p.339.
73 Rodríguez-Martín 2006, p.197-221.
74 Waldron 2009, p.279.
75 Roberts 2009, p.292.
76 Buikstra, Ubelaker 1994, p.15-21.
77 Lovejoy et alii 1985, p.15-28.
78 Brooks, Suchey 1990, p.227-238.
79 Meindl, Lovejoy 1985, p.57-66.
80 Lovejoy 1985, p.47-56.
81 Roberts, Manchester 2010, p.78-80.
82 Buikstra, Ubelaker 1994, p.94.
83 Robert, Manchester 2010, p.63.
84 Ibidem, p.136-137.
85 Waldron 2009, p.43.
86 Ibidem.
87 Ibidem, p.140; Waldron 2009, p.45.
88 Waldron 2009, p.239.
89 Ibidem, p.237.
90 Ortner 2003, p.590; Mays 2010, p.221.
91 Roberts, Manchester 2010, p.70.


Lista figurilor


Fig.1. Localizarea şi coordonatele sitului arheologic Băcăinţi-Obreje (1); mormântul de războinic (M1) (2-3)



Fig.2. Băcăinţi-Obreje. Castron lobat (1a-c) şi vas de tip sac (2a-c) din inventarul M1 (desene realizate de Călin Adam)



Fig.3. Băcăinţi-Obreje. Pumnal akinakes in inventarul mormântului M1(desen realizat de Călin Adam)



Fig.4. Băcăinţi-Obreje. Vârf de lance din fier (1), vârfuri de săgeată din bronz (2) şi mărgele din pastă vitroasă din inventarul mormântului M1 (desene realizate de Călin Adam)



Fig.5. Băcăinţi-Obreje. M1 - poziţie anatomică (foto: Călin Şuteu)



Fig.6. Băcăinţi-Obreje. M1 - fractură nazală vindecată (partea stângă) (1), vertebră toracică cu dezvoltare de osteofite (2), vertebră lombară cu osteofitoză şi nodul Schmorl (3), claviculă - excrescenţe osoase (lateral) (4)



Fig.7. Băcăinţi-Obreje. M1 - mandibulă, pierderi dentare intra-vitam, remodelare osoasă (1), resorbţia osului mandibulei datorată pierderilor dentare, uzură dentară (2), carie dentară, bucal-median (3), maxilar, anterior, retragerea osului alveolar, abces (partea stângă) (4)



