Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (79)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (31)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (17)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (56)
   Recenzii (11)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (4)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (7)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (53)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (33)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (31)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (384)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

ERATĂ LA FILMUL „DACII - ADEVĂRURI TULBURĂTOARE”

Velico Dacus, luni, 24 septembrie 2012


Anteargument: Stimate cititor, înainte de a purcede la lecturarea articolului de mai jos, vă recomand să citiţi primul articol al acestui blog: "Menţiuni iniţiale", pentru a înţelege cadrul în care se va derula discuţia şi care este scopul, articolului de mai jos şi a întregului blog.

A devenit viral, filmuleţul "Dacii - Adevăruri tulburătoare". Un filmuleţ care după părerea mea, este plin de inexactităţi şi afirmaţii care nu au nimic în comun cu spiritul şi regulile ştiinţifice. Acest fapt, nu ar fi de luat în seamă dacă nu ar fi crezut de foarte mulţi oameni, fără o pregătire de specialitate sau măcar cunoştinţe de istorie, mai multe decât cele obţinute în învăţământul obligatoriu. Deşi există mai multe articole care iau atitudine împotriva acestui, autointitulat, documentar, consider că mai sunt lucruri asupra cărora trebuie atrasă atenţia. Mă refer la metodele de dezinformare utilizate în film. Prin dezinformare nu vreau să implic neapărat şi intenţia. Acest aspect este irelevant. Pe de altă parte, la această creaţie, eu nu mă pot referi cu noţiunea de documentar, deoarece nu documentează nimic ci doar afirmă. Conform DEX, definiţia documentarului este: "DOCUMENTÁR, -Ă, documentari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Cu caracter sau valoare de document. 2. Adj., s. n. (Film sau scriere) care prezintă fapte absolut autentice. – Din fr. documentaire.". Voi încerca să demonstrez în acest articol că faptele prezentate nu sunt "absolut autentice". Aşadar, voi folosi cuvântul film. Metodele pe care le utilizează pentru a-şi construi teoriile şi care îi duc pe autori pe căi greşite, sunt: lipsa de informaţii care să susţină afirmaţiile autorilor, lipsa contraargumentării teoriilor divergente, argumentarea în cerc închis, adică se citează cărţi scrise tot de autorii filmului, formulări gramaticale care introduc erori de logică prin inexactitate şi lacune şi nu în ultimul rând, apelul la sentimente de tip naţionalist care să provoace discreditarea istoricilor specialişti şi a muncii lor. Trebuie să menţionez două aspecte importante: pe de-o parte, sentimentul naţionalist, este unul sănătos şi frumos, atâta timp cât nu este exacerbat şi nu generează discriminare, de orice fel ar fi ea iar pe de altă parte, în munca de cercetare ştiinţifică şi mai ales în cea academică, sentimentele nu trebuie să influenţeze procesul de cercetare. Deloc!
Dar să disecăm filmuleţul şi să atragem atenţia asupra erorilor pe care le conţine.

1:39 "ne întrebăm în mod firesc de ce mulţi oficiali români, atât din sfera politică cât şi din cea academică, ignoră cu nonşalanţă, dovezile incontestabile ale continuităţii dacilor pe aceste meleaguri sau chiar mai mult, [...] că noi suntem urmaşii Romei"
Oratorul începe povestirea în forţă cu o afirmaţie, cu afirmaţii şi acuze, nu cu o prezentare a problematicii. Se începe cu informaţii care implică un set de "dovezi incontestabile" care par a fi axiome, nu teorii care se cer demonstrate. Deasemenea afirmaţia tendenţioasă că "noi suntem urmaşii Romei" prezintă două inexactităţi: în primul rând suntem. Parţial. Iar istoriografia românească prezintă numeroase dovezi în acest sens. Pe de altă parte există şi o eroare de logică: nu suntem doar urmaşii Romei ci suntem o sumă a mai multor civilizaţii şi culturi (traci, daci, greci, romani, slavi, cumani, pecenegi, turci, maghiari etc.), fiecare într-o anumită proporţie specifică. Dar ce trebuie reţinut, este faptul că piatra de temelie a istoriografiei româneşti, este continuitatea pe aceste meleaguri. Sub ce formă, vom discuta mai jos.

2:13 "istoria României, se bazează pe un şir lung de falsuri grosolane"
Acuzaţie gravă care nefiind susţinută de dovezi, o face nu doar semidoctă ci şi înjositoare, nu pentru întreaga tagmă istorică care face eforturi considerabile în munca desfăşurată ci mai ales pentru autorii filmului.

2:26 "faptul că noi nu suntem urmaşii Romei, sigur, intrigă pe multă lume şi în special, lumea ştiinţifică, care vor dovezi."
Afirmaţia de mai sus implică deţinerea adevărului în faţa comunităţii ştiinţifice iar expresia "intrigă" implică un adevăr revoluţionar. Cât despre următoarea afirmaţie că lumea ştiinţifică vrea dovezi m-a făcut să râd cu poftă. Faptul că pentru autorii filmului, întregul fenomen ştiinţific se bazează pe dovezi, este formulat ca o surpriză, denotă superficialitatea cu care este tratată toată problematica din cadrul filmuleţului şi un puternic indiciu despre cum vor decurge lucrurile. Trebuie stabilit un lucru clar, pentru cei care nu sunt obişnuiţi cu regulile de bună practică ştiinţifică: în momentul în care cineva avansează o ipoteză, buna practică ştiinţifică nu o consideră valabilă (sau adevărată) până la proba contrarie ci dimpotrivă, o consideră falsă până (de obicei, autorul) o semnează cu "q.e.d." care în latină înseamnă "quod erat demonstrandum" şi care în traducere înseamnă "ceea ce trebuia demonstrat". Este expresia ştiinţifică care demonstrează că în ajutorul teoriei au fost aduse dovezi necesare şi suficiente. Aceasta este baza întregului fenomen ştiinţific.

