Istoricul cercetărilor civilizaţiei dacice, pe teritoriul judeţului Alba

-sec. II a.Chr. - sec. I p.Chr.-

     În 1868, pe locul numit de localnici "Pe Cetate", s-a descoperit la Cugir un tezaur de monede din argint, continând peste 2000 de piese, copii dupa tetradrahmele macedoniene, dintre care unele au ajuns la Viena, altele la Budapesta (Goos 1876, 233). Va trebui sa treaca mai bine de un secol pentru ca în aceeasi zona sa fie pusa în evidenta existenta unei fortificatii dacice. În perioada interbelica, dupa demararea cercetarilor sistematice în ansamblul cetatilor dacice din Muntii Orastiei, investigatiile privind vestigiile dacice din raza judetului Alba vor primi un nou impuls. La cetatea Capâlnei vor începe sapaturi arheologice sistematice sub patronajul lui C. Daicoviciu, desfasurate apoi în câteva etape. Cercetarile amanuntite au început în 1939 sub conducerea lui M. Macrea si I. Berciu, au continuat apoi în 1942 sub aceeasi conducere si s-au reluat pentru scurt timp în 1954, când au fost conduse de M. Macrea, N. Lupu, I. Mitrofan si E. Botez (Daicoviciu 1945, 67-68, 70; Macrea-Berciu 1965, 201-231). Dupa o întrerupere de doua decenii, sapaturile de la Capâlna se reiau în 1965-1967, sub conducerea lui M. Macrea si H. Daicoviciu, cu participarea lui I. Berciu, I. Glodariu, I. Raica, ultimele verificari fiind efectuate în 1982-1983 de catre H. Daicoviciu, V. Moga si A. Sion.

     În anul 1989 a vazut lumina tiparului volumul lui I. Glodariu si V. Moga - "Cetatea dacica de la Capâlna", care a valorificat exhaustiv rezultatele cercetarilor din acest important centru dacic (Glodariu-Moga 1989). O noua etapa în investigarea civilizatiei dacice de pe teritoriul judetului Alba se va deschide în 1960, când un colectiv format din I. Berciu, Al. Popa, H. Daicoviciu si completat ulterior de Gh. Anghel, C.L. Baluta, V. Moga, I. Al. Aldea, va începe cercetarile în cetatea dacica de la Piatra Craivei, cea mai importanta fortificatie de acest gen de pe valea mijlocie a Muresului. Efectuate pe parcursul unui deceniu, sapaturile vor evidentia atât un important sistem de aparare cu ziduri de piatra, cât si mai multe sanctuare pe terasele amenajate pe stânca si în jurul ei. Din pacate, exceptând un raport preliminar de sapatura aparut în 1965 în revista "Celticum" (Berciu si colab. 1965), sau alte câteva prezentari generale, apartinându-i lui V. Moga (Moga 1981, 103-116; 1987, 30-44; Moga-Rustoiu 1987), bogatele descoperiri din cetatea de la Piatra Craivii nu au fost înca valorificate integral într-o lucrare cu caracter monografic.

     Desi mai rare, descoperirile dacice cu caracter funerar n-au lipsit nici ele de pe teritoriul judetului Alba. În anii 70, cu ocazia sapaturilor pentru amenajarea drumului lânga Teleac au fost descoperite doua morminte de incineratie în urne, cuprinzând un vârf de lance si un pumnal încovoiat, ambele îndoite ritual (Moga 1982). În anul 1979, pe malul stâng al Muresului lânga satul Blandiana, în locul numit "Brod", H. Ciugudean a cercetat un mormânt dacic de incineratie distrus partial de apele râului, din inventarul caruia faceau parte un pumnal curb (sica), teaca sa fragmentara, un vârf de lance si o zabala, toate din fier, la care se adauga un vas ceramic, lucrat cu mâna (Ciugudean 1980). Cea mai spectaculoasa descoperire funerara va fi facuta însa cu ocazia cercetarilor din cetatea de la Cugir, începute de I.H. Crisan si Fl. Medelet în 1977 si continuate pâna la moartea prematura a primului. Necropola dacica este de tip tumular, cu tumuli foarte aplatizati, greu de a fi distinsi la suprafata. Au fost descoperiti 4 tumuli, dintre care au fost cercetati exhaustiv doar tumulii I, II, IV, tumulul II fiind un bogat mormânt princiar cu arderea pe loc si cu car.