Abrevieri bibliografice

Andriţoiu 1986 - Ioan Andriţoiu, Contribuţii la cunoaşterea culturii Noua în sudvestul Transilvaniei, în Thraco-Dacica, VII, 1986, p.31-45.
Andriţoiu, Vasiliev 1990-1993 - Ioan Andriţoiu, Valentin Vasiliev, Câteva consideraţii privind cultura Noua în Transilvania, în Apulum, XXVII-XXX, 1990-1993, p.121-161.
Bass 2005 - William M. Bass, Human Osteology: A Laboratory and Field Manual, Missouri Archaeological Society, 2005.
Boroffka 1998 - Nikolaus G. O. Boroffka, Ein neues hallstattzeitliches Grab aus Siebenbürgen, în ArhVestnik, 49, 1998, p.93-100.
Brooks, Suchey 1990 - Sheila T. Brooks, Judy M. Suchey, Skeletal Age Determination Based on the os Pubis: A Comparison of the Acsádi-Nemeskéri and Suchey-Brooks Method, în JHE, 5, 1990, 3, p.227-238.
Buikstra, Ubelaker 1994 - Jane E. Buikstra, Douglas H. Ubelaker (ed.), Standards for Data Collection from Human Skeletal Remains: Proceedings of Seminar at the Field Museum for Natural History, Arkansas Archeological Survey Research, 44, Fayetteville, 1994.
Buzdugan 1976 - Constantin Buzdugan, Pumnale hallstattiene târzii pe teritoriul României, în Cercetări arheologice, II, 1976, p.253-261.
Ciugudean 1997 - Horia Ciugudean, Cercetări privind epoca bronzului şi prima epocă a fierului în Transilvania, BMA, VII, 1997.
Ciugudean, Dragotă 2000 - Horia Ciugudean, Aurel Dragotă, Cercetări arheologice la Alba Iulia-Pâclişa: descoperirile hallstattiene şi medievale timpurii (campania din anul 2000), în Apulum, XXXVIII/1, 2001, p.269-288.
Crişan 1965 - Ion H. Crişan, Săpături şi sondaje în valea mijlocie a Mureşului, în ActaMN, II, 1965, p.39-76.
Crişan 1974 - Ion H. Crişan, Transilvania la sfîrşitul Hallstattului (sec. VI-V î.e.n.), în Hadrian Daicoviciu (coord.), In Memoriam Constantini Daicoviciu, Cluj, 1974, p.99-111.
Ferenczi 1965 - Ştefan Ferenczi, Cimitirul scitic de la Ciumbrud (Partea I), în ActaMN, II, 1965, p.77-104.
Ferenczi 1966 - Ştefan Ferenczi, Cimitirul „scitic” de la Ciumbrud (Partea a II-a), în ActaMN, III, 1966, p.49-73.
Floca 1937 - Octavian Floca, Descoperiri arheologice în ţinutul Hunedoarei, în Sargetia, I, 1937, p.60-63.
Floca 1969 - Octavian Floca, Harta arheologică a municipiului Deva, în Sargetia, VI, 1969, p.7-36.
Gumă 1993 - Marian Gumă, Civilizaţia primei epoci a fierului în sud-vestul României, BTh, IV, Bucureşti, 1993.
Horedt 1966 - Kurt Horedt, Die Ansiedlung von Blandiana, Rayon Orăştie, am Ausgang der ersten Jahrtausends u.Z., în Dacia, n.s., X, 1966, p.261-290.
Illinskaia 1968 - Varvara A. Illinskaia, Skifi dneprovskogo lesostepnogo levoberezia, Kiev, 1968.
Irimia 2005 - Mihai Irimia, Cu privire la raporturile dintre sciţi, geţi şi coloniile greceşti de la Dunărea de Jos în secolele VI-IV a.Chr., în RRSE, I, 2005, 1, p.51-94.
İşcan, Steyn 2013 - Mehmet Y. İşcan, Maryna Steyn, The Human Skeleton in Forensic Medicine, Springfield, 2013.
Kemenczei 2009 - Tibor Kemenczei, Studien zu den Denkmälern Scythisch Geprägter Alföld Gruppe, IPH, XII, Budapesta, 2009.
Kovács 1915 - István Kovács, Station préhistorique de Marosvásárhely, cimitiére de l’epoque scythe et de la migration des peuples, în DolgCluj, VI, 1915, p.226-325.
Levinschi 2015 - Alexandru Levinschi, Cultura în spaţiul pruto-nistrean (sec. VIIV a.Chr.), teză de doctorat, Institutul Patrimoniului Cultural Chişinău, 2015.
Lovejoy 1985 - C. Owen Lovejoy, Dental Wear in the Libben Population, His Functional Pattern and Role in the Determination of Adult Skeletal Age at Death, în AJPA, 68, 1985, 1, p.47-56.
Lovejoy et alii 1985 - C. Owen Lovejoy, Richard S. Meindl, Thomas R. Pryzbeck, Robert P. Mensforth, Chronological Metamorphosis of the Auricular Surface of the Ilium: A New Method for the Determination of Adult Skeletal Age at Death, în AJPA, 68, 1985, 1, p.15-28.