2:42 "au sosit romanii, au cucerit 14% din teritoriul Daciei [...] pentru 100 şi ceva de ani [...] învaţă perfect limba latină, uitând limba lor [...] în 86% din teritoriul Daciei nu ştiau că au sosit romanii"
Afirmaţii puerile care denotă slabe cunoştinţe de istorie după voi cum explica în continuare. Referitor la problematica teritoriului cucerit de romani, în primul rând procentul este aproximativ de trei ori mai mic decât în realitate. Argumentaţia se află într-un articol [DISPONIBIL AICI] care deşi nu respectă în totalitate cutumele ştiinţifice, arată clar eroarea în care se află autorii filmului. Articolul este destul de clar pentru nu mai construi aici argumentaţia faptului că nu se poate vorbi de un procent mai mic de 38%. Tot ce se găseşte sub acest procent este o aberaţie din toate punctele de vedere: matematic, topografic şi istoric. Pe lângă erorile de calcul matematic, se utilizează de asemenea informaţii din epoci total diferite. Un exemplu este faptul că pentru a ajunge la procentul de 14%, autorii compară regatul lui Burebista cu provincia romană, ceea ce este o gravă eroare. Regatul lui Burebista este mai mare decât regatul lui Decebal (aceasta din urmă fiind entitatea politică care trebuie luată în calcul atunci când se vorbeşte de cucerirea romană) pe de-o parte şi decât prezenţa geografică dacică (prezenţa dacică efectivă, este mai restrânsă geografic, decât entitatea politică, chiar şi a lui Burebista), pe de altă parte. Trecând mai departe, perioada pentru care au stat dacii sub ocupaţia romană efectivă este redusă de la 165 de ani la "100 şi ceva de ani". Pe lângă acest lucru, autorii neglijează total romanizarea ante şi post romană. Înainte de ocupaţie sunt atestate clar contactele daco-romane cu potenţial romanizator. Voi menţiona aici doar faptul că regele dac Cotiso purtase discuţii cu Augustus pentru a se încuscri. Acest fapt se întâmpla în jurul anului 30 a.Hr. şi este atestată de Suetoniu: "M. Antonius scribit primum eum Antonio filio suo despondisse Iuliam, dein Cotisoni Getarum regi" (Vita Divi Augusti, LXIII). Pe lângă faptul că autorii filmului ignoră astfel de informaţii, iată că perioada de "100 şi ceva de ani" se ridică dintr-o dată la aproximativ 300 de ani. La acest eveniment trebuie adăugate contactele comerciale, diplomatice şi militare între daci şi romani. Cât despre perioada următoare retragerii aureliane, există numeroase dovezi arheologice cum ar fi cele monetare (Sucidava) sau funerare (Napoca şi Porollisum), sau circulaţia carpilor între fosta provincie şi actuala Moldovă, dovezi care atestă continuarea elementelor romanizatoare pe teritoriul Daciei. Ultima menţiune a carpilor are loc în 381 d.Hr., ceea ce ar duce la o perioadă de peste 400 de ani de romanizare atestată şi documentată. Trecând mai departe, se afirmă că dacii "învaţă perfect limba latină, uitând limba lor" lucru menţionat în film ca şi o imposibilitate. În primul rând expresia implică o extremă improbabilă în sensul că dacii nu au învăţat nici în câţiva ani, nici perfect, nici toţi ci într-o măsură destul de mare şi într-o perioadă destul de lungă pentru a fi considerată latinizare. La fel, limba dacică nu a fost uitată ci transformată (radical susţine istoria) şi aceasta într-o perioadă lungă de timp. Pe de altă parte, studiul limbii dacilor se face aproape exclusiv pe studii comparative. Deşi cu o mare probabilitate, până la descoperirea unui text în limba dacică, orice afirmaţie referitoare la acest aspect este o supoziţie. Cultă în cazul lingviştilor profesionişti şi nepotrivită în cazul neprofesioniştilor în domeniu. Cât despre afirmaţia "în 86% din teritoriul Daciei nu ştiau că au sosit romanii", las la o parte procentul greşit pentru care am adus argumente mai sus şi nu mă voi chinui să demontez prostia conform căreia dacii liberi s-ar fi izolat complet de lume şi nu ar fi avut nici un contact cu lumea romană.

3:30 "romanii au stăpânit Palestina secole întregi şi nimeni nu vorbeşte acolo latina, Marea Britanie la fel"
Este o afirmaţie, scoasă total din context şi cu ignorarea nenumăratelor studii lingvistice care ar pune problema într-o lumină total diferită. Pe scurt, o afirmaţie născută din necunoaşterea lingvistică. Menţionăm doar că Palestina a suferit numeroase modificări culturale şi de populaţie, engleza conţine un mare număr de cuvinte de origine latină etc.

6:41 se prezintă harta cu provincia Dacia şi pe care se bazează faimosul procent de 14%
Este o informaţie care induce în eroare prin două mari greşeli: în primul rând prin grosolănia cu care este realizată şi care oferă o marjă de eroare nepermis de mare, în al doilea rând prin faptul că este comparată provincia Dacia cu regatul lui Burebista. Aşa cum am menţionat şi mai devreme, această comparaţie este greşită, pe de-o parte deoarece, entitatea politică realizată de Burebista nu este identică cu prezenţa populaţiei dacice în teritoriu iar pe de altă parte din cauză că sunt perioade istorice total diferite din punct de vedere geo-politic.

6:43 "alte state cucerite integral de romani şi în care stăpânirea s-a întins pe 400 sau 800 de ani, nu şi-au lepădat limba, nu şi-au uitat tradiţiile"
Afirmaţie tendenţioasă din cauză că studiile comparative se fac pe baza unor dovezi solide de asemănare în aspecte de cultură şi civilizaţie.

6:55 "şi atunci, dacii, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci, au făcut-o fără să-i forţeze cineva?"
Avem mai sus o afirmaţie care constituie un bun exemplu de inducere în eroare prin trucuri de logică şi anume: în primul se face referire la citatul de Herodot pentru a insinua că dacii care au fost descrişi drept curajoşi şi drepţi ar fi luptat până la moarte înainte de a-şi lepăda limba, cultura şi civilizaţia (să nu uităm un aspect important: din punct de vedere arheologic, geto-dacii menţionaţi de Herodot sunt diferiţi de dacii din timpul lui Decebal, în al doilea rând se insinuează că ei nu puteau fi forţaţi să-şi uite limba şi obiceiurile. Să le luăm pe rând şi să le demontăm. A doua afirmaţie are, nu una ci două erori de logică. În primul rând că i-a forţat cineva să-şi modifice, apoi să uite, limba şi obiceiurile şi anume Traian prin războaiele de cucerire şi prin ocupaţie, evenimente în timpul cărora, într-adevăr dacii s-au ridicat la nivelul din descrierea lui Herodot (rezistând cinci ani în faţa romanilor şi revoltându-se de nenumărate ori în timpul ocupaţiei), dar nu a fost destul încât să reziste neocupaţi în faţa implacabilei maşinării de război romane. Pe de altă parte, dacii nu au fost forţaţi să-şi uite limba după cucerire, au făcut-o de bunăvoie. Avem atestate nenumărate nume romane adoptate de către daci, ceea ce denotă o importantă sursă de romanizare. Să nu uităm de importanta inscripţie de la Brigetio în care este amintit un "interprex Dacorum" (argument care atestă interacţiunea între daci şi romani la nivel lingvistic şi care de asemenea atestă faptul că limba dacică şi romană sunt destul de diferite pentru a fi nevoie de un interpret) şi de nenumăratele inscripţii în care apare în diverse forme uşor diferite expresia "civis romanus natus dacus".

