Alba

Informatii generale

        ·  asezare: în partea central-vestica a Romaniei;     

        ·  vecini: la nord-Cluj; la nord-vest-Bihor, Arad; la sud-vest-Hunedoara; la sud-Valcea; la est-Sibiu; la nord-est-Mures;     

        ·  suprafata: 6.242 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii);     

        ·  populatie: 416.000 locuitori;     

        ·  orase: ALBA IULIA-resedinta de judet (cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul); Abrud; Aiud; Blaj; Campeni; Cugir; Ocna Mures; Sebes; Teius; Zlatna.     

        ·  relieful: este structurat pe 3 mari unitati naturale: Muntii Apuseni în nord-vest, grupa Parangului, din Meridionali (în sud o parte din Muntii Sureanu, la vest de Valea Sebesului si o fasie îngusta din Muntii Cindrelului, la est de Sebes) si Podisul Tarnavelor în est (Podisul Tarnavelor propriu-zis si Podisul Secaselor); culoarul Muresului separa zona înalta a Muntilor Apuseni de zona colinara a Podisului Tarnavelor, cu înaltimi de 400-500 m;    

        ·  clima: are un caracter continental si variaza în functie de unitatile de relief, încadrandu-se în 2 sectoare mari: în zonele montane se înregistreaza o clima rece si mai umeda, iar în zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata;     

        ·  cursurile de apa: uniform repartizate, apartin bazinului Muresului, de la nord-est la sud-vest si afluentilor sai (Sebes, Tarnave, Aries, Ampoi, Cugir); 

Descriere geografică

     Judetul Alba, este un judet de marime medie ca suprafata (624,167 ha, 2,6 procente din suprafata totale a Romaniei) si populatie (locul 26 in ierarhia judetelor). Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras situat pe malul drept al riului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes, si are populatia de 100.000 de locuitori. Muntii Apuseni se gasesc in vest si nord-vest si sunt caracterizati de o structura geologica complexa cu resurse foarte variate si bogate, cat si amplasarea favorabila asezarilor omenesti care este creditabil pentru formarea timpurie si cresterea constanta a potentialului in aceasta regiune. O data cu resursele din subsol, minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) si metale pretioase (aur, argint), resursele terestre - pamant arabil (in majoritate pasuni si fanete) si paduri - joaca un rol important in economia judetului. Valea Muresului si locurile de la marginea ei reprezinta importante resurse agricole favorizand recoltele de cerealele si legume, cat si cresterea animalelor.

      Deasemenea, depresiunea este coridorul principal pentru drumurile rutiere si feroviare, favorizand un trafic intens intern si international. Muntii Sebesului se intind in sudul judetului. Au altitudini de peste 2.000 m si au o importanta retea hidrografica, resurse forestiere si turistice. Aproape de un sfert din suprafata judetului este acoperit de podisul Tarnavelor, cu resurse agricole bogate (in special culturi de cereale si podgorii) si depozite de gaze naturale. Asezarile umane din judetul Alba au o structura uniforma, rata urban/rural a populatiei (55,4% populatie in mediul urban) este peste nivelul mediu al tarii. Localitatile urbane - trei municipii (Alba-Iulia, Aiud si Blaj) si opt orase (Abrud, Baia-de-Aries, Campeni, Cugir, Ocna-Mures, Sebes, Teius and Zlatna) - acopera 20,2% din toata suprafata judetului, plasand Alba printre primele cinci din tara la acest capitol. Romanii reprezinta 90.1 % din totalul populatiei judetului urmati de maghiari (6%), (2.9%) germani. Sablonul religios situeaza ortodocsii pe primul loc cu 85,6%, apoi reformatii cu 4,2%, greco-catolicii (1,4%) si penticostalii (1,4%).

     Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, unde Podisul Transilvaniei, Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali se intalnesc. Judetul are suprafata de 6.231 km patrati si relieful variat cu munti, dealuri si campii. Raurile principale sunt Aries, Sebes si Cugir care se varsa in Mures, unul dintre cele mai importante rauri din Romania si traverseaza judetul de la nord-est la sud-est impartindu-l in doua parti egale. Clima este variata. In zonele inalte, clima este umeda si rece, iar pe Valea Muresului este uscata si calda. Capitala judetului este Municipiul Alba Iulia (populatie 73.000). Mai sunt, deasemenea, Municipiul Blaj si inca sapte orase (Abrud, Aiud, Campeni, Ocna Mures, Sebes,Teius, Zlatna). Judetul Alba este legat de visul de aur al romanilor: unirea Transilvaniei cu Romania si fondarea Statului National Unitar Roman infaptuit la 1 Decembrie 1918. La ultimul recensamant, populatia judetului Alba a fost de 413.919 locuitori dupa cu urmeaza: romani (90%), maghiari (6%), germani (2,9), rromi (3%) si alte nationalitati (0,1%). Judetul Alba este o zona de mare interes turistic atat pentru turistii romani cat si pentru straini. Potentialul turistic al judetului consta in numeroasele vestigii al trecutului milenar, prin monumentele istorice, arhitectonice si de arta cat si prin peisajele variate si pitoresti si prin rezervatiile naturale unice in Romania si in Europa. Obiceiurile si traditiile populare sunt de asemenea un punct de interes pentru romani si turisti straini. Dintre aceste traditii mentionam Targul de Fete de pe Muntele Gaina organizat in fiecare an pe 20 iulie, de Sf. Ilie. Locurile turistice sunt numeroase si interesante: in Alba Iulia - cetatea construita intre 1715-1738 si in interiorul ei se gaseste Catedrala Catolica construita in secolul al XIII-lea, biblioteca Batthyanaeum fondata in 1794 si continand 60.000 de volume, Catedrala Ortodoxa, Sala Unirii, Muzeul National a Unirii. In orasul Abrud sunt cladiri de arhitectura medievala foarte bine conservate; in Rosia Montana, Muzeul Minelor renumit pentru tablitele de ceara scrise in latina, in Sebes este o cetate medievala din secolul al XIV-lea iar in Aiud o cetate din secolul al XV-lea, etc. Orasul Blaj este un important centru cultural si religios al Transilvaniei.

Munţi    

        ·  Muntele Gaina (de 1.484 m)-partial pe teritoriul judetului Alba (la 8 km sud-vest de Avram Iancu), pe platoul sau avand loc marea sarbatoare folclorica "Targul de fete", în fiecare an la 20 iulie;     

        ·  Muntii Bihor-(cu vf. Curcubata, de 1.849 m), cel mai înalt din Muntii Apuseni, (la 4-5 ore de Arieseni);     

        ·  Muntele Mare; Muntii Trascaului;     

        ·  Muntii Sureanu-(cu vf. lui Patru de 2.130 m).

Peşteri    

        ·  Complexul carstic Scarisoara--în Muntii Bihorului, (la 2-3 ore de Garda de Sus), cea mai mare pestera cu gheata din Romania si printre putinele din lume si unicat în sud-vestul Europei situata la aceasta altitudine. Ghetarul are 18-20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodata, desi are vreo 3.000 de ani);
-'Huda lui Papara'-(la 2 ore de Salciua), una din cele mai interesante pesteri din Muntii Apuseni-Trascaului ce se desfasoara de-a lungul a 2.000 m pe langa un parau subteran, cu lacuri si cascade, sali spatioase si sectoare înguste de mare spectaculozitate;     

        ·  Ghetarul de la Vartop-langa Arieseni, (la 1.300 m altitudine);    

        ·  Ghetarul de la Zgurasti; Pojarul Politei.

Chei si Defilee    

        ·  Cheile din Bazinul Vaii Rametului-(langa comuna Ramet), cu abrupturi si suprafete înclinate, populate cu guri de pesteri (47), cu nise, arcade, turnuri, cornise sau polite structurale, unde se întalnesc floarea de colt si garofita alba, plante declarate monumente ale naturii;     

        ·  Defileul Ariesului-cu abrupturi, creste, pesteri, unul dintre cele mai pitoresti, mai cunoscute si mai populare defilee din tara;     

        ·  Cheile din bazinul vaii Galdei (Cheile Întregalde)-adapostesc floarea de colt la cea mai scazuta altitudine din tara; 590 m;     

       ·  Cheile Ampoitei-în Muntii Trascaului.