Marinescu 1972 - George Marinescu, Consideraţii asupra aşa-zisei probleme scitice în lumina descoperirilor arheologice de pe teritoriul României, în FI, II, 1972, p.25-35.
Mays 2010 - Simon Mays, The Archaeology of Human Bones, second edition, Routledge, 2010.
Meindl, Lovejoy 1985 - Richard S. Meindl, C. Owen Lovejoy, Ectocranial Suture Closure: A Revised Method for the Determination of Skeletal Age at Death Based on the Lateral-Anterior Sutures, în AJPA, 68, 1985, 1, p.57-66.
Mototolea, Potârniche 2009 - Aurel Mototolea, Tiberiu Potârniche, Vârfuri de săgeţi din colecţia Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, în Pontica, 42, 2009, p.47-70.
Ortner 2003 - Donald J. Ortner, Identification of Pathological Conditions in Human Skeletal Remains, Academic Press, 2003.
Párducz 1954 - Mihály Párducz, Le cemetiere hallstattien de Szentes-Vekerzug, în ActaArchHung, 4, 1954, p.25-114.
Pârvan 1926 - Vasile Pârvan, Getica, Bucureşti, 1926.
Popa 2009 - Cristian I. Popa, A Possible Schytian Burial at Hărău (Hunedoara County), în PA, IX, 2009, p.45-49.
Popa 2011 - Cristian I. Popa, Valea Cugirului din preistorie până în zorii epocii moderne. Monumenta Archaeologica et Historica, Cluj-Napoca, 2011.
Roberts 2009 - Charlotte A. Roberts, Human Remains in Archaeology: A Handbooks, Council for British Archaeology, 2009.
Roberts, Manchester 2010 - Charlotte A. Roberts, Keith Manchester, The Archaeology of Disease, Sutton Publishing, 2010.
Rodríguez-Martín 2006 - Conrado Rodríguez-Martín, Identification and Differential Diagnosis of Traumatic Lesions of the Skeleton, în Aurore Schmitt, Eugénia Cunha, João Pinheiro (ed.), Forensic Anthropology and Medicine: Complementary Sciences from Recovery to Cause of Death, Totowa, 2006, p.197-221.
Topal 2014 - Denis Topal, Akinakai on the Western Frontiers of Scythia: Scythia Swords and Daggers from the Territory of the Republic of Moldova, în Tyragetia, s.n., VIII (XXIII), 1, 2014, p.7-43.
Ursuţiu 2002 - Adrian Ursuţiu, Etapa mijlocie a primei vârste a fierului în Transilvania (cercetările de la Bernadea, com.Bahnea, jud.Mureş), Cluj-Napoca, 2002.
Vasiliev 1966 - Valentin Vasiliev, Un nou mormânt scitic descoperit la Batoş (observaţii pe marginea datării antichităţilor scitice din Transilvania), în ActaMN, III, 1966, p.411-420.
Vasiliev 1970 - Valentin Vasiliev, Podoabe de metal preţios din morminte scitice în Transilvania, în ActaMN, VII, 1970, p.41-61.
Vasiliev 1972 - Valentin Vasiliev, Necropola scitică de la Blaj, în Apulum, X, 1972, p.19-64.
Vasiliev 1974 - Valentin Vasiliev, Poziţia cronologică şi semnificaţia cultural-etnică a săgeţilor scitice din aria carpatică, în Apulum, XII, 1974, p.48-59.
Vasiliev 1976 - Valentin Vasiliev, Necropola de la Băiţa şi problema tracizării enclavei scitice din Transilvania, în Marisia, VI, 1976, p.49-87.
Vasiliev 1980 - Valentin Vasiliev, Sciţii agatârşi pe teritoriul României, Cluj-Napoca, 1980.
Vasiliev 2005 - Valentin Vasiliev, Despre câteva aspecte referitoare la grupul scitic din aria intracarpatică a Transilvaniei, în RB, XIX, 2005, p.71-76.
Vasiliev et alii 1973 - Valentin Vasiliev, Aurel Badea, Ioan Man, Două noi morminte scitice descoperite la Teiuş, în Sargetia, X, 1973, p.27-44.
Vasiliev, Zrinyi 1974 - Valentin Vasiliev, Andrei Zrinyi, Necropola scitică de la Ozd, în FI, III, 1974, p.89-137.
Vlassa 1960 - Nicolae Vlassa, Două noi morminte scitice din Transilvania, în Mihail Macrea (red.resp.), Omagiu lui Constantin Daicoviciu cu prilejul împlinirii a 60 de ani, Bucureşti, 1960, p.551-555.
Vulpe 1967 - Alexandru Vulpe, Necropola hallstattiană de la Ferigile. Monografie arheologică, BA, XI, Bucureşti, 1967.
Vulpe 1990 - Alexandru Vulpe, Die Kurzschwerter, Dolche und Streitmesser der Hallstattzeit in Rumänien, PBF, VI/9, München, 1990.
Waldron 2009 - Tony Waldron, Palaeopathology, Cambridge, 2009.