7:10 "pe aceeaşi logică, ar fi trebuit ca între timp, poporul român să vorbească turca şi maghiara pentru că Imperiul Otoman şi Austro-Ungar au stăpânit părţi mai însemnate din această ţară şi pentru mai mult timp"
Afirmaţie tendenţioasă, deoarece se compară epoci foarte îndepărtate temporal între ele, aşa cum mai menţionat acest lucru fiind posibil dar nu fără dovezi solide.

7:30 "în ciuda vicisitudinilor istoriei, în ciuda valurilor de invadatori, există o unitate lingvistică uimitoare ceea ce arată o forţă extraordinară de conservare a identităţii naţionale, astfel, românii se înţeleg foarte bine unii cu alţii, indiferent de zonele geografice din care provin, situaţie cu care nu se pot lăuda prea multe ţări europene, inclusiv Italia, unde italienii din sud şi cu cei din nord, vorbesc dialecte atât de diferite încât nu se pot înţelege"
Afirmaţie parţial corectă, deşi aşa cum am menţionat şi mai sus, necesită dovezi incontestabile de legătură între epoci, dar trebuie subliniate şi avute în seamă două erori strecurate în logica autorilor: în primul rând diferenţele între italieni nu sunt atât de mari încât să nu se poată înţelege (asta în pofida germanizării în nord şi arabizării din sud), în al doilea rând şi la noi există dialecte greu de urmărit pentru restul locuitorilor dar cel mai important aspect este că în cazul italienilor, aceştia sunt de trei ori mai mulţi decât românii, ceea ce oferă de trei ori mai multe şanse de complicare a limbii.

8:10 "şi atunci de unde această înrudire a limbii române cu latina antică dacă dacii nu au fost romanizaţi"
Menţionez că afirmaţia de mai sus, în context, nu este o întrebare, o presupunere sau o ipoteză de lucru ci o afirmaţie care spune că dacii nu au fost latinizaţi şi din acest motiv, limba română nu poate proveni din limba latină. Niciunde, înainte de acest punct nu s-a demonstrat că dacii nu au fost romanizaţi. Nici măcar cu argumente necesare, darămite suficiente. Din acest motiv construcţia ulterioară că limba română nu are cum să provină din cea latină, se bazează pe o ipoteză falsă, ceea ce dărâmă întreaga construcţie logică ulterioară a autorilor filmului. În plus nu se iau în considerare, eventuale (re)latinizări târzii ale limbii străromâne sau române.

8:20 "studiile recente de paleogenetică şi anumite izvoare, ne duc cu gândul la următoarea explicaţie"
Aceste expresii, "studii recente" şi "anumite izvoare" sunt larg răspândite în lumea semidocţilor. Deşi trebuie să menţionez că autorii vor discuta mai jos problema paleogenetică, aceste construcţii, gramaticale, logice, şi pseudo-ştiinţifice, sunt caracteristice celor care nu au la îndemână argumente solide. În viaţa privată, legat de orice subiect, sigur aţi auzit cunoştinţe de-ale dumneavoastră, apelând la expresia "măi, s-au făcut studii pe tema asta...care spun că...". În momentul acela, interlocutorul, trebuie întrebat de un exemplu de studii. Un om cu cea mai măruntă brumă de dorinţă de corectitudine, va folosi o expresie de genul "măi, am citit eu că institutul cutare de nu ştiu unde, a făcut un studiu care spune că: ...". Ei, în urma unei astfel de afirmaţii se poate construi o discuţie. Am folosit un limbaj mai popular în acest ultim paragraf, deoarece, eu personal şi sunt convins că şi dumneavoastră aţi auzit de nenumărate ori aceste formulări, în discuţiile private, formulări de care eu personal sunt suprasaturat.

8:28 "limba dacilor ar putea fi continuatoarea unei limbi mai vechi din care s-a născut şi latina vulgară, cu alte cuvinte, limba dacilor şi limba latină ar putea fi surori iar într-o astfel de situaţie nu era nevoie de nici o romanizare pentru ca populaţia dacică să înţeleagă şi să vorbească latina"
Având în vedere că nu s-a descoperit până la această dată, nici o inscrpţie în limba dacică şi trecând peste toate studiile de lingvistică de până acum, peste exemplul cu traducătorul dac de latină menţionat mai sus etc., vom privi teoria ca o ipoteză de lucru cu şansele ei minime la adevăr, dar care să ne amintim că nu beneficiază, de nici o dovadă ştiinţifică în sprijinul ei.

9:06 "ca dovezi ale faptului că dacii nu erau nici pe departe un popor primitiv"
Ideea şi construcţia lingvistică a frazei de mai sus, insinuează faptul că cineva (istoricii din comunitatea ştiinţifică academică, se desprinde din restul discuţiei), susţine că dacii ar fi primitivi. În realitate însă, nimeni din istoriografia modernă nu susţine o astfel de aberaţie şi nimeni nu neagă rafinamentul civilizaţiei dacilor şi valorile culturii lor. Nici măcar la nivelul la care dacii ar fi avut nevoie de rolul civilizator al romanilor, pentru a fi o populaţie demnă de respect şi admiraţie. În acest sens, stând mărturie, nenumăratele izvoare antice, multe dintre ele chiar romane.

[] urmează o serie de citate despre nivelul înalt ocupat de civilizaţia şi cultura dacică, citate redate corect, citate identificabile şi cunoscute.
Nu insist asupra lor deşi menţionez că este un aspect pozitiv al filmului.

