Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (79)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (31)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (17)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (56)
   Recenzii (11)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (3)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (7)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (53)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (32)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (30)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (383)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

ERATĂ LA „PODUL LUI BUREBISTA”

Velico Dacus, duminică, 11 august 2013


ACTUALIZARE 08-01-2014: Contraargument la „Podul lui Burebista”

Serviciile de ştiri mi-au adus la cunoştinţă că iniţiativa „Adevărul despre daci” a scos din joben un nou material. Aşa cum am mai menţionat în acest cadru virtual, apreciez iniţiativa dumnealor, înţeleg perfect şi apreciez dorinţele lumeşti şi spirituale care le animă iniţiativa dar dezaprob total metodologia adoptată de către dumnealor. Adică o asociaţie de amatori trebuie să se ocupe de ştiinţa populară şi de activităţile dedicate acestui segment şi nu de cea academică, mai ales în varianta în care ne-o prezintă dumnealor şi anume lipsa totală a metodologiei ştiinţifice şi pe alocuri a bunului simţ logic. Şi până la urmă, nu de dumnealor îmi pare rău ci de oamenii de bună credinţă care îi cred pe cuvânt.
Articolul de la care a pornit discuţia se intitulează „Cine a construit, de fapt, “Podul lui Apolodor din Damasc” de peste Dunăre? Am putea afla în acest an!…” şi poate fi accesat AICI.
„Deşi titlul acestui articol poate să apară ca o contradicţie caraghioasă (păi, dacă este al lui Apolodor, cine era să-l construiască?!), în realitate lucrurile nu sunt deloc clare, în pofida opiniei oficiale. De ce? Pentru că, conform informaţiilor istorice la care avem acces, aflăm că acest pod ar fi fost construit de romani în doar doi ani… Uau!… “Uau!” pentru că astăzi, cu tehnologia modernă, un pod de vreo 800 de metri lungime, peste o Dunăre care ajunge şi la 30 de metri adâncime în zonă, se face cam în 4-5 ani. Şi atunci, apare în mod firesc întrebarea: dacă astăzi nu putem face un astfel de pod în doi ani, cum au reuşit romanii acum 1.900 de ani să îl facă în doar doi ani, cu o tehnologie net inferioară?”
Articolul, prin tema abordată, titlu şi primul paragraf este o simplă tehnică jurnalistică. Tema este o reciclare a teoriei dlui Napoleon Săvescu (aşa cum se întâmplă de fapt cu multe alte teme ale autorilor acestui articol), un punct comun între cele două părţi fiind lipsa finalizării. Adică bun simţ logic. Adică argumente ştiinţifice. Adică demonstraţie. Titlul prezintă tema şi faptul că există un plan bine pus la punct de a demonstra teoria. Vom vedea mai jos temeinicia acestui plan. Primul paragraf „ia la mişto” denumirea podului, tehnică care relaxează şi atrage cititorul de partea autorului. Apoi ne întreabă dacă romanii ar fi putut construi în numai doi ani un ditamai podul peste Dunăre când pentru o firmă din ziua de azi, o astfel de iniţiativă ar fi o încercare titanică? Ca şi alte dăţi, autorii compară situaţii socio-geo-politice peste milenii fără cel mai mic discernământ logic. Să vă explic: în ziua de azi, pentru a putea construi un asemenea pod, se fac studii de prefezabilitate, de fezabilitate, caiet de sarcini, licitaţie, proiect, se caută finanţări (care de multe ori se cheltuiesc ilicit şi intervin întârzieri, procese şi nu de puţine ori abandonuri), consultanţi, firme de construcţie, subcontractanţi care au 50, 100(?), 200(?) de Dorei care muncesc cum muncesc etc. Dar să presupunem că avem norocul ca podul nostru să îl construiască o firmă serioasă cu 500 de muncitori serioşi. Cât ar dura? Hai să facem pe placul autorilor şi să spunem că 5 ani. Deci s-ar părea că autorii au dreptate, cum să fi construit înapoiaţii romani podul în doar 2 ani? Păi ar fi