Lista abrevierilor


AAR-SI - Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Istorice. Academia Română. Bucureşti.
ActaArchHung - Acta Archaeologica. Academiae Scientiarum Hungaricae. Budapesta.
ActaHASH - Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae. Budapesta.
ActaMN - Acta Musei Napocensis. Muzeul de Istorie a Transilvaniei. Cluj-Napoca.
Adevărul - Adevărul. Bucureşti.
- Archaeologiai Értesitö a Magyar régészeti, müvésyt-történeti és éremtani társulat tudományos folyóirata. Budapesta.
AF - Altorientalische Forschungen. Institut für Archäologische Wissenschaften, Abteilung Vorderasiatische Archäologie. Berna.
AH - Archaeologia historica. Masarykova univerzita, Filozofická fakulta. Brno.
AHY - Austrian History Yearbook. Center for Austrian Studies. Minneapolis MN.
AIEFCB - Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”. Academia Română, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”. Bucureşti.
AIIAC - Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj-Napoca. (este continuat de AIIGB).
AIIAI/AIIX - Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol” Iaşi (din 1990 Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi).
AIIGB - Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” Cluj-Napoca. (continuă AIIAC).
AIIN - Anuarul Institutului de Istorie Naţională. Cluj-Sibiu.
AISC - Anuarul Institutului de Studii Clasice. Cluj.
AJPA - American Journal of Physical Anthropology. The Official Journal of the American Association of Physical Anthropologist. Baltimore.
Alba-Iulia - Alba-Iulia. Alba Iulia.
Aluta - Aluta. Studii şi comunicări - Tanulmányok és Közlemények. Sfântu Gheorghe.
AM - Arheologia Moldovei. Institutul de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol” Iaşi.
AMM - Acta Moldaviae Meridionalis. Muzeul Judeţean Vaslui.
Anatolia Antiqua - Anatolia Antiqua. L’Institut Français d’Études Anatoliennes d’Instanbul.
AnB - Analele Banatului. Muzeul Naţional al Banatului (serie nouă). Timişoara.
Anistoriton - Anistoriton / Ανιστόρητον. History and Archaeology Journal. Digital Journal (Grecia).
Annales - Annales. Économies, Sociétés, Civilisations. École des Hautes Études en Sciences Sociales. Paris.
Antaeus - Antaeus. Communicationes ex Instituto Archaeologico Academiae Scientiarum Hungaricae. Budapesta.
AntAfr - Antiquités africaines. Université de Provence. Paris.
AnUB-ŞP - Analele Universităţii din Bucureşti. Seria Ştiinţe Politice. Universitatea din Bucureşti.
AO - Arhivele Olteniei. Serie nouă. Institutul de Cercetări SocioUmane. Craiova.
Apulum - Apulum. Acta Musei Apulensis. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.
ArhMed - Arheologia Medievală. Reşiţa. Cluj-Napoca.
ArhVestnik - Arheološki Vestnik. Inštitut za arheologijo. Ljubljana.
Arts of Asia - Arts of Asia. The Asian Arts & Antiques Magazine. Hong Kong.
Astra Sabesiensis - Astra Sabesiensis. Despărţământul Astra „Vasile Moga” Sebeş.
AUASH - Annales Universitatis Apulensis. Series Historica. Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Banatica - Banatica. Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin. Reşiţa.
BAR - British Archaeological Reports (International Series). Oxford.
BB - Bibliotheca Brukenthal. Muzeul Naţional Brukenthal. Sibiu.
BCH - Bulletin de correspondance hellénique. L’Institut de correspondance hellenique d’Athenes. Atena.
BCŞS - Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti. Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
BECh - Bibliothèque de l’école des chartes. Revue d’érudition. Paris.
BerRGK - Bericht der Römisch-Germanischen Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts. Frankfurt pe Main.
BHAB - Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica. Muzeul Banatului Timişoara.
BJS - The British Journal of Sociology. London School of Economics and Political Science. University of London.
