Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (23)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (6)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (40)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (360)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

MARCA

Cetatea dacică de la Marca (jud. Sălaj). Pe muncelul Cetate -pinten desprins din terasa râului Barcău, barat de un dublu şanţ şi val-, a existat o aşezare dacică fortificată.



În interiorul acesteia, ca şi pe terasele inferioare, poate şi ele întărite cu palisade, s-a situat locuirea datând din secolele II a.Chr. până în secolul I p.Chr. şi comportând un singur nivel cu continuitate deplină de locuire. Se pare că locuinţele erau construite din lemn, direct pe solul stâncos, aveau detalii ferecate cu elemente de fier -ţinte şi benzi- şi vetre amenajate, de asemenea, direct pe sol.



Inventarul, relativ modest, constă mai ales din ceramică, din câteva piese de fier şi teracotă, o râşniţă circulară, în sfârşit, o monedă romană. Ceramica se încadrează în categoriile tipologice relativ târzii -a treia fază- şi cunoaşte exemplare atât modelate cu mâna, din pastă poroasă, cât şi pe roată, din pastă fină cenuşie.



Din împrejurimile cetăţii provine şi un tezaur de argint bine cunoscut şi datând din vremea regatului dacic, mai probabil din perioada lui Burebista, aflat la Viena (Kunsthistorisches Musem) şi care avea în componenţă două torques-uri de argint terminate cu capete de şerpi.
Pe culmea muncelului se afla un platou modificat în perioada dacică, prin amenajare şi nivelare a trei terase întărite cu palisade pe întreg conturul platoului. Două valuri de pământ şi două şanţuri barau accesul dinspre vest. Între valuri exista un „nucleu” realizat din pământ întărit cu o „armătură” de pari şi lemne, totul întărit prin ardere şi sprijinit pe laterale întărite cu bucăţi de stâncă locală acoperite cu lut.
Cetatea apără accesul dinspre cheile Barcăului şi pare să fi suprapus o fortificaţie hallstattiană de formă rectangulară, cu val ars.


BIBLIOGRAFIE:


Sursa primară:
Sever Dumitraşcu, Vasile Lucăcel, Cetatea dacică de la Marca, Zalău, 1974.

Bibliografie suplimentară:
Enciclopedia Arheologiei şi istoriei vechi a României, vol.III, M-Q, coord. Constantin Preda, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, p.22-23;
Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, ediţie îngrijită de Radu Florescu, Bucureşti, 1982, p.538/635;
Ion Miclea, Radu Florescu, Strămoşii românilor. Vestigii milenare de cultură şi artă. Geto-dacii, Bucureşti, 1980;
Horea Pop, Argintul dacic sălăjan, 2008;
Horea Pop, Fortificaţiile dacice din vestul şi nord-vestul României, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006.

Vezi şi:
http://www.cimec.ro