11:32 "când Traian ibericul, veţi găsi în lucrarea lui Alex Busuioceanu, 1935, a fost ambasador 8 ani de zile în Spania şi a studiat zamolxianismul în peninsula iberică"
Un citat stupefiant şi care te lasă cu gura căscată. Ţin să menţionez că înainte de apariţia filmului, am citit cartea amintită, iar după vizionarea filmului am parcurs-o de trei ori cu singurul scop de a găsi această menţiune. Nu am găsit-o. Mi-aş dori să mi-o indice cineva pentru a mă lumina. Mă tem însă că este doar un citat inventat, ceea ce este inadmisibil şi o mai veche practică a apropiaţilor domnului Săvescu. La începuturile pasiunii pentru istoria dacilor, ţin minte că am văzut menţionate pe situl domnului Săvescu, două citate, recunosc că nu îmi aduc aminte detalii şi nici nu le-am mai găsit, cred că erau din Gellius şi Veleius Paterculus. Căutându-le recent nu le-am mai putut localiza. Citatele false erau date cu autor, operă şi paragraf. Lucruri absolut inadmisibile. Ţin să subliniez că nu pot reproduce falsele citate şi locul în care au apărut, deci vă rog să priviţi informaţia ca atare, în speranţa că cineva îşi va aduce aminte de ea. Am răscolit atunci toate sursele antice pentru a descoperi acele citate revoluţionare. Deznodământul însă a fost cel bănuit. Citatele au fost redate total denaturat. Revenind la citatul de mai sus, voi lăsa la o parte datele oarecum inexacte despre Traian, amintind doar că în pofida faptului că s-a născut în Hispania, viitorul împărat era de origine italică şi voi reveni la citatul din cartea domnului Busuioceanu, [prietenul] "Alex" cum se exprimă oratorul din film, nu doar că nu există, dumnealui spune şi altceva în cartea sa Zamolxis la pagina 104: "[...] nu putem deduce mai mult decât ignoranţa absolută a autorului în ce privea realitatea". Aş vrea să îmi atragă cineva atenţia că greşesc şi să îmi cer scuze, dar mă tem că nu voi avea această şansă. Mai multe argumente voi aduce mai jos.

12:19 "Traian în Dion Chrysostomul, spune: mă întorc în ţara străbunilor mei"
Şi acest, aşa zis citat, se găseşte din punctul meu de vedere în aceeaşi situaţie: nu l-am găsit deşi l-am căutat aici: [CLICK PENTRU IZVOR]. Mă tem că din nou avem de-a face cu un citat inventat. Aş vrea să reiterez dorinţa de a mi se demonstra că nu am dreptate şi să am ocazia de a-mi prezenta scuzele în faţa autorilor filmului. Totuşi, nu cred că voi avea ocazia nici în legătură cu problema din acest paragraf, nici cu cea din paragraful anterior, deoarece ideea introducerii unor informaţii din cultura şi civilizaţia geto-dacă în geneza poporului spaniol este mult mai târzie, de secol VI d.Hr. şi ulterior, confuzie generată de unii autori precum Iordanes şi Isidor din Sevilla care confundă poporul get cu poporul got (aici fiind mai importantă perioada în care apare problema şi nu faptul că istoriografia nu a oferit încă o alternativă confuziei dintre cele două etnonime), parte din trunchiul poporului spaniol, a cărui istorie, apropo, conţine de asemenea, romanizare, cuceriri de către creştini şi musulmani, păstrarea limbii etc.

13:50 "Carol Lundius, fiind magisterul cel mai mare, procurator de legi al lui Carol al XI-lea al Suediei, spune: de vrei să conduci Europa, tu, rege al tuturora, de vrei să faci dreptate, aşa cum vine de sus de la Dumnezeu, tu trebuie să aplici legile lui Zamolxe, primul mare legislator al geţilor căci noi de acolo ne tragem, 1671, în cartea Zamolxes primul legislator getorum, de la Universitatea din Upsala, nu noi o spunem. Ei o spun."
În Evul Mediu, a existat curentul denumirii ţărilor după denumirile antice. Problema ca şi în cazul spaniolilor este că Danemarca a fost greşit denumită drept Dacia, probabil din cauza confuziei cu numele real Dania. Carol Lundius menţionează corect că legile lui Zamolxe se trag de la geţi, problema este că el avea informaţii greşite cum că danezii ar avea drept strămoşi pe daci. ... asta din informaţiile actuale. Dacă autorii filmului se află în posesia altor informaţii edificatoare, le aşteptăm cu nerăbdare pentru a ne putea lămuri şi a le oferi scuzele că nu îi credem pe cuvânt. Cartea suedeză, pentru curioşii care doresc să o studieze pentru a se informa, o găsesc aici: [LEGĂTURA CARTE].
Înainte de a trece la studiul acestui izvor, menţionăm că trebuie avută în atenţie şi nivelul ştiinţei în general în acea vreme (vremuri în care multă lume credea că pământul este o "ţestoasă plată").

15:20 "Mihai Viteazul, care a şi fost numit de contemporan, Restitutor Daciae, Refăcător al Daciei sau de către duşmani, Malus Dacus, Dacul cel Rău, Dacia revenea în atenţia puterilor europene, în geo-politica europeană şi Ortelius realizează chiar în 1595 harta Daciei"
Mă tem că din nou, autorii se află în eroare. Numele Dacia, nu revine în atenţia europenilor din interiorul ţărilor române ci invers. În acea vreme, în Europa exista curentul romantic care introdusese moda utilizării vechilor denumiri ale ţărilor. Creştinii (o parte din ei), dorind să constituie un bloc tampon împotriva turcilor, doreau o unificare a celor trei ţări române sub forma unui regat, care să fie denumit după moda vremii, cu vechiul nume, Dacia. Mihai Viteazul nu este singurul exemplu, mai avem pe Horea care ajunsese să se intituleze, Rex Daciae, paşoptiştii de asemenea etc. Nu există dovezi conform cărora, personajele menţionate şi altele, prin aceste intitulări sau autointitulări, să fi fost conştiente sau să fi dorit impunerea unei legături de cultură şi civilizaţie între populaţia dacică şi cea contemporană lor. Cât despre harta lui Ortelius, ea nu este făcută special pentru Dacia, aşa cum sună cuvintele autorilor filmului. Dacă o studiaţi, veţi vedea că toate ţările poartă vechile denumiri. Aşadar poate fi considerată o hartă istorică, nu de restauraţie a vechilor civilizaţii.

16:13 "potrivit lucrării de doctorat a specialistului în istoria artei, Leonard Velcescu, numărul de statui cu daci aflate în muzeele lumii şi în special la Roma sunt de peste 100. Nici un alt popor învins de Roma nu a beneficiat vreodată de atât de multă atenţie din partea artiştilor plastici romani precum au beneficiat dacii"
Afirmaţie prea mare având în vedere că nu aduce dovezi sub formă de statistici. În primul rînd, 100 de statui nu semnifică o cantitate surprinzătoare, în al doilea rând, aceste statui nu au fost pentru a elogia dacii ci cuceritorii. Dar notăm aspectul că dacii s-au ridicat la un nivel destul de înalt pentru ca înfrângerea lor să devină motiv de laudă în capitala imperiului. Personal aştept un studiu care să ofere o statistică referitoare la etniile barbarilor prezenţi în sculptura romană clasică. În încheierea paragrafului, apreciem studiul menţionat, nu şi legătura cu subiectul.