BMA - Bibliotheca Musei Apulensis. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.
BOR - Biserica Ortodoxă Română. Patriarhia Română. Bucureşti.
Boabe de grâu - Boabe de grâu. Revistă de cultură. Bucureşti.
BR - Budapest Régiségei. Budapesti Történeti Múzeum. Budapesta.
Britannia - Britannia: A Journal of Romano-British and Kindred Studies. Society for the Promotion of Roman Studies. Londra.
Brukenthal - Brukenthal. Acta Musei. Muzeul Naţional Brukenthal. Sibiu.
BS - Balkan Studies. Institute for Balkan Studies in Thessaloniki. Salonic.
BSNR - Buletinul Societăţii Numismatice Române. Bucureşti.
BTh - Bibliotheca Thracologica. Institutul Român de Tracologie. Bucureşti.
BudRég - Budapest Régiségei. Budapesti Történeti Múzeum. Budapesta.
CAC - Central Asia and Caucasus. Institute for Central Asian and Caucasian Studies. Luleå (Sweden). Institute of Strategic Studies of the Caucasus. Baku (Azerbaijan).
Carpaţii - Carpaţii: Vânătoare, pescuit, chinologie. Cluj.
Castrum - Castrum. A Castrum Bene Egyesület Hírlevele. Budapesta.
CCA - Cronica cercetărilor arheologice. Bucureşti.
Cercetări arheologice - Cercetări arheologice. Muzeul Naţional de Istorie a României. Bucureşti.
Chronica - Chronica: annual of the Institute of History. University of Szeged.
Cibinium - Cibinium. Analele Muzeului Etnografic „ASTRA”. Complexul Muzeal „ASTRA”. Sibiu.
CN - Cercetări Numismatice. Muzeul Naţional de Istorie a României. Bucureşti.
CNA - Cronica Numismatică şi Arheologică. Foaie de informaţii a Societăţii Numismatice Române. Bucureşti.
CP - Classical Philology. A Journal Dedicated to Research in Classical Antiquity. Chicago.
Crisia - Crisia. Culegere de materiale şi studii. Muzeul Ţării Crişurilor. Oradea.
Dacia - Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie. Nouvelle série: Revue d’archéologie et d’historie ancienne. Bucureşti.
Denarius - Denarius. Slovenské národné múzeum - historické múzeum. Bratislava.
Der Unterwald - Der Unterwald. Sebeş.
DolgCluj - Dolgozatok az Erdély Nemzeti Múzeum Érem - és Régiségtárából. Kolosvár (Cluj).
EDR - Ephemeris dacoromana. Annuario dell’Accademia di Romania. Roma.
EHQ - European History Quarterly. Sage Publications. New York.
EO - Etnograficheskoye obozreniye. Institut etnologii i antropologii RAN. Moscova.
Erdély Múzeum - Erdély Múzeum. Erdélyi Múzeum-Egyesület. Cluj-Napoca.
Études balkaniques - Études balkaniques. Cahiers Pierre Belon. Association Pierre Belon. Paris.
European Archaeology - European Archaeology/online. Bucureşti.
FBW - Fundberichte aus Baden-Württemberg. Stuttgart.
FI - File de Istorie. Muzeul de Istorie Bistriţa (continuată de Revista Bistriţei).
FolArch - Folia Archaeologica. Magyar Történeti Múzeum. Budapesta.
FUrb - Forma Urbis. Roma.
Gasyrlar avazy - Gasyrlar avazy. Ekho vekov. Kazan.
Germania - Germania, Römisch-Germanischen Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts. Frankfurt am Main.
GM - Golos minuvshego. Federal’noye gosudarstvennoye byudzhetnoye obrazovatel’noye uchrezhdeniye vysshego obrazovaniya Kubanskiy gosudarstvennyy universitet. Krasnodar.
Godišnjak - Godišnjak. Jahrbuch Knjiga. Sarajevo-Heidelberg.
HEI - History of European Ideas. International Society for the Study of European Ideas. Londra.
Hierasus - Hierasus. Muzeul Judeţean Botoşani.
Hiperboreea Journal - Hiperboreea Journal. Societatea de Istorie Balcanică. Bucureşti.
HOMÉ - A Herman Ottó Múzeum Évkönyve. Miskolc.
HSCP - Harvard Studies in Classical Philology. Harvard University. Cambridge (SUA).
IIER - Issues in Educational Research. Western Australian Institute for Educational Research Inc. New South Wales, Australia.
IJESE - International Journal of Environmental & Science Education. Kazan.
IJL - International Journal of Linguistics. Makrothink Institute. Las Vegas.
IPH - Inventaria Praehistorica Hungarie. Budapesta.