Lacuri    

        ·  Iezerul Ighielului-(la 22 km de Ighiu), cel mai întins lac carstic din Romania de pe cursul superior al raului cu acelasi nume, în sudul Muntilor Trascau (la 924 m altitudine);     

        ·  Iezerul Sureanu-rezervatie stiintifica complexa (la 1790 m altitudine), în nordul Muntilor Sureanu;     

        ·  Lacurile de acumulare:-Oasa (de 460 ha, la 33 km de sugag), Tau, Nedeiu;     

        ·  Lacurile de la Ocna Mures-(pe masive de sare).

Rezervatii si Monumente ale Naturii    

        ·  Dealul cu Melci-rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe Valea Ariesului, adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romania;    

        ·  Pietrele Detunatei-(la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium), rezervatie geologica formata din doua varfuri de bazalt vulcanic: 'Detunata Goala' si 'Detunata Flocoasa' (la 1.200 m altitudine);     

        ·  Rapa Rosie-(la 3 km de Sebes), rezervatie geologica de 10 ha, care cuprinde forme sculpturale (coloane, turnuri, piramide), pe malul drept al Secasului, modelate de apa ce a lucrat cu încapatanare 60 milioane de ani;     

        ·  Cetatile Romane de la Rosia Montana-(la cîtiva km de gara Campeni), rezervatie geologica si arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor;     

        ·  Negrileasa-rezervatie floristica, cu 5 ha de narcise;   

        ·  sesul Craiului de la Scarita-Belioara-rezervatie botanica;
        Arbori ocrotiti:     

        ·  Fagul Împaratului-(langa Muncelu), un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata;    

        ·  Stejarul lui Avram Iancu-copac ce are peste 500 ani;     

        ·  Teiul lui Eminescu-Blaj.

Vestigii Istorice 

      ·  Cetatea Alba Iulia-prima cetate medievala (sec. IX-X), construita de voievodul Gyla. Cetatea Alba Carolina este cea mai mare si ultima fortificatie de acest fel din Transilvania, construita între 1716-1738;     

        ·  Ruinele Cetatii Dacice-Capalna (sec. II î.Hr.-106 d.Hr.), pe Dealul Cetate (la 610 m altitudine), inclusa de Burebista în sistemul de aparare al Sarmizegetusei Regia;    

        ·  Ruinele Cetatii Dacice-Craiva (sec. II î.Hr.-I d.Hr.), centrul tribului dac al apulilor, (anticul Apoulon), despre care a scris Ptolemeu în "Geografia" sa;     

        ·  Vestigiile asezarii romane de la Brucla-Aiud (sec. II-III d.Hr.), astazi doar ruine;     

        ·  Cetate-Aiud (sec. XIII-XV), face parte dintre cele mai vechi fortificatii urbane din Transilvania;     

        ·  Cetate-Cetatea de Balta (sec. I î.Hr.-I d.Hr.), astazi doar ruine;     

        ·  Cetate-Tauti (1276);     

        ·  Cetatea Uioara-Teleky (sec. XIII), astazi doar ruine;     

        ·  Asezarea romana Ampelum-Zlatna;     

        ·  Ocnele de sare romane-Ocna Mures.     

        ·  Palatul Voievodal-Alba Iulia (sec. XIII-XVIII), cladire impresionanta, datand de aproape 5 secole, refacuta de Isabela si Ioan Sigismund, (la mijlocul sec. XVI), fosta resedinta a lui Mihai Viteazul (1599-1600);     

        ·  Castelul Martinuzzi-Vintu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de Oradea si guvernator al Transilvaniei. Are o rezonanta sumbra, pentru ca aici a fost asasinat guvernatorul din ordinul generalului Castaldo (1551) si a stat închis, iar apoi ucis, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1595-1597);     

        ·  Castelul Bethlen-Blaj (sec. XV.), in prezent gazduieste Muzeul orasenesc;     

        ·  Castelul "Bethlen"-Cetatea de Balta (1570-1580);     

        ·  Castelul Teleky-Ocna Mures (1742);     

        ·  Castelul Bethlen-Sanmiclaus (1668-1683), construit în stil renascentist tarziu.