16:45 "învinşii [dacii] au figuri de învingători"
Demne, poate, de învingători însă, este o formulare trasă de păr. Obiectele de artă, într-adevăr sunt frumoase, fapt care denotă că dacii meritau efortul, dar să nu uităm că nu sunt singurii barbari reprezentaţi în sculptura romană, amintind aici doar parţii care deseori sunt luaţi drept daci.

17:26 "ce caută aceşti daci cu atitudini mândre pe un monument care comemorează victoria împăratului Constantin împotriva rivalului său Maxentius în bătălia de la Ponte Milvio? Statuile provin cu siguranţă din Forul lui Traian însă prezenţa lor dominantă pe arcul lui Constantin este o enigmă"
Este într-adevăr o enigmă. Asta în condiţiile în care trebuie să notăm trei aspecte importante. Aşa cum se menţionează şi în film, dacii de pe arc şi încă câteva basoreliefuri provin cu siguranţă din forul lui Traian. Provenienţa lor este consemnată aici [STRUCTURĂ ARC]. Evenimentele istorice în urma cărora a fost construit arcul, cel mai probabil nu au nici o legătură cu dacii. Al treilea aspect este că statuile şi basoreliefurile sunt plăcute estetic. Toate aceste lucruri denotă că cel mai probabil, a fost doar o decizie arhitectonică. Cine ştie, probabil, în parte urbană, în parte arhitectonică.

17:58 "păi bine, dacă aşa stau lucrurile şi toate sunt evidente, de ce nu se regăsesc astea în: manualele noastre şcolare ca să producă mândria identităţii noastre"
Care evidenţe? Din cauza ambiguităţii expresiei, fiecare înţelege ceea ce-l doare. Deci afirmaţia va avea conotaţie de adevăr, oricine ar citi-o. Trecând mai departe, de ce nu se regăsesc în manualele şcolare? Din trei motive: pe de-o parte nu-şi au locul, pe altă parte din motive pedagogice şi în final deoarece într-adevăr nici manualele nu sunt perfecte. Este corect că trebuie insuflată o mândrie naţională, dar una corectă, bazată pe dovezi ştiinţifice, nu una deşănţată şi prin deşănţat nu doresc să fac referire la filmul aflat în discuţie, decât punctual şi doar unde este cazul, locuri menţionate clar în articolul de faţă.

18:26 "o descendenţă care a preocupat pe mulţi dintre înaintaşii noştri de la Mihai Viteazul, la Dimitrie Cantemir, de la Matei Basarab la Tudor Vladimirescu, de la Mihai Eminescu la Lucian Blaga, de la B.P.Haşdeu la Mircea Eliade"
Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Tudor Vladimirescu preocupaţi de descendenţa dacică a populaţiei din care provin? Să fim serioşi! Aş vrea să văd o singură dovadă în acest sens. Sau uităm faptul că (în) romantismul european (s-au) i-a (auto)numit daci? Sunt lucruri separate. Într-adevăr restul personalităţilor au discutat problematica. Mai trebuie menţionată o problemă: prin felul în care este construită fraza, se insinuează, la nivel inconştient, că autorii de mai sus, marşează pe aceeaşi linie ideologică cu a autorilor filmului. Să nu tragem concluzii pripite şi să vedem mai departe despre ce este vorba.

18:45 "cu toate că etosul dacic nu a fost abandonat niciodată, cu toate că artizana unirii de la 1859, generaţia paşoptistă privea unificarea provinciilor româneşti ca pe o renaştere a regatului dacic, numele dat noului stat a fost România, iar susţinerea latinităţii exclusive au avut câştig de cauză. Acest lucru s-a putut petrece deoarece intervenţia şi influenţa forţelor occidentului şi a Vaticanului care doreau să-şi impună dominaţia politică şi religioasă în această ţară, au înclinat balanţa în favoarea reprezentanţilor Şcolii Ardelene. Căci ce nu toată lumea ştie este că aceşti corifei ai Şcolii Ardelene care au marşat enorm pe romanitate, pe latinitatea exclusivă a poporului român, au fost intelectuali greco-catolici din Transilvania, instruiţi de Vatican în şcoli iezuite, unde au fost supuşi unei puternice îndoctrinări. Formaţi într-o ideologie care servea intereselor occidentale, beneficiind în acelaşi timp de sprijinul occidentului, au reuşit să impună în conştiinţa multora dintre intelectualii români ai secolului al XIX-lea, teoria potrivit căreia dacii fuseseră nişte barbari exterminaţi de imperiul roman civilizator iar poporul român era urmaşul Romei. Desigur, această teorie a fost impusă de Şcoala Ardeleană cu ignorarea tutror dovezilor istorice care vorbeau despre o continuitate a dacilor pe aceste meleaguri"
Avem aici o lungă înşiruire de idei cu numeroase dezinformări, probabil neintenţionate, cu numeroase erori de logică şi unele manipulări psihologice. Să le luăm pe rând. Am explicat mai sus de ce în acea perioadă, găsim numele de Dacia şi daci utilizat în cazul ţărilor române şi a românilor. Trebuie neapărat menţionat că în numeroase lucrări medievale, se atestă faptul că "vlahii se numeau ei înşişi români": Tranquillo Andronico în Endre Veress, Fontes rerum transylvanicarum, Budapest, 1914, p.204, Francesco della Valle în Claudiu Isopescu, Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento, în Bulletin de la Section Historique, XVI, 1929, p.1-90, Ferrante Capecci în Maria Holban, Călători străini despre Ţările Române, Bucureşti, Editura Stiinţifică, 1970, vol. II, p.158–161 etc. Să trecem mai departe. Teoria cu susţinătorii exclusiv latini este cumva relativă. În primul rând reprezentanţii Şcolii Ardelene trebuiau să combată o teorie falsă, teoria vidului demografic după retragerea aureliană, idee generată de un citat din Eutropius, în lipsa altor date istorice şi continuată mai târziu de mult mai celebra teorie, comandată politic, a lui Roessler. Acum demonstrată ca fiind falsă, atunci, corifeii Şcolii Ardelene trebuiau să lupte cu armele pe care le aveau la îndemână în acele vremuri. Şi anume informaţiile istorice. Izvoarele istorice antice, căci despre ele este vorba, i-au condus spre teoria latinităţii exclusive. Ulterior, teoriile au fost reglate (dacii nu au dispărut fizic din istorie) şi rafinate (au fost latinizaţi) prin noi izvoare, prin descoperiri arheologice şi prin modernizarea istoriograiei româneşti, dar niciodată nu au apărut dovezi care să demonstreze că dacii nu au fost romanizaţi. Aşadar, în loc de prezentarea unor scenarii realiste şi ştiinţifice, se prezintă intenţii de tip conspiraţionist, aşa cum este la modă în vremurile de azi (vezi succesul scrierilor cu templieri, iezuiţi, coduri secrete ale marilor artişti etc.). Deşi aceste practici, de control politic prin cultură, existau, nu aveau un rol conspiraţionist îndreptat împotriva continuităţii dacilor pe aceste meleaguri, sau a neromanizării lor, aşa cum s-ar putea desprinde din film ci rol geo-politic clar, punctual în spaţiu şi timp. Aş vrea să mai atrag atenţia asupra a trei formulări tendenţioase: "au reuşit să impună în conştiinţa multora dintre intelectualii vremii", denotă faptul că unii intelectuali cunoşteau totuşi adevărul propovăduit în film şi au rezistat îndoctrinării, cea de-a doua formulare este "ignorarea tuturor dovezilor". Aceasta, în ochii unui nespecialist în istorie apare ca şi cum reprezentanţii Şcolii Ardelene aveau la îndemână uriaşe cantităţi de dovezi pentru continuitatea dacilor pe aceste meleaguri şi neromanizarea lor, dar din cauze oculte le ignorau intenţionat. Nimic mai fals. Ei doar au făcut uz de ce aveau la îndemână. Să nu uităm că aceeaşi scriitori, sunt autorii documentului Suplex Libellus Valachorum în care românii sunt numiţi daci: "Nu ne putem mira îndeajuns care e pricina că voi ungurii ne-aţi apăsat pe noi într-atâta şi ne-aţi aruncat după cap şi jugul iobăgiei, când noi suntem şi am fost întotdeauna mai mulţi decât ungurii şi ce e mai mult, suntem şi mai demult decât voi în această ţară, căci suntem rămăşitele încă a vechilor daci", denumire dată în acelaşi context romantic european. Dovezi ale continuităţii unor elemente dacice sunt atestate la Dimitrie Cantemir: "Altminteri, norodul şi la noi în Moldova ca şi în alte ţări pe care ştiinţa nu le-a luminat încă, e foarte plecat spre eres şi încă nu s-a curăţat desăvârşit de necurăţia cea veche, încât se mai închină şi acuma în poezii şi cântece la nunţi, îngropăciuni şi alte întâmplări ştiute, la câţiva zei necunoscuţi şi care se vede că se trag din idolii cei vechi ai dacilor" (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Ion Creangă, p.196), informaţii care nu puteau susţine însă o eventuală continuitate integrală a civilizaţiei şi culturii dacice până în acele timpuri. Ultima formulare tendenţioasă pe care aş vrea s-o semnalez în acest paragraf este "barbari exterminaţi". Este scoasă din context şi utilizată pentru a atrage sentimente negative asupra celor care o aminteau în scrierile lor.