Istoricheskie - Istoricheskie, filosofskie, politicheskie i yuridicheskie nauki, kulturologiya i iskusstvovedenie. Voprosy teorii i praktiki. Tambov.
Izvestiya ASU - Izvestiya. Altayskiy gosudarstvennyy universitet. Barnaul.
Jászkunság - Jász-Nagykun-Szolnok Megyei Tudományos Egyesület. Szolnok.
JHE - Journal of Human Evolution. Elsevier.
JRGZM - Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseums zu Mainz.
Közlemények - Közlemények az Erdélyi Nemzeti Múzeum Érem - és Régiségtárából. Cluj.
KST - Kazı Sonuçları Toplantısı. Ankara.
Kubaba - Kubaba. Faculdade de Ciências Sociais e Humanas, Universidade Nova de Lisabona.
Lumea nouă - Lumea nouă. Bucureşti.
Lupta - Lupta. Iaşi.
Mannus - Mannus. Gesellschaft für Deutsche Vorgeschichte. Leipzig.
Maqarnas - Muqarnas Online. An Annual on the Visual Cultures of the Islamic World. Cambridge.
Marisia - Marisia. Muzeul Judeţean Târgu Mureş.
MCA - Materiale şi cercetări arheologice. Bucureşti.
ME - Memoria Ethnologica. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş. Baia Mare.
MEFRA - Mélanges de l’École française de Rome - Antiquité. Roma.
MEJSR - Middle-East Journal of Scientific Research. International Digital Organization for Scientific Information. Deira, Dubai.
MFMÉ - A Móra Ferenc Múzeum Évkönyve. Studia Archaeologica. Szeged.
Mir nauki - Mir nauki, kulturi, obrazovania. Gorno-Altaysk.
MN - Muzeul Naţional. Muzeul Naţional de Istorie a României. Bucureşti.
Mots - Mots. Les langages du politique. ENS Editions. Paris.
Muzeológia - Muzeológia a kultúrne dedičstvo. Univerzita Komenského v Bratislave.
Múzeum - Slovenské národné múzeum. Bratislava.
Natura - Natura. Revistă pentru răspândirea ştiinţei. Bucureşti.
NK - Národní knihovna: knihovnická revue. Národní knihovna České republiky. Praga.
Numizmatika - Numizmatika. Slovenská numizmatická spoločnosť. Bratislava.
PA - Patrimonium Apulense. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba. Alba Iulia.
PBF - Präehistorische Bronzefunde. München.
PolSci - Romanian Journal of Political Science. Societatea Academică din România. Bucureşti.
Pontica - Pontica. Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie. Constanţa.
PQCS - Philippine Quarterly of Culture and Society. University of San Carlos. Cebu.
PZ - Prähistorische Zeitschrift. Deutsche Gesellschaft fuer Anthropologie, Ethnologie und Urgeschichte, Institut für Prähistorische Archäologie. Berlin.
Raţiunea - Raţiunea. Revistă bilunară de liberă cugetare. Bucureşti.
RB - Revista Bistriţei. Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. Bistriţa (continuă File de Istorie).
RES - Review of European Studies. Canadian Center of Science and Education. Toronto.
RevHisto - Revista de Historiografía. Instituto de Historiografía Julio Caro Baroja. Universidad Carlos III de Madrid.
RHA - Revue historique des armées. Ministère de la Défense. Paris.
RHSEE/RESEE - Revue historique du sud-est européen. Academia Română. Bucureşti, Paris (din 1963 Revue des études sud-est européennes).
RI - Revista de Istorie (din 1990 Revista istorică). Academia Română. Bucureşti.
RIR - Revista istorică română. Institutul de Istorie Naţională din Bucureşti.
RMM-MIA - Revista muzeelor şi monumentelor. Monumente Istorice şi de Artă. Bucureşti.
Romantisme - Romantisme. Revue du dix-neuvième siècle. Editeur Armand Colin. Paris.
România liberă - România liberă. Bucureşti.
Rossiyskaya istoriya - Rossiyskaya istoriya. Akademicheskiy nauchno-izdatel’skiy, proizvodstvenno-poligraficheskiy i knigorasprostranitel’skiy tsentr Nauka. Moscova.
RRH - Revue Roumaine d’Histoire. Academia Română. Bucureşti.
RRSE - Revista română de studii eurasiatice. Centrul de Studii Eurasiatice, Universitatea „Ovidius” Constanţa.
SA - Sociological Analysis. Oxford University Press. Oxford.
SAA - Studia Antiqua et Archaeologica. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