        ·  Catedrala Romano Catolica-Alba Iulia (1246-1300), cel mai valoros monument de arhitectura medievala din Transilvania, de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame, avand un stil romanic tarziu. Iancu de Hunedoara a restaurat-o si a facut din ea necropola familiei sale;    

        ·  Biserica Evanghelica-Sebes (sec. XIII-XIV), o simbioza a stilului romanic si gotic, reprezinta (prin vechimea si frumusetea sa), un valoros monument. Partea veche exista din timpul invaziei tatare din 1241;  

        ·  Biserica Romano Catolica-Abrud (1270);     

        ·  Biserica reformata-Aiud (sec. XV);     

        ·  Catedrala Ortodoxa a Reîntregirii-Alba Iulia (1921-1922), o împletire de stiluri vechi romanesti;     

        ·  Catedrala greco catolica-Blaj (1738-1745);     

        ·  Biserica reformata-Cetatea de Balta (sec. XIII);     

        ·  Biserica "Sf. Gheorghe"-Lupsa (1421), ctitorie a cneazului Vladislav;    

        ·  Biserica romanica-Santimbru (sec. XIII), refacuta de Iancu de Hunedoara în amintirea bataliei de aici;   

        ·  Biserica reformata-Teius (sec. XIII);     

        ·  Biserica romano catolica-Teius (1448);     

        ·  Biserica ortodoxa-Zlatna (1424);     

        ·  Manastirea minorita-Aiud (1724-1736);    

        ·  Manastirea Ramet-Ramet (1240), la 18 km de Teius.

        ·  Biblioteca Batthyaneum-Alba Iulia (1792, iar cladirea din 1784), înfiintata de episcopul Batthyani si dispune de peste 55.000 carti, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule si este între cele mai valoroase din Romania. Printre manuscrisele de aici exista si o parte a valorosului 'Codex aureus' (sec. VIII), pe foi de pergament;    

        ·  Muzeul de stiinte naturale-Aiud (1794), al doilea de acest fel, ca valoare, din Romania, în cele 5 sali fiind expuse peste 3000 de insecte, fluturi, pasari;    

        ·  Muzeul Unirii-Alba Iulia, printre cele mai vechi din tara (1887) ce functioneaza în cladirea "Babilon" (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colectie numismatica, o colectie epigrafica si o biblioteca bine dotata (peste 55.000 volume). De cladirea 'Babilon' apartine si scoala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Romania (prin hotararea solemna a Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918);     

        ·  Muzeul memorial "Avram Iancu"-Avram Iancu, in locul unde s-a nascut, în 1824, Avram Iancu, revolutionarul pasoptist, 'Craiul muntilor'. Casa adaposteste documente si proclamatii alcatuite de el, obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revolutiei de la 1848-1849; 

        ·  Casa memoriala "Horea"-Horea, in locul unde s-a nascut în 1730 Vasile Nicola-Ursu, zis Horea;     

        ·  Casa memoriala "Blaga"-Lancram (la 4 km de Sebea), în locul natal si de veci al filosofului si scriitorului Lucian Blaga (1895-1961).

        ·  Monumentul Horea, Closca si Crisan-Alba Iulia, în memoria conducatorilor rascoalei de la 1784 care s-au jertfit pentru instaurarea unor oranduieli mai drepte pentru poporul asuprit;     

        ·  Monumentul de la Miraslau-Miraslau, dedicat ostenilor lui Mihai Viteazul care si-au dat viata în lupta de aici, la 8 septembrie 1600, fiind înfranti de armata generalului Basta;     

        ·  Monumentul de pe Campia Libertatii-Blaj, ridicat în amintirea Revolutiei din 1848; 
Monumentul pe locul unde au fost franti cu roata Horea si Closca, 'Dealul Furcilor'-Alba Iulia;     

        ·  Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul-Alba Iulia (în fata Muzeului Unirii);     

        ·  Statuia ecvestra a lui Avram Iancu-Campeni;     

        ·  Statuia poetului Lucian Blaga-Lancram.

Etnografie

        "Tara Motilor" din acest judet este un focar de arta si obiceiuri populare, distingandu-se localitatile: Avram Iancu (traditionala vatra a tulnicului folosit de femei, unde fiinteaza o vestita echipa de tulnicarese); Bucium (cel mai bogat si mai interesant port popular romanesc din aceasta parte a tarii); Capalna (obiceiuri legate de existenta oierilor); Laz (scoala populara de arte: tesaturi, cusaturi, pictura pe sticla); Sasciori (ceramica rosie smaltuita si nesmaltuita); sugag (scoala populara de arta: cioplitul lemnului); Vidra (asezare tipic moteasca, cu mesteri tulnicari si ciubarasi).