21:05 "Tudor Vladimirescu, într-o adresă trimisă lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul revoluţiei eteriste din Principate, cu care era în conflict, întreba: <<ce au dacii de câştigat atunci de la greci, ce au dacii în comun cu grecii>>, o dovadă evidentă a faptului că el se considera dac"
O nouă afirmaţie tendenţioasă, scoasă din context şi din perioada romantismului european, moda acelor vremuri, amintită des în rândurile anterioare. Trebuie subliniat totuşi că Tudor Vladimirescu se considera român, aşa cum el însuşi se defineşte: <<ales şi hotărât de întreg poporul român>> (v. Iscru Gh.D., Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, p.89). Asta ca să nu mai discutăm despre programul revoluţiei intitulat, "Cererile norodului românesc".

21:28 "Eminescu, numit de unii, precursor al disciplinei dacologice, afirma la un moment dat că <<totul trebuie dacizat în această ţară>>"
Citatul de mai sus, într-adevăr există, dar felul în care este oferit, generează mai multe probleme: în primul rând este incorect. Forma lui corectă este: "totul trebuie dacizat oarecum de acuma-nainte". În al doilea rând, citatul este scos din context. El se referă la alterarea culturii şi civilizaţiei româneşti de către fanarioţi. În acelaşi articol, Eminescu de asemenea mai spune: "Nu există, după a noastră părere, nici o deosibire între rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului şi a Ţării Ungureşti. E absolut aceeaşi rasă, cu absolut aceleaşi înclinări şi aptitudini". Articolul a fost publicat în ziarul Timpul în data 29 iulie 1881 şi se află sub forma digitală aici sub titlul "<<Românul>> a contractat năravul" în vol.XII. [CLICK PENTRU ARTICOL]. În articolul "Se vorbeşte că în consiliul..." întins pe perioada 17-28 noiembrie 1876, Mihai Eminescu spune: "restabilirea regatului lui Decebal prefăcut în Dacia traiană, se ţine de domeniul teoriilor ieftine, ca şi republica universală şi pacea eternă" şi "Daci sau romani, romani sau daci: e indiferent, suntem români şi punctum". [CLICK AICI PENTRU ARTICOL]. Eminescu era într-adevăr conştient şi interesat de elementele de moştenire dacică, dar până la a menţiona că el dorea o restaurare a etosului dacic în România, preschimbarea numelui România în Dacia, sau că ar fi pus bazele unei ramuri ştiinţifice dacologice, este cale lungă şi deplasată de la cea ştiinţifică şi morală, până la urmă.

22:13 "lupta lui Mihai Eminescu pentru recuperarea adevărului istoric şi pentru reîntregirea Daciei, avea să-l coste mai târziu viaţa"
Nu este vina mea că trebuie să utilizez până la exasperare cuvântul tendenţios, este vina autorilor filmului care procedează astfel şi cu citatul de mai sus. Formularea creează o imaginară scenă în care Mihai Eminescu, a fost asasinat pentru curajul de a lupta pentru afirmarea continuităţii dacice sau a neromanizării lor.

22:24 "în anul 1882, ministrul plenipotenţial al Austro-Ungariei în România, făcea raportări despre existenţa Societăţii Carpaţi, considerată o organizaţie paramilitară. Printre diverse alte informaţii, se raporta despre propunerea lui Eminescu, membru al organizaţiei, de a trimite tinerii Transilvăneni în satele natale pentru a vorbi despre ideea de unitate, a tuturor românilor, într-o Dacie Mare"
Nu voi discuta deloc despre problematica Societăţii Carpaţi, în pofida faptului că ar trebui nuanţate câteva aspecte. Voi fi nevoit, din păcate, pentru ultima oară, din fericire, să menţionez curentul romantic european, care a ajuns şi în Ţările Române, în această perioadă, fiind la modă, utilizarea denumirile vechi ale ţărilor. Iată cum o singură informaţie neştiută sau ignorată, poate genera o cascadă de afirmaţii false.