SAI - Studii şi articole de istorie. Societatea de Ştiinţe Istorice şi Filologice a RPR. Bucureşti.
SArcheologiczne - Sprawozdania Archeologiczne. Instytut Archeologii i Etnologii PAN. Cracovia.
Sargetia - Sargetia. Acta Musei Devensis. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
SC - Studii şi comunicări. Asociaţia Folcloriştilor şi Etnografilor din judeţul Sibiu (din 1992 devine Studii şi Comunicări de Etnologie).
SCB - Studii şi cercetări de bibliologie. Academia RPR. Bucureşti.
SCIV(A) - Studii şi cercetări de istoria veche. Bucureşti (din 1974, Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie).
SCN - Studii şi Cercetări de Numismatică. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti.
SJ - Saalburg Jahrbuch. Bericht des Saalburg Museum. Mainz am Rhein.
SJAHSS - Scholars Journal of Arts. Humanities and Social Sciences. Scholars Academic and Scientific Publishers (SAS).
SlovArch - Slovenská Archeológia. Nitra.
SlovNum - Slovenská numizmatika. Národný numizmatický komitet Slovenskej rebuliky a Archeologický ústav SAV. Nitra.
SM - Svobodnaya mysl. Obshchestvo s ogranichennoy otvetstvennost’yu Politizdat. Moscova.
SMIM - Studii şi materiale de istorie modernă. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Bucureşti.
SMIMed - Studii şi materiale de istorie medie. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Bucureşti.
Socialismul - Socialismul. Bucureşti.
SP - Studii de Preistorie. Asociaţia Română de Arheologie. Bucureşti.
SS - The Social Sciences. Western Social Association. Dubai.
Stâna - Stâna. Revistă profesională şi de cultură. Organ al oierilor din întreaga ţară. Poiana Sibiului.
Steaua - Steaua: literară, artistică şi culturală. Uniunea Scriitorilor din România. Cluj-Napoca.
StudiaTC - Studia Theologia Catholica. Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.
StudiaUBBH - Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Series Historia. Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.
Studii - Studii. Revistă de istorie. (din 1974 Revista de istorie şi din 1990 Revista istorică). Academia Română. Bucureşti.
Suceava - Anuarul Muzeului Judeţean Suceava.
SUCH - Studia Universitatis Cibiniensis, Serie Historica. Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu.
Syria - Syria. Archéologie, art et histoire. Revue d’art oriental et d’archéologie. Institut français du Proche-Orient.
Századok - Századok. A Magyar Történelmi Társulat folyóirata. Budapesta.
TAD - Türk Arkeoloji Dergisi. Ankara.
Telegraphul - Telegraphul. Bucureşti.
Terra Sebus - Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis. Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş.
Thraco-Dacica - Thraco-Dacica. Institutul Român de Tracologie. Bucureşti.
Transilvania - Transilvania. Centrul Cultural Interetnic Transilvania. Sibiu.
Tyragetia - Tyragetia. Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Chişinău.
UPA - Universitätsforschungen zur Prähistorischen Archäologie. Berlin.
Vestnik Moskovskaya - Vestnik Moskovskaya gosudarstvennaya khudozhestvennopromyshlennaya akademiya imeni S. G. Stroganova. Moscova.
Vestnik Omskogo - Vestnik Omskogo universiteta. Seriya Istoricheskiye nauki. Omskij Gosudarstvennyj Universitet. Omsk.
Vestnik Tatarskogo - Vestnik Tatarskogo gosudarstvennogo gumanitarnopedagogicheskogo universiteta. Filologija i kul’tura. Kazan.
VI - Voprosy istorii. Institut russkoy istorii Rossiyskoy akademii nauk. Moscova.
VF - Voprosy filosofii. Izdatel’stvo «Nauka». Moscova.
VTT - Veszprémi Történelmi Tár a Veszprém Megyei Múzeumi Igazgatóság kiadványa. Veszprém.
WASJ - World Applied Sciences Journal. International Digital Organization for Scientific Information. Deira, Dubai.
Xenopoliana - Xenopoliana. Buletin al Fundaţiei Academice „A. D. Xenopol” Iaşi.
Ziridava - Ziridava. Muzeul Judeţean Arad.