     S-au descoperit oasele calcinate ale unui razboinic si a trei cai, un coif de fier, o armura de zale din fier, sabie lunga, o sica si un vârf de lance, podoabe de argint si aur, numeroase piese din bronz si fier de la car, o situla din bronz si o fructiera de lut. În ceea ce priveste cetatea dacica de la Cugir, aceasta avea un sistem de fortificatie format din valuri de pamânt si ziduri de piatra legate cu lut, existenta sa fiind plasata între sec. II î.Chr - I d. Chr. (Crisan-Medelet 1979; Crisan 1980). În 1978, cu ocazia saparii unei gropi în cimitirul de la Lupu, a fost descoperit accidental unul dintre cele mai importante tezaure dacice, format din doua fibule cu nodozitati, sapte falere si un bol, toate din argint, puternic deformate si introduse într-un vas de bronz. Tezaurul a format subiectul unui studiu exhaustiv, publicat în 1994 (Glodariu-Moga 1994). Cea mai recenta cercetare a unei fortificatii dacice din judetul Alba a fost efectuata de V. Vasiliev între 1992-1994 si ea a avut loc la Sona, unde a fost identificata o cetate de refugiu, aparata cu santuri si valuri de pamânt, rezultatele sapaturilor fiind publicate în 1995 în cadrul Bibliotecii Tracologica (Vasiliev 1995).

În ceea ce priveste asezarile rurale dacice, cercetarile sunt mult mai lacunare, singura statiune în care au început investigatiile sistematice fiind cea de la Seusa, de catre un colectiv de tineri cercetatori de la Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, condus de Marius Ciuta (Crisan si colab. 1997)

              Bibliografie

    1. G. Téglás, "A történelemelötti Dáciarol, AchErt" XII, 1892, 405;

    2. C Goos, "Chronik der archäologischen Funde Siebenburgens", Hermannstadt 1876;

    3. C. Daicoviciu, Al. Ferenczi, "Asezarile dacice din muntii Orastiei", 1951;

    4. M. Macrea - I. Berciu, "La citadelle dacique de Capâlna", Dacia NS 9, 1965. 201-231;

    5. I. Glodariu - V. Moga, "Cetatea dacica de la Capâlna", (jud. Alba), Buc. 1989;

    6. I. Berciu, Al. Popa, H. Daicoviciu, "La fortrésse dace de Piatra Craivii", Celticum 12;

    7. V. Moga, "Asezarea si cetatea dacica de la Piatra Craivii", Studii dacice, Cluj 1981'

    8. V. Moga, A. Rustoiu, "Atelierul de fibule de la Piatra Craivii", EphNap 7, 1977, 57-64;

    9. V. Moga, "Morminte dacice de incineratie la Teleac", Apulum 20, 1982, 87-91;

   10. H. Ciugudean, "Mormântul dacic de la Blandiana", Acta MN 17, 1980, 425-432;

   11. I.H. Crisan, Fl. Medelet, "Raport preliminar asupra sapaturilor din 1978 la cetatea dacica de la Cugir", Materiale 13, 1979, 105-107;

   12. I. Glodariu, V. Moga, "Tezaurul dacic de la Lupu", EphNap 4, 1994, 33-48;

   13. V. Vasiliev, "Fortifications de réfuge et établissements fortifiées du premier âge du fér en Transylvanie", Biblioteca Thracologica XII, Bucuresti, 1995.

   14. S. Crisan, A. Gligor, C. Ineu, M. Voinaghi, "Descoperiri arheologice la Seusa - «La cararea morii (com. Ciugud)», Buletinul cercurilor stiintifice studentesti Alba Iulia 3, 1997, 27-40.