22:55 "un an mai târziu, Mihai Eminescu este victima unui complot care îl scoate de pe scena publică"
Menţiunea simplă a acestui fapt, cu ignorarea totală a contextului politic al vremii şi plasarea sa strategică în finalul interesului lui Eminescu pentru universul dacic, pe un neavizat îl duce cu gândul la o eventuală legătură între cele două aspecte. O legătură, evident, falsă.

23:15-24:33 se face referire la unele studii istorice vechi, studii incontestabile, a diverse personalităţi
Studii ce trebuiesc amintite şi avute în seamă dar nu singure. Subliniez că majoritatea deşi au marcat decisiv istoriografia românească, sunt depăşite de numeroase alte studii şi descoperiri arheologice. Pe lângă acest fapt, mai trebuie menţionat că unele dintre personalităţile amintite, deşi sunt extrem de importante în cultura românească, nu au pregătire de specialitate în istorie.

21:35 "fără îndoială, aceste informaţii, nu le veţi găsi în cărţile de istorie şi nici în poziţiile publice ale celor care astăzi ne scriu istoria"
Afirmaţie falsă, tendenţioasă, rea-voitoare şi înjositoare atât pentru autorii filmului, pentru istoriografia românească în particular cât şi pentru cultura română în general. Studiile sunt arhicunoscute, unele din ele fiind însă depăşite sau irelevante în contextul istoric aflat în discuţie.

24:45 "ignorarea acestor dovezi sau minimalizarea lor ridică mari semne de întrebare vizavi de credibilitatea ştiinţifică a acestor oameni sau de onestitatea lor profesională"
Gravă acuză şi jignire adusă profesioniştilor în domeniu, acuzaţie susţinută de nişte oameni cu evidente şi grave lacune în domeniul istoriografiei şi care în pofida tuturor regulilor de bună practică ştiinţifică, aduc doar dovezi care le sprijină propriile teorii. Presupunând orice nivel de falsificare, intenţionată sau nu, a istoriei teritoriului carpato-danubiano-pontic, nu în acest mod se face ştiinţă, chiar şi populară. Nu cu acuze şi jigniri ci numai cu un dovezi solide şi de netăgăduit care să nu poată fi puse la îndoială de nimeni. Este păcat de atâtea resurse irosite într-o direcţie discutabilă.

24:58 "toţi neaveniţii, incapabili să producă marele gest de asanator în necunoaşterea lor sunt incapabili să-şi recunoască limitele, nu găsesc cale către publicitate ştiinţifică decât să negi. <<Nu sunt de acord cu dumneata că aşa vrea muşchiu meu. Aşa vrea neuronu meu zburdalnic>> dar fără să pună nimic în loc"
O nouă şi penibilă afirmaţie, care substituie lipsa de argumente necesare şi suficiente în favoarea teoriilor lor şi prin care se trece la jigniri şi defăimări. Dacă autorii filmului, ar fi adus un set de studii, măcar în zona acceptabilă a rigorii ştiinţifice (populare, nu academice), a unei cantităţi măcar acceptabile a uriaşului număr de rapoarte arheologice, izvoare şi studii ştiinţifice, care fac referire la perioada antică a actualului teritoriu românesc, atunci poate citatul de mai sus ar fi justificat. Dar în condiţiile date (de dumnealor, nu de altcineva), limbajul exprimat public, nu denotă doar o crâncenă lipsă de cunoştinţe în domeniu, de bună practică ştiinţifică ci şi o lipsă de respect şi un caracter mediocru în cel mai bun caz.

26:00-30:03 în acest interval se prezintă informaţii generale, cel mai probabil corecte, despre genetică

30:03-31:50 mai departe se prezintă informaţii despre un studiu paleogenetic românesc

32:40 "italienii în procentaj de 75% aparţin grupului spaniol, se numeşte R1B iar noi tot în proporţie de 75% aparţinem grupului I1B, central-european, carpatic. Şi ceilalţi 12.5% aparţinând grupului masagetic şi în comun cu italienii avem sub 4%. Deci domnilor, cine greşesc? Greşesc cei care spun că originea noastră nu este latină, nu suntem urmaşii Romei sau greşiţi dumneavoastră care din punct de vedere ştiinţific de această dată nu aveţi dovezi să spuneţi că aparţinem grupului latin?"
Nu pot spune absolut nimic despre studiul genetic de mai sus, deoarece nici nu am văzut studiul şi nici nu mă pricep la genetică, ca urmare voi pleca de la premisa că este real şi adevărat. Dar se poate spune cu siguranţă că menţionarea unui singur studiu, este unilateral limitativ, ceea ce din start îl pune pe orator pe o cale greşită, ca să nu mai spunem că din nou, în condiţiile argumentaţiei subiective acuză restul comunităţii ştiinţifice de propovăduirea unor informaţii greşite. Dar discutând punctual, spun că afirmaţia este unilateral limitativă, deoarece, în condiţiile în care ar fi riguros adevărată, acesta nu exclude romanizarea iar scenariile care se pot construi (urmaşi spirituali, infiltrarea altor neamuri etc.) şi care diferă de cele ale autorilor şi încă ar fi în deplină concordanţă cu istoria oficială, sunt limitate doar de imaginaţie.

34:20 în continuarea filmului ni se prezintă o istorie a romanilor bazată pe legende care într-adevăr există şi chiar se materializează în anumite ritualuri (cu specific tracic), inclusiv în provincia Dacia.Însă ipoteza că romanii se trag (exclusiv) din traci şi scoaterea informaţiei din întregul context geo-politic al vremii şi al istoriografiei moderne (repertoar arheologic şi colecţie de studii ştiinţifice), din nou, este tendenţioasă.

36:17 "descriind războaiele dintre daci şi romani, istoricul Dio Cassius, întăreşte această posibilitate, spunând citez: <<să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil, luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide iar tracii au fost daci>>, am încheiat citatul"
Eu personal nu am reuşit să identific citatul, chiar dacă am consultat din mai multe surse şi în trei limbi, opera menţionată. Aşadar, mă văd nevoit, să notez un nou citat inventat. Sunt conştient că există posibilitatea să mă înşel dar chiar şi în această variantă, autorii filmului, din nou dau dovadă de lipsă de rigoare ştiinţifică, nemenţionând locaţia exactă a citatului, alimentând în plus, prin acest fapt, îndoiala care planează asupra teoriilor dumnealor, care din start sunt într-un con de umbră.

37:01 "este evident că toate aceste informaţii sunt în contradicţie cu varianta oficială a istoriei noastre. Adevărul este însă unul singur iar rezultatele studiilor de paleo-genetică, vin în sprijinul celor care susţin că istoria României se bazează pe teorii false"
Care informaţii? Care este varianta oficială? Care este singurul adevăr? Există un singur adevăr? Nu voi fi rău să întreb cine sunt cei care susţin teoriile revoluţionare, voi întreba doar în ce mod demonstrează falsitatea teoriilor, în primul rând.