Titlu complet: Un mormânt de războinic din Prima Epocă a Fierului descoperit la Băcăinţi-Obreje (com.Şibot, jud.Alba)

Autori: BALTEŞ Gabriel, BORANGIC Cătălin, FETCU Ana

Apărut în: Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis, 9, 2017, p.67-89.

Title: A Warrior’s Tomb from the Early Iron Age discovered at Băcăinţi-Obreje (Şibot Commune, Alba County)

Abstract: This article presents information derived from the discovery of a warrior grave at the archaeological site of Băcăinţi-Obreje (Şibot Commune, Alba County). Whatever the ethnicalcultural affiliation of the warrior was, his funerary inventory, especially the features of the dagger and arrows (to which is added connection with Basarabi fine ceramics) suggest the grave dates back to the archaic period of Scythian culture in Transylvania: more precisely to the latter half of the sixth century and beginning of the fifth century BCE. The anthropologic analysis revealed that the fragments of human bones found during the rescue excavations belong to a male who died aged approximately 50 years old. Regarding his health, one can notice signs of a degenerative condition and dental pathologies.

Keywords: grave, warrior, Akinakes, Scythians, Basarabi culture, lesions.

Cuvinte-cheie: mormânt, războinic, akinakes, sciţi, cultura Basarabi, leziuni.