Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica (2)
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (3)
   Rapoarte de activitate (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (8)
   Poveștile Legio Dacica (15)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (24)
   Economia (12)
   Arta (6)
SOCIAL
   Regii (15)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (79)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (7)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (31)
   Seniorii războiului (7)
   Arhitectura militară (4)
   Cetăţile (17)
   Războaiele dacilor (17)
   Civis Romanus (7)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (56)
   Recenzii (11)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (3)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Dacia 3D (7)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (12)
   Legende şi povestiri (3)
   English papers (53)
ZIARUL PERSONAL
   Borangic Cătălin (32)
   Marcu Marius (5)
   Velico Dacus (57)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (30)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (383)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

UN ALT DACOMAN MODEL

Velico Dacus, duminică, 8 noiembrie 2015


În ARTICOLUL anterior, am scris că doi dacomani au venit şi au făcut iureş pe aici şi am detaliat emanaţiile elucubrante ale unuia dintre ei. Bineînţeles, că nici celălalt nu a rezistat şi a început să emane şi el inepţii pe bandă rulantă. Acesta din urmă postează sub numele de Florin Croitoru şi se ocupă, deasemenea, cu pseudo-lingvistica. Obiectul lui de adoraţie este inelul de la Ezerovo, pe care, bineînţeles în pofida faptului că nici un lingvist serios nu i-a dat de capăt, el l-a tradus. Bineînţeles, el a despărţit şi înlocuit şi a dres-o până a ajuns la adevărul absolut pe care îl încifrează inelul. Dar, pentru început, să plasăm povestea în cadrul său.
Acesta este inelul din poveste:


Sursa: http://trakia-tours.com/thracian-kings-crown-of-laurels-treasures-16.html


Nu voi insista cu detalii despre inel, deoarece puteţi găsi informaţii despre el pe WIKIPEDIA şi de acolo trimiteri la alte materiale dacă vă interesează. Ei bine, pe acest inel apare următorul text în limba tracă scris cu litere greceşti: „ΡΟΛΙΣΤΕΝΕΑΣ / NΕΡΕΝΕΑ / ΤΙΛΤΕΑΝ / ΗΣΚΟ / ΑΡΑ / ΖΕΑ / ΔΟΜΕΑΝ / ΤΙΛΕΖΥΠΤΑ / ΜΙΗ / ΕΡΑ / ΖΗΛΤΑ”, care se citeşte fonetic: „rolisteneas / nerenea / tiltean / ēsko /aras / zea / domean / tilezupta /miē / era /zēlta” şi care, aşa cum spune şi Wikipedia: „Deocamdată inscripţia nu a putut fi descifrată, deşi există diverse încercări ale căror rezultate nu conferă certitudine. Una dintre traducerile propuse este: „Eu sunt Rolisteneas, urmaş al lui Nereneas. Tilezupta, o femeie araziana, m-a adus pe pamânt (pe lume)”. Deocamdată ăsta este adevărul istoric.

Acum, desigur că fără încercări şi teorii, chiar greşite, nu se va progresa niciodată. Problema este că unii, precum Florin Croitoru, sunt nişte dacomani sadea cu tot ce înseamnă asta:
- lipsa celor 7 ani de-acasă
- lipsa crasă de logică
- lipsa crasă de cunoştinţe despre subiect
- infatuare nefondată (ei nu discută, ei ştiu mai mult decât toţi la un loc)
- nu îşi recunosc greşelile nici arşi cu fierul roşu
- nu răspund la nici o întrebare la obiect, deoarece nu deţin răspunsul, din această cauză şi pentru a ascunde acest fapt, o iau pe arătură şi deschid alte 10 subiecte în locul unui răspuns simplu şi la obiect.

Din cauza acestui ultim aspect, am început să le şterg comentariile celor doi dacomani, după ce îi avertizasem anterior că o voi face, dacă nu vor răspunde scurt şi la obiect. Bineînţeles că nu au fost în stare. Nu voi intra în teoriile „avansate” ale dlui Florin Croitoru, deoarece le puteţi găsi pe INTERNET la o simplă căutare şi oricum, în articolul de faţă sunt importante doar comentariile pe care le-a lăsat pe acest blog. Dumnealui desparte textul astfel: „POΛΙΣΤΕΝΕΑΣΝΕ ΡΕΝΕΑ Τ’ΙΛ ΔΕΑ. ΝΗΣΚΟΑ ΡΑ⼯ΕΑ. ΔΟ ΜO ΝΤ’ΙΛΕᴪ VΙΙ ΔΑ ΜΙΕ ΡΑ⼯ΕΑ ΤΑ” şi îl traduce astfel: „POLISTENEASNE, PENEA ŢI-L DEA! NEASCĂ-O-A PACEA! DĂ MĂ-NŢILEGI VII DA MIE PACEA TA”. Eu în mirarea mea necredincioasă, l-am întrebat de ce litera grecească P (rho) o citeşte fonetic P în loc de R? Deşi într-una din teorii o literă P (rho) este citită P în contextul -polis, el a dat o explicaţie elucubrantă că sisteme diferite, că lucruri, socoteli. Toate comentariile le puteţi urmări AICI. Eu, în continuare, precum un urmaş demn de Toma Necredinciosul, insist în nelămurirea mea: de ce totuşi litera elenă P (rho) o citeşte fonetic P când în inscripţie există clar litera elenă Π (pi) care trebuie citită fonetic P? Nu are nici o noimă. Vezi zona cu pricina mai jos:


Sursa: vezi mai sus


Ei bine, ne luminează dumnealui:
"nici un dacoman nu este în stare să răspundă la o întrebare simplă, cu un răspuns simplu, deoarece nu-l deţine."

Afirmaţie goală...că aşa vrea muşchii tăi.

" Dacă aţi fi deţinut răspunsul mă făceaţi şah-mat din 5 cuvinte."

Nici un prost căpos nu poate fi făcut mat în cuvinte indiferent de numărul lor. Prostul căpos nu se dă bătut. Intreabă iar şi iar ce a mai întrebat şi i s-a răspuns. El intreabă şi ameninţă ca şi cum nu i s-a mai răspuns.

Scurt şi la obiect. Literele ce par a fi Pi sînt doi de i iar bara de sus nu e decit un semn diacritic ca să uşureze citirea . Cuvintele de tip copii, vii... se scriau cu doi de i ca şi acum dar aceştia erau uniţi printr-o bară. Cuvintele de tip copiii se scriau cu doi de i neuniţi. Eu am descoperit acel sistem de scris şi am arătat şi greşelile de scriere ale acelui om. Nimeni afara de mine nu a reusit sa prezinte un text care sa arate caracteristici gramaticale ale vreunei limbi. Asa cum nu se poate citi un text scris in sistemul de scris englezesc folosind alfabetul latin , tot asa nu se poate citi un text in vreun dialect trac folosind alfabetul grec clasic pt simplul fapt ca tracii nu au folosit acel alfabet . Cred că nu poţi tu pricepe aşa un lucru simplu.
"Aşa, aberaţi pe lângă subiect ca toţi dacomanii şi vă daţi mari cu câte ştiţi dv. dar nu spuneţi la nimeni. Hai sictir!"
Afirmaţie mincinoasă. Se vede clar in postările mele că eu vorbesc pe subiect. Mai şi înjuri, neam prost ce eşti. După ce eşti prost, te mai caci şi în drum. (proverb rumînesc) Nu mai întreba ca un cretin ce e cu acel Pi după ce ai citit pe situl meu ce e cu el si după ce am mai scris aici expres acest lucru.


Menţionez că acest mesaj l-am moderat deoarece depăşise de mult şi cu mult limita bunului simţ. Dar să analizăm ce spune dumnealui în legătură cu litera PI: „Literele ce par a fi Pi sînt doi de i iar bara de sus nu e decit un semn diacritic ca să uşureze citirea .”. Lăsăm la o parte că este doar un PI, sărim şi pe „sînt” şi revenim la informaţii serioase. Pe WIKIPEDIA în engleză (ca să oferim informaţii ce pot fi verificate rapid şi care nu pot fi acuzate de ocultism), la articolul „Thracian language” zice aşa: „[...] a gold ring found in 1912 in the town of Ezerovo, Bulgaria; the ring was dated to the 5th century BC”. Reţinem, inelul din sec.V a.Chr. Mai departe, în articolul „Greek diacritics”, zice aşa: „During the Hellenistic period (3rd century BC), Aristophanes of Byzantium introduced the breathings—marks of aspiration (the aspiration however being already noted on certain inscriptions, not by means of diacritics but by regular letters or modified letters) and the accents, of which the use started to spread, to become standard in the Middle Ages. It wasn’t until the 2nd century AD that the accents and breathings appeared sporadically in the papyri. The need for the diacritics arose from the gradual divergence between spelling and pronunciation.”.
În concluzie: dacă ar fi să completăm teoria dlui Florin Croitoru ar suna aşa: pe un inel de sec.V a.Chr., litera ce pare a fi PI, este de fapt dublu I, cu bară diacritică care a fost introdusă în limba elenă doar în sec.III a.Chr. În concluzie, ori tracii ăştia or fost cu două secole înaintea vremurilor lor, ori dl. Florin Croitoru elucubrează magistral şi demonstrează încă o dată că un dacoman nu e dacoman destul dacă nu e şi .... Vă las pe dv. să alegeţi şi să completaţi cu ce doriţi.


BIBLIOGRAFIE:


Sursa: http://velicodacus.blogspot.com/2015/11/un-alt-dacoman-model.html, 2019