38:06 "controversele legate de adevărul istoric şi de moştenirea lăsată de strămoşii noştri nu se opresc la romanizarea sau neromanizarea poporului român"
Voi trece cu vederea expresia "romanizarea poporului român" şi o voi pune pe seama grabei şi faptului că este totuşi un "documentar TV", pentru publicul larg.

38:20-49:26 se atacă problema tăbliţelor de la Tărtăria, încercând să se demonstreze că aceste tăbliţe conţin un scris cu 2000 de ani mai vechi decât cel sumerian.
Problema tăbliţelor de la Tărtăria este extrem de spinoasă, în primul rând din lipsa unei documentări exacte a contextului arheologic în care au fost găsite, a lipsei unor ipoteze solide de lucru în privinţa semnelor pe care le conţin şi a unor metodologii care să şteargă fără urmă de tăgadă, marile întrebări care planează asupra problemei. Aceste lucruri fac referire la situaţia generală reală în care se află tăbliţele. Referitor la cele prezente în film, notez trei aspecte: marile întrebări necesită mari răspunsuri, este lăudabil faptul că se încearcă aşa ceva. Autorii fac referire la unele studii care în aparenţă respectă normele ştiinţifice necesare, însă nu aş vrea să trag nici o concluzie. Lăsând la o parte detaliile, ridicarea unor monumente referitoare la marile momente din istoria acestui ţinut, este lăudabilă.

49:28 "istoria adevărată a acestor meleaguri este însă ţinută ascunsă privirilor noastre. Să fie la mijloc doar mediocritatea celor care din spatele unor poziţii oficiale şi a unor diplome de istorici sau arheologi consideră că toate aceste dovezi sunt lipsite de importanţă sau e vorba şi de rea-credinţă. Subiectele controversate şi a căror cercetare ar putea duce la rescrierea istoriei acestui popor sunt mult mai numeroase."
Din punct de vedere ştiinţific nu există un adevăr, mai ales în istoriografie. Există doar, o continuă corectare şi rafinare a vechilor teorii, după stricte reguli ştiinţifice. Teoria conspiraţiei, nesusţinută de dovezi fără tăgadă, este arma folosită de semidocţi. Din nou, sunt aduse grave acuze istoricilor şi arheologilor care şi-au dedicat viaţa cercetării istoriei acestor meleaguri, nu de puţine ori cu mari eforturi şi sacrificii. Cu siguranţă că există răzleţ şi istorici şi arheologi care nu îşi merită diploma şi titlul dar adevărata incompetenţă este generalizarea fenomenului, mai ales în condiţiile în care se prezintă nişte teorii doar cu argumente subiective şi unilaterale. Cu siguranţă că există greşeli şi fisuri în varianta oficială şi actuală a istoriei noastre, dar să spui că o întreagă istorie trebuie rescrisă, este adevărata rea-credinţă.

În încheiere aş vrea să fac câteva menţiuni:
- timpii citatelor din film pot diferi uşor, deoarece am lucrat în mai multe sesiuni şi am urmărit filmul din mai multe surse;
- sunt sigur că intenţiile autorilor filmului sunt bune, onorabile şi naţionaliste în sensul sănătos dar aşa cum am arătat de nenumărate ori, lipsa regulilor de bază ale bunei practici ştiinţifice, nu este o scuză şi în final nici nu poate oferi un produs care să se impună în lumea ştiinţifică, eventual, numai în cercurile de nespecialişti care îşi pot petrece, în mod plăcut, o seară în faţa ecranului, urmărind un film care să le ofere subiect de discuţie la o bere;
- am menţionat până la saturaţie trei expresii: "lipsa dovezilor măcar necesare dacă nu şi suficiente", deoarece este baza ştiinţifică de la care se pleacă în orice teorie nouă, "afirmaţii tendenţioase" deoarece prezenţa lor indică imposibilitatea demonstraţiei fără tăgadă şi "citat inventat" deoarece un număr însemnat din citatele prezente în film nu au putut fi localizate în izvoarele din care provin, practică care din nou confirmă ori incompetenţa ori scopul fraudulos al acestui film;
- formularea verbală a unei idei, poate schimba total semnificaţia acesteia, dacă se face neintenţionat atunci este neatenţie sau incompetenţă, dacă se face intenţionat atunci se folosesc tehnici psihologice şi sociologice în scop fraudulos;
- este absolut de înţeles de ce istoricii nu iau atitudine în faţa acestui filmuleţ, este din cauză că nu se vor coborî la acest nivel de a aborda istoria, fie ea şi la nivel de amator, din această cauză, autorii nu vor avea niciodată acces cu adevărat în cercurile ştiinţifice, mai mult decât atât, aduc un mare prejudiciu, atât celor care doresc să cunoască mai multe despre civilizaţia dacică cât şi amatorilor care încearcă să se implice în activităţi conexe şi care vor să pună onest umărul la cunoaşterea şi răspândirea informaţiilor referitoare la istoria antică a spaţiului carpato-danubiano-pontic;
- eu personal nu doresc nici defăimarea autorilor filmului, dar nici nu pot trece cu vederea marile lacune ale acestui filmuleţ în particular şi a teoriilor autorilor în general, scopul articolului de faţă este trezirea autorilor la realitatea ştiinţifică şi a bunelor practici în domeniu şi într-un final să se poată repara răul pe care l-au făcut: şi anume dacologia să nu mai fie identificată cu dacomania ci cu ştiinţa populară, adică exact ceea ce înseamnă în traducere: cunoaşterea civilizaţiei şi culturii dacice.

Mă aflu printre cei care respectă şi admiră cultura şi civilizaţia dacică, deci înţeleg sentimentele celor care sunt pasionaţi de această perioadă istorică, dar ar fi incorectă pentru noi înşine, pentru cei a căror memorie o cinstim, pentru istorici, pentru România şi pentru istoria universală, denaturarea trecutului din cauza unor sentimente. Dacă este de îndreptat ceva, trebuie îndreptat cu simţ ştiinţific şi bun simţ. Altminteri, denaturarea adevărului istoric şi împotmolirea în idei preconcepute, generate de diverse sentimente, fie ele bune sau rele, este adevărata lipsă de respect. Aşa cum ştiinţa muzicală duce la senzaţii şi sentimente, la fel, mândria naţională, respectul pentru înaintaşii noştri, oricare ar fi fost ei, trebuie să izvorască dintr-o istorie impecabilă din punct de vedere ştiinţific.


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://velicodacus.blogspot.com/2012/09/stimate-cititor-inainte-de-purcede-la_24.html, 2019