Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (23)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (6)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (41)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (360)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

TRIBALII

Sursele literare nu concordă în ce priveşte apartenenţa etnică a tribalilor. După Aristofan (Păsările), a cărui informaţie este preluată de lexicograful bizantin Ştefan din Bizanţ, triballii ar fi de neam iliric, în timp ce, după Strabon şi Diodor din Sicilia, ei sint traci.
Primele informaţii despre tribali le datorăm lui Herodot, apoi lui Tucidide şi în fine lui Cassius Dio, din a căror relatări topografice rezultă că tribalii ar fi locuit pe valea râului Oescus (azi Isker) în aşa numita Câmpie triballică, la est de râul Ciabrus. Tucidide aminteşte că, în anul 424 î.e.n regele odrişilor Sitalkes, a fost omorât într-o bătălie cu triballii. Faima acestora ajunsese de mult la Atena, judecând după atenţia pe care le-o acordă Aristofan şi Cratinos în dramaturgia lor.
Sursele literare antice continuă să le semnaleze prezenţa şi în perioada de după sec V î.e.n. Din scrierile lui Diodor aflăm că în anii 376-375 î.e.n , triballii au jefuit Abdera, oraş de pe coasta de nord a Mării Egee; Iustin menţionează că în 339 î.e.n au capturat de la Filip II, regele Macedoniei, prada luată de acesta de la regele scit Atheas; în anul 335 î.e.n. - relatează Arrian în lucrarea sa Anabasis - regele triballilor Syrmos, învins de Alexandru cel Mare, i-a oferit un număr de mercenari triballi, care aveau să participe la campania din Asia (Helmut Berve). În cursul războiului cu triballii, macedonenii atacă şi o aşezare getică de la nord de Dunăre, localitate indentificată de către Alexandrina D. Alexandrescu ca fiind pe locul actualei Zimnicea.
În sec. III, triballii se aflau fie în conflict cu regatul celtic din Peninsula Balcanică cu capitala la Tylis, fie aliaţi ai acestuia.
Ofensiva romană s-a lovit de triballi, mult slăbiţi din moment ce Cassius Dio îi menţionează, în anul 29 î.e.n ca victime ale scordiscilor celţi. În sfârşit, în epoca romană, triballii sunt pomeniţi în inscripţia atestând Praefectura civitatum Moesiae et Treballiae, ca şi Ptolemeu, care vorbeşte de Oescus, oraş al triballilor. Istoria acestui oraş (azi Ghighen, în Bulgaria) - castru al Legiunii V Macedonica şi apoi colonia, în vremea lui Traian - este în acelaşi timp şi istoria triballilor, definitiv angajaţi în cadrul provinciei Moesia Inferior.