câteva argumente. Deşi deţinem o tehnică net superioară romanilor, nu suntem mai deştepţi ca ei, dimpotrivă, având în vedere diferenţa de tehnologie, la nivel de inteligenţă şi inventivitate, romanii ne dau clasă lejer. Stau dovadă monumentalele construcţii ridicate cu primitiva tehnică. Traian avea la dispoziţie finanţele unui imperiu întreg şi nu îl interesau tratate geo-politice, nu avea grija unor proteste ale plutaşilor de pe Dunăre sau a unei organizaţii de tipul Green Peace. Avea doar grija să câştige neapărat un important război. Punct. Pentru asta folosea orice resursă. În plus, pentru acest război, la locul faptei, romanii aveau în spate o armată de 150.000 de soldaţi care în mod curent puneau umărul la construcţii mai ales militare. Iată o listă a legiunilor ce au participat la războaiele daco-romane: I Adiutrix, I Italica, I Minervia, II Adiutrix, IIII Flavia, V Macedonica, VII Claudia, X Gemina, XI Claudia Pia Fidelis, XIII Gemina, Legio XIV Gemina Martia Victrix, XV Apollinaris, XXI Rapax şi XXX Ulpia Victrix; II Augusta, III Augusta, III Gallica, IV Scythica, VI Ferrata, VII Gemina, IX Hispana, Legio XII Fulminata, XX Valeria Victrix e XXII Primigeni. Cu siguranţă, nu toate acestea au participat la construcţia podului dar oferă o imagine a resurselor umane de care dispunea Traian pentru o asemenea sarcină. La care se adaugă şi auxiliari, prizonieri de război etc., personal care astăzi nu este disponibil. Şi care nu cerea drepturi, zile libere, apă dacă era prea cald, dimpotrivă care era bicuit, poate chiar executat dacă nu-şi făcea norma. Piramida lui Keops în câţi ani am construi-o azi? Ah! Am uitat! Aia a fost construită de extratereştri sosiţi cu OZN-uri şi ajutaţi de preoţi egipteni paranormali. Tehnica de construcţie exista în acea perioadă, există multe minunăţii arhitectonice romane similare. Aşadar, îmi permit să reformulez întrebarea stimaţilor domni: în cât timp ar construi un asemenea pod, cineva care ar dispune de resursele financiare ale întregii Europe, puterea l-ar face să nu îl intereseze tratate politice şi convenţii ecologice, ar deţine controlul asupra celor mai buni oameni de ştiinţă europeni şi acces liber la tehnologii de top şi vreo 50.000 de muncitori robotizaţi? 3 luni proiectare şi 3 luni execuţie vă satisfac? Şi să nu uităm un aspect important: deşi sunt sărace, izvoarele oferă unele informaţii referitoare la construcţia podului de către romani. Dio Cassius (Istoria Romei,LXVIII,13,1), Tzetzes, Chiliades şi Procopius din Cezareea (De aedificis,IV,6), Constantin Porfirogenetul, Caninius. Din mărturiile acestor scriitor antici ştim că podul a fost construit prin devierea parţială a Dunării (pentru scăderea nivelului apei), că avea 1135m (valoare confirmată de măsurătorile moderne şi anume 1135,9m), că avea 20 de piloni, că pentru pilonii care urmau să fie construiţi în apă s-au ridicat cutii de lemn cu dimensiunile de 36X24m din care s-a pompat apa afară. Da! Romanii aveau pompe! Şi dacă nu ar fi avut ar fi scos-o cu ulcica. Este doar o enumerare a resurselor pe care nu o detaliez şi vă las dumneavoastră plăcerea de a găsi argumente sau contraargumente în izvoarele de mai sus la care mai adaug nişte nume pe care să le căutaţi: Suleiman Magnificul şi Francisc I în sec.XVI, Luigi Ferdinando în 1689, delegaţia austriacă din 1856, Alexandru Popovici, Edgar Duperrex în 1906 etc.
„Aceste lucruri ne fac să ne gândim şi la posibilitatea să fi existat un pod peste Dunăre mult mai vechi, din vremea lui Burebista sau chiar de dinaintea lui. Într-o astfel de situaţie, romanilor nu le-a rămas de făcut decât să refacă suprastructura din lemn, pe pilonii deja existenţi, o muncă ce ar fi putut fi terminată în doi ani, aşa cum consemnează izvoarele istorice…”
