Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (79)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (31)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (17)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (56)
   Recenzii (11)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (3)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (7)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (53)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (33)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (30)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (383)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

CE SĂ CITIM CÂND VREM SĂ CITIM DESPRE DACI

Dada, 10 februarie 2019


Sondajul, dacă-i putem spune aşa, de zilele trecute, despre ce aţi dori, dvs. cititorii de istorie antică să mai aflaţi, a relevat câteva lucruri interesante.
În primul rând subiectele cerute (sau propuse) au fost dintre cele mai serioase: originea geţilor şi a dacilor, religia, economie, limba, scrisul, expediţiile de jaf, alimentarea cu apă a cetăţilor, modă, vestimentaţie, petrecerea timpului liber, taxe, impozite, administraţie, politica externă, aurul, tatuaje, influenţe, metalurgia, spiritualitate, căsătorie, natalitate, relaţiile interumane.
Exceptând două sau trei ieşiri din peisajul rezonabil, aş spune că oamenii din lista mea – cel puţin cei care s-au exprimat – sunt mai inteligenţi decât alţii, de prin alte părţi.
Temele sunt dintre cele mai interesante şi în acelaşi timp (majoritatea) destul de necunoscute chiar specialiştilor.
Acoperirea tuturor subiectelor ar fi cam doi ani de master, calculând în cursuri. Nicăieri nu există aşa ceva. Istoria dacilor cam lipseşte din programa facultăţilor de istorie.
Iată cum stau lucrurile la principalele Universităţi de profil din ţară:
- Cluj – licenţă (1 semestru) Curs special de Istorie antică: Arheologia epocii fierului
- Master – curs 1 Religia dacilor: surse literare, iconografice şi arheologice. Curs 2 Arheologia epocii Latene. Habitat şi viaţă cotidiană în Dacia preromană
- Iaşi – curs de Istorie antică a românilor (care teoretic ar conţine o frază, două despre geto-daci)
- Alba Iulia – un curs Istorie antică a României (posibil conţine 1-2 ore civilizaţia geto-dacică)
- Timişoara – licenţă = un curs Introducere în istoria veche a românilor (posibil conţine 1-2 ore despre civilizaţia geto-dacică)
- Master = Arheologie şi mediu în contextul dezvoltării durabile (posibil abordat şi un scurt excurs în ceramica dacică)
- Constanţa – licenţă un curs Introducere în istoria antică universală (posibil zic ceva măcar de geţii dobrogeni)
Asta e ce se studiază despre daci în România 2019! Adică subţire rău!
Ce facem în acest caz?
Păi citim:
Despre religie ar fi de citit V. Sîrbu, G. Florea, Imaginar şi imagine în Dacia preromană, 1997; V. Sîrbu, Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto-dacilor, 1993; S. Sanie, Din istoria culturii şi religiei geto-dacice, 1999; I. H. Crişan, Spiritualitatea geto-dacilor, 1986.
E adevărat că nici una nu rezolvă problema religiei, dar asta doar din cauză că nu ştim mare lucru despre subiect. Dacii erau discreţi cu fazele astea. Avem ceva morminte, nişte temple, nişte gropi ciudate (de cult s-ar zice), câteva fragmente de informaţii literare şi asta e tot.
Despre matelurgie sunt două lucrări de căpătâi: Glodariu I., Iaroslavschi E. – Civilizaţia fierului la daci (sec. II î.e.n. – I e.n.),1979 şi A. Rustoiu, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î. Chr.-sec. I d. Chr), 1996. Chiar dacă sunt deja cam vechi, pentru un neiniţiat sunt suficiente (sunt pdf uri pe net).
Despre fenomenul militar (arme, mentalităţi, campanii, expediţii, cetăţi) am scris eu (C. Borangic, Seniorii războiului în lumea dacică. Elite militare din secolele II a.Chr.-II p.Chr. în spaţiul carpato-dunărean, 2017). Se lucrează la o ediţie a 2-a.
Ar mai fi de citit, la nivel de informare:
- I. H. Crişan, Civilizaţia geto-dacilor,1993; Z. Petre, Practica Nemuririi, 2004 (este esenţială şi destul de uşor de citit, plus gratis pe net).
- A. Rustoiu, Războinici si artizani, 2002 (musai de citit pentru oricine vrea să priceapă nişte chestii)
- C.C. Petolescu, Dacia. Un mileniu de istorie 2010; Decebal regele dacilor, 2016 (istorie politică)
- Oameni şi zei în lumea geto-dacilor, 2006 (Sîrbu V.)
- Luca Paul Pupeză, Veacul întunecat al Daciei. Arheologie şi istorie în spaţiul carpato-danubian de la sfârşitul secolului III a.Chr. până la începutul secolului I a. Chr., 2012.
- L. Velcescu, Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2015

Practic nu avem la nivel de ţară o sinteză actualizată şi mulţumitoare. Istoria românilor (scoasă de Academie, practic istoria oficială a României) e destul de searbădă şi pe alocuri chiar imprecisă când tratează subiectul dacic, ca să fiu elegant
Cum vedeţi, oferta educaţională este străvezie şi singura scăpare este procedura „autodidact”. Cărţile recomandate sunt (cu excepţia lui I. H. Crişan) destul de greoaie (chiar dacă nu ca unele de arheologie) aşa că probabil internetul va fi măcar o parte a soluţiei.
Într-o lume virtuală invadată de bloguri de istorie dubioasă Enciclopedia Dacica rămâne o cetate a cunoaşterii. Din păcate doar cu munca de voluntariat ţinem pasul greu, dar steagul sus.