Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (79)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (31)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (17)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (56)
   Recenzii (11)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (3)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (7)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (53)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (32)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (30)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (383)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

ERATĂ LA „DOVEZI ALE CONTINUITĂŢII GETO-DACICE: TABULA PEUTINGERIANA, O HARTĂ COMERCIALĂ ROMANĂ DIN SECOLUL IV, PREZINTĂ NU MAI PUŢIN DE 88 DE LOCALITĂŢI CU NUME DE REZONANŢĂ GETO-DACICĂ”

Velico Dacus, joi, 12 februarie 2015


AdD aduc o nouă dovadă (să vedem mai jos cât de dovadă este) împotriva romanizării într-o nouă postare intitulată „Dovezi ale continuităţii geto-dacice: Tabula Peutingeriana, o hartă comercială romană din secolul IV, prezintă nu mai puţin de 88 de localităţi cu nume de rezonanţă geto-dacică”.
În articolul menţionat, cei de la AdD, aduc la cunoştinţa publicului harta cunoscută sub numele „Tabula Peutingeriana”, realizată de către „Konrand Peutengir”, de fapt „Konrad Peutinger”. Nu vreau să par maliţios, sigur este o greşeală de editare aşa cum apare ea la data redactării acestor rânduri (12.02.2015 10:22), dar care demonstrează lipsa de respect faţă de public şi lipsa deontologiei de bază, autorii neverificând nici măcar numele, ce să mai vorbim atunci de informaţii istorice, gramatică etc. Dar să nu ne pierdem în detalii maliţioase şi până la urmă neimportante, deoarece oferă un minim de informaţii corecte despre autorul hărţii.
Problema este altundeva. Autorii spun: „Fără îndoială că dovezile continuităţii populaţiei geto-dacice sunt numeroase, ca şi cele care infirmă teoria romanizării. Dacă multele răscoale din provincia romană Dacia, ca şi multele războaie purtate de dacii liberi şi aliaţii lor împotriva romanilor, în secolele II şi III, arată că geto-dacii nu s-au resemnat, ci au continuat să lupte pentru scoaterea romanilor din Dacia, lucru pe care l-au şi reuşit spre sfârşitul secolului III, existenţa unei hărţi comerciale romane care prezintă în secolul IV nu mai puţin de 88 de localităţi cu nume geto-dacice atât la nordul, cât şi la sudul Dunării, ne dovedesc continuitatea strămoşilor noştri.” şi „În condiţiile în care harta a fost realizată în scopuri comerciale şi ne prezintă în secolul IV (la ceva vreme după retragerea aureliană din Dacia) un număr însemnat de aşezări nord-dunărene, al căror nume are rezonanţă geto-dacică, înţelegem că importanţa ei este foarte mare, ca element ce dovedeşte continuitatea geto-dacilor. Practic ea subliniază legături economice ale imperiului cu populaţia rămasă la nordul Dunării, după reatragerea aureliană, şi “ne spune” lucruri importante despre componenţa etnică a populaţiei de aici.”.
Adică cititorul înţelege problema astfel: au venit romanii, au cucerit Dacia, apoi dacii liberi au atacat provincia continuu timp de secole pentru scoaterea vrăjmaşului din ţară şi restabilirea etosului dacic, astfel încât, în sec.IV, conform hărţii realizate de Peutinger, oraşele dacice (aşa cum clar se vede de pe hartă că poartă nume dacice), dacii au revenit în teritoriile strămoşeşti după ce secole au făcut comerţ cu romanii din provincie, deci nu aveau cum să fie romanizaţi!
Să le studiem pe rând:
- romanii au cucerit Dacia: corect;
- dacii liberi au atacat provincia şi nu numai: corect;
- au făcut-o pentru scoaterea romanilor din provincie: INCORECT (cel puţin nedemonstrat din partea AdD, având în vedere că ţintele atacurilor nu au fost nici pe departe exclusiv în provincie);
- retragerea aureliană a avut ca şi cauză atacurile dacilor liberi: INCORECT (retragerea a avut ca şi motivaţie, este adevărat şi atacurile dacilor liberi, dar acesta este doar unul dintre motive la care se adaugă altele cel puţin la fel de importante, dacă nu mai mult: atacurile altor „barbari”, situaţia financiară tot mai instabilă a imperiului, lideri de tot mai slabă calitate etc.);
- restabilirea etosului dacic: INCORECT (nu s-a reconstituit nici o formă de tip statal dacic şi de către etnia dacică după retragerea aureliană, oricum această problemă este extrem de spinoasă şi în nici un caz nu poate simplificată la nivelul „dacii or scos romanii din provincie şi şi-au restabilit ţara”);
- oraşele cu nume dacice sunt o dovadă a continuităţii etniei dacice: INCORECT (romanii au păstrat denumirile dacice în noile oraşe, fie pe vetre vechi sau noi: Sarmizegetusa (Ulpia Traiana), Sucidava, Apullum, Rusidava, Acidava, Cumidava etc. După cucerirea Traiană, aceste oraşe au fost romane în ciuda numelor dacice, situaţia regăsindu-se şi în alte provincii);
- comerţul dintre romani şi dacii liberi este o dovadă a neromanizării deoarece se dovedeşte că au existat daci liberi: INCORECT (contactele comerciale dintre daci şi romani este dovada clară de romanizare).
La care mai adăugăm că pe lângă cele „88 de oraşe cu nume de rezonanţă dacică” se mai prezintă în harta aflată în discuţie şi nenumărate oraşe cu nume de rezonanţă romană (în acelaşi secol IV), o dovadă clară a romanizării dacilor sau a noii populaţii de pe acest teritoriu. Să nu uităm, 400 de ani sunt 400 de ani, nu 1 an şi 3 luni!
Concluzia este că lucrurile sunt prezentate de către AdD, prost, superficial, neglijent, ultrasimplificat, ilogic şi tendenţios. În diferite proporţii. Suntem dezamăgiţi atât de noul material al AdD cât şi de cititorii care cred asemenea inepţii fără a verifica lucrurile măcar pe Wikipedia.


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://velicodacus.blogspot.com/2015/02/erata-la-dovezi-ale-continuitatii-geto.html, 2019