De presupus, putem presupune orice. La teorii suntem buni. La demonstraţii mai puţin. Aşteptăm dovezile. Deşi îmi pregătisem o suită de contraargumente la acest paragraf şi la cel anterior pe care nici măcar nu l-am mai citat, am hotărât să le înlocuiesc cu eterna întrebare: CARE IZVOARE ISTORICE CONSEMNEAZĂ CEEA CE AŢI SPUS MAI SUS?!?!? Vă rog frumos, oferiţi cititorilor măcar unul. Eu v-am dat şase pentru contraargumentaţie. Nu vom primi nici unul, desigur, deoarece, propoziţia „aşa cum consemnează izvoarele istorice…” este doar o tehnică jurnalistică.
„Dar cum este foarte greu (sau chiar imposibil) să schimbi perspectiva istorică asupra acestei extraordinare reuşite tehnologice a antichităţii doar prin argumente logice, trebuie făcută o cercetare care să lămurească cu argumente ştiinţifice acest lucru. Şi ea se poate face!”
Autorii nu înţeleg ce înseamnă ştiinţa. Din nou! Normal că este imposibil să schimbi perspectiva istorică în lipsa dovezilor şi a argumentelor logice (chiar dacă autorii cred că le deţin, dumnealor se află într-o eroare logică).
„Iată care este planul nostru: plătim doi scafandri care să se scufunde în Dunăre la baza unuia dintre pilonii care mai există, luăm mostre din aceşti piloni şi apoi mergem cu ele în două-trei laboratoare din străinătate pentru a verifica vechimea depunerilor organice. Dacă testele cu Carbon 14 ne spun că pilonii au o vechime de 1.900 de ani, ne vom minuna de performanţele tehnologice ale romanilor şi vom pune punct tuturor speculaţiilor din jurul acestui subiect…”
Chiar dacă perioada istorică de care vorbim se încadrează în afara erorii metodei, aş fi curios ce anume din piloni doresc autorii să culeagă şi ce anume vor să demonstreze (metodologic) cu acele mostre. Mă refer la mostrele de mortar şi ciment roman, poate cărămizile construite de romani şi despre care autorii se pare că nu au habar?!? Se cunosc clar materialele cu care a fost construit podul: piatră din cariere de la Schela Cladovei şi Gura Văii, stejar din pădurile înconjurătoare, cărămizi executate de soldaţii romani, mortar şi ciment pozzolana. Iată, scutesc eu autorii de aventura subacvatică. Asta vor găsi.
„Dacă testele ne spun că pilonii sunt mai vechi cu câteva sute de ani de venirea romanilor, atunci acest fapt va reprezenta un şoc cultural şi va obliga mediul ştiinţific să-şi reconsidere poziţia faţă de spaţiul traco-geto-dacic. Pentru că, nu-i aşa, daca geto-dacii ar fi fost în stare să construiască un pod peste Dunăre, nu puteau să fie nişte barbari!… În această situaţie vom realiza şi un film documentar şi îl vom promova în toate limbile de circulaţie internaţională.”
Vorbe mari înainte de concluzie şi fără cea mai palidă urmă de dovadă ... sau argumentaţie logică ... sau o minimă documentare.
„Ca să putem face această cercetare avem nevoie de un SPONSOR, deoarece nu avem banii necesari acestui demers. Suma pe care o estimăm noi pentru a face cercetarea şi un film documentar de 30 de minute pe această temă se ridică pe la 7-8.000 de euro.”
Normal. Şi dacă probele sunt neconcludente ce se întâmplă cu banii? Îi dau dumnealor înapoi? Vor publica un documentar în care vor spune că podul a fost construit de către romani? Dacă primesc un răspuns satisfăcător, poate îmi iau un credit şi le ofer eu suma asta.
„Prin urmare, dacă printre cititorii acestui articol se găseşte cineva care poate să susţină financiar acest proiect, îl rugăm să ne contacteze cât mai repede. Luna august este cea mai potrivită pentru a coborî pe fundul Dunării. Dacă din septembrie încep ploile, trebuie să amânăm pe anul viitor.”
O descoperire „monumentală” nu se face de pe o zi pe alta. Acesta se numeşte amatorism, hei-rupism etc., dar vă rog, oferiţi-le nişte bani, repede-repede până nu creşte Dunărea, să-şi facă oamenii damblaua înainte de a vedea ce are de spus măcar Wikipedia pe marginea acestui subiect.
„Să fie într-un ceas bun!”
Sper sincer ca podul lui Apollodor să fi fost construit de Burebista. Ar fi fain rău. Din păcate, din urma acestui articol al domnilor care întreţin iniţiativa „Adevăruri despre daci”, doar cu atât ne alegem: cu speranţa tulburătoare.


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://velicodacus.blogspot.com/2013/08/erata-la-podul-lui-burebista.html, 2019