Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (4)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (79)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (31)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (17)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (58)
   Recenzii (11)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (4)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (7)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (53)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (33)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (31)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (388)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

ERATĂ LA „URIAŞII DE LA ROŞIA MONTANĂ”

Velico Dacus, joi, 19 decembrie 2013


Un nou adevăr tulburător, referitor la cu adevărat tulburata noastră istorie, pălmuită săraca, din toate direcţiile şi de către toţi tulburaţii, vine să ne dea insomnii şi speranţe într-o unicitate primordială. Problema, în esenţă, nu este însă nouă ci doar a prins un nou avânt din punct de vedere mediatic. La noi, acum, referitor la perioada care mă şi ne interesează. Subiectul arzător este specia de uriaşi care a tulburat aceste pământuri în vremuri de mult apuse. Nici nu mă gândesc să intru în istoria acestui subiect care poate fi privit şi serios prin prisma folclorului şi studiului legendelor. Dar în cazul de faţă mă refer la latura neserioasă a acestei probleme şi anume tot felul de poveşti mediatice fabricate în jurul subiectului. Recent, subiectul „urieşilor” a fost legat de problema Roşiei Montane. În contextul recentelor probleme socio-economice din zonă, alipirea celor două probleme a venit aproape natural şi a avut o răspândire instantanee. Variantele în care a fost prezentat subiectul sunt mai multe. Cu arheologi, cu mineri, cu foşti securişti (care „ştiu chestii”, vă e clar nu?!?). Voi prezenta o singură variantă: un articol de pe situl www.realitatea.net care poate fi accesat AICI (este drept că în cazul de faţă există o menţiune, cu litere mici, a fabricării lui). Am ales acest articol din două motive mai importante: deoarece este un „hoax” clasic, cu toate ingredientele necesare, deoarece varianta a ajuns destul de populară pentru a accesa mai multe situri ale marilor companii de mass-media şi pe de altă parte deoarece am primit permisiunea (da, minune mare pentru unii, acţiunea de a cere voie să utilizezi o poză şi minune şi mai mare pentru alţii, acţiunea de a mulţumi posesorului ultimei imagini pentru acordul de a o publica) de a publica argumentul suprem al naivităţii multor cititori.
Adevăr istoric sau „făcătură”? Parcă şi văd hoardele de aderenţi orbi la teoriile originii şi imixtiunii extraterestre, atacând furibund doar la auzul cuvintelor „hoax” sau „făcătură”, pe care îi rog politicos să citească doar câteva rânduri înainte de a se exprima. Rândurile de faţă nu se vor o analiză atentă a subiectului şi nici o concluzie irefutabilă a falsităţii lui ci un argument suficient pentru oamenii destupaţi la minte şi un mod de a gândi pentru oamenii pentru care mai există speranţă. Restul? Îi invit respectuos să părăsească blogul şi să caute uriaşii în măruntaiele Apusenilor. Ah, şi mai are un scop. Să îmi creez o unealtă pe care să o ofer scurt celor care mă bat la cap cu subiectul.
Pentru un om cu minim bun simţ logic, povestea miroase urât de la o poştă. Imediat ce citeşte un titlu de genul („ŞOC şi GROAZĂ pe FACEBOOK: Scheletul unui dac înalt de zece metri, descoperit la Roşia Montană”). Tehnică jurnalistică clasică, prezentă în toate materialele senzaţionaliste şi fără tangenţă cu realitatea.
Voi sări peste text şi nenumăratele prostii prezente „într-ânsul” şi voi ataşa mai jos una din imaginile cu uriaşii, imagine la care voi reveni.



Ca o mică paranteză, o altă poză care m-a distrat mult, referitor la acelaşi subiect dar dintr-un alt articol, prezenta un şantier arheologic, în cadrul căruia era dezvelit un schelet absolut uriaş (al unui dac sau hiperboreean din câte îmi amintesc), un arheolog contempla scena iar la o scurtă distanţă de şoldul scheletului ce se vedea? Surpriză un pistol marca Colt absolut uriaş. Prezint mai jos poza care cred că face subiectul acestei scene, cu menţiunea că nu ştiu dacă ea este cea în cauză, imaginea pe care am găsit-o având rezoluţia extrem de proastă.




Să revenim la articolul iniţial. Trebuie să menţionez că eu cunosc din anumite „surse”, pe care nu le dezvălui, autorii „făcăturii”. Nu le dezvălui identitatea deoarece nu are rost să le aprind paie în cap, pentru că distracţia în cercul restrâns al celor ce cunosc sursa este imensă şi personal, sper să se mai repete. Toată ţeserea poveştii a plecat de la un pariu referitor la impactul unui astfel de subiect în cadrul cercurilor dacomane în special şi maniacilor în general. „Articolul” a fost scris şi „din greşeală” a sifonat în cercurile dacomane. A explodat instant. Nu a fost mirare, a fost doar puţină distracţie. Ce a urmat însă a fost cireaşa de pe tort. A apărut minerul care a declarat într-un interviu că a văzut scheletul cu ochii săi. Motivaţia nu are rost a fi discutată, are rost doar să menţionez că de data aceasta a explodat distracţia între cei care au fabricat povestea. Cei care încă sunteţi nehotărâţi referitor la veridicitatea poveştii cu uriaşi, vă rog să luaţi în seamă acest aspect. Că, din păcate, unii oameni râd de naivitatea altora. Din păcate, pe bună dreptate. Că din păcate, unii oameni fac bani din naivitatea altora. Din păcate, educaţia şi gândirea nu pot fi îndesate cu făcăleţul.
Să mai dăm câteva argumente de bun simţ. Daci, oameni de 10m înălţime, hiperboreeni, Shambhala, Roşia Montană etc. Oare chiar pot fi amestecate în halul ăsta informaţii atât de diferite ca timp şi spaţiu? O fi! La cât de ciudată e lumea asta, te mai miră ceva? Trecem şi peste amatoriceasca falsificare a pozei. Să zicem că un om neobişnuit cu prelucrarea foto poate fi păcălit. Să zicem doar. Un om cu minim bun simţ logic se va întreba de ce oare este un maştab la schelet şi altul lângă arheolog? Să zicem că poate aşa s-o fi făcând în arheologie. Lângă un obiect mare se pune un maştab mare, lângă obiect mic, unul mic. Atunci ce mai spuneţi de originalul pozei cu arheologul?



Vă urez un acces cât mai târziu dar cât mai facil în Shambhala, unde, dacă asta doriţi, să aveţi parte de o petrecere pe cinste cu uriaşii daci de 10m înălţime care au săpat după aur în măruntaiele Apusenilor. Şi dacă nu aveţi bani să vă plătiţi berea, poate o să vă facă cinste cu un rând, cei ce câştigă bani frumoşi de pe urma acestor poveşti aiurite.


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://velicodacus.blogspot.com/2013/12/erata-la-uriasii-de-la-rosia-montana.html, 2019