Daco-geţii în arta plastică romană

1. Statui de barbati daci
2. Busturi si capete de daci
3. Reliefe, altoreliefe si lespezi cu persoane sau grupuri de daci

      Pe parcursul campaniilor din anii 101-102 si 105 –106, pe vaile, plaiurile si culmile carpatine, patrunzind mai adinc spre limitele nordice ale Daciei lui Decebal, armatele romane au cunoscut indeaproape ascutisul armelor dacilor si dirzenia lor razboinica, dar si trasaturile fizice si fizionomice, aspectele morale si psihice ale poporului nord-dunarean, din ai carui fii apar unele personaje mai remarcabile si numeroase reprezentari plastice, sculpturale din Italia si din alte zone ale Imperiului.

    Aceste reprezentari statuare si reliefe sint documente de interes istoric-arheologic si etnologic deosebit, importante  si pentru cunoasterea caracterelor etnice si somatice ale geto-dacilor. Numerosi prizonieri, luati de trupele romane, fiind dusi in cortegiul triumfal la Roma, apoi deportati, redusi la stadiul de robi, vinduti ori „internati” –elementele nobile, aristocratia geto-dacilor, in diferite zone ale imperiului, dar mai cu seama la Roma si in teritoriul ei, folositi in primul rind ca forta de munca.

    Captivii daci, luati din masele temutilor dusmani si adversari ai imperiului, compatriotii cei mai devotati ai regelui Decebal—ca figuri impozante de oameni voinici si chipesi, vor fi facut, desigur, impresie asupra populatiei romane si italice. Ei au impresionat de asemenea retinind atentia sculptorilor vremii, carora le-au servit ca excelente modele pentru operele de arta  destinate a impodobii pietele, basilicile si alte cladiri publice ori particulare ale Romei, prelevind si perpetuind simbolic succesele armelor  si gloria lui „Optimus Princeps”, Ulpius Traian pe meleagurile carpato-danubiene.

    Atentia si popularitatea de care au avut parte captivii daci deportati la Roma rezulta din numeroasele lor reprezentari  in sculptura de la inceputul sec. II-lea. In arta plastica a epocii apar—desigur ca din motive politice si propagandistice inainte de toate, mai putin umanitare ori pur estetice, figuri de daci si „Dacia” in forma simbolica de femeie, in variante numeroase  si ipostaze; ca si armele dacice, indeosebi arma curba, sabia scurta in forma de secera.

    Principala opera de arta plastica unde figureaza daci—impreuna cu alti barbari adversari sau aliati ai Romei—este Columna lui Traian din Forul din centrul Romei in a carui suita  de scene figurile lor—femei, barbati, copii din toate paturile sociale in frunte cu regele Decebal—sunt tipice, permanente, recunoscute indeosebi ca fiind portrete realiste, avind in consecinta o importanta si o valoare documentara de prim rang—arheologica, istorica, etnologica—chiar si pentru cunosterea tipului somatic; impozanta coloana impodobita cu o serie de scene in genul unui film cinematografic modern, asezat in centrul capitalei imperiale este un repertoriu gliptic considerat de multi arheologi ca „ ultima opera de valoare” artistica a antichitatii clasice. Capetele de daci au fost daltuite de talentatii sculptori ai Romei dupa originalele vii, nu numai dupa „schite”—crochiuri si desene luate de unii abili „reporteri”de razboi in cursul campaniilor din Dacia, ori din”memorie si fantezie”. Prizonierii nobili sau oameni de rind adusi la Roma au pozat,  nu voluntar dar sigur cu oarecare mindrie si nostalgie patriotica, in fata indeminaticilor sculptori—toti ramasi ca foarte multi altii anonimi pentru posteritate—ai stralucitei capitale a Imperiului Roman. La niste portrete realiste, reprezentate obiectiv, se pot recunoaste unele trasaturi individuale, particulare, elemente de fizionomie autentic-daci-tracice, ce nu au caracterul de sabloane repetate mecanic la infinit, asemenea figurilor de „sfinti” din iconografia crestinismului, mai ales cel greco-bizantin.

     Majoritatea operelor sculptate care infatiseaza pe daco-geti, au servit desigur spre a impodobi Forul lui Ulpius Traianus, ca si eventual alte monumente publice romane, au un scop politic evident si firesc necesar in toate timpurile: de propaganda si reclama, dupa subjugarea in Dacia carpatica a unui dirz si periculos adversar al imparatiei. Numarul pieselor sculpturale infatisind daci trebuie sa fi fost foarte mare iar valoarea artistica a celor cunoscute azi, pastrate la vedere neintrerupt pe monumentele antice, ori scoase din ruine si din pamint –este destul de ridicata, uneori chiar apreciabila, fara a mai vorbi de semnificatia si utilitatea lor documentara, istorico-sociala si arheologica.

      Ele se repertorizeaza in trei grupe, care nu  pot fi detereminate net in toate cazurile, din cauza starii fragmentare a unora dintre ele:

1. STATUI  DE DACI

1. BUSTURI—respectiv numai capete, care pot sa apartina fie Grupei 1 fie Grupei 3.
2. RELIEFE, ALTORELIEFE SI LESPEZI--cu persoane sau grupuri de daci

1.    STATUI DE  DACI

       Statuile reprezentind intreaga persoana sint cele mai numeroase, aprox. 18 piese. Unele infatiseaza personajele cu miinile suprapuse—incrucisate, simbolizind conditia de captivi.

      Opt statui asezate deasupra coloanelor libere pe cele doua laturi largi ale arcului de triumf al lui Constantinus I, aduse aici din Forul lui Traian. Desi sint incomplete ( restaurate in secolul al XVIII-lea) s-a stabilit si admis aproape unanim ca ele infatiseaza captivi din Dacia. Pe acelasi arc si evident de aceiasi provenienta este si figura colosala din care s-a pastrat partea inferioara.  Se afla in Muzeul Capitoliului iar o replica in Villa Borghese.

           A)----Statuie de barbat, inalta de 225 cm, cu barba, fara caciula, invesmintat cu tunica, pantaloni, manta si opinci. Mina dreapta o tine pe antebratul sting. Lucrarea este neterminata ; a fost descoperita in anul 1841 in Via dei Coronnati,  la Roma si se afla la Muzeul Lateran.

           B)----Statuie (sau bust?) din marmura, inalta de 181cm. Capul, cu alte detalii integrate in opera moderna (virful caciulii, sprincenele, nasul, buza inferioara, barbia, o parte din grumaz si din haina, etc) ; trunchiul este din marmura violacee deschisa. Are bratele incrucisate inainte, in modul tipic prizonierului. Mantaua cu falduri adinci este fixata cu o fibula—buton pe umarul drept. Se afla la Vatican (Museo Chiavamonti, odinioara in Villa Negroni)

           C)----Statuie cu capul descoperit, fara barba, invesmintat in tunica, pantaloni si mantie si opinci. Piciorul sting  este incrucisat peste cel drept. Numeroase portiuni sint restaurate. Se afla in colectia Torlonia, la Roma. A fost considerata „rege dac prizonier”, ceea ce, dupa fizionomie si tinuta in ansamblu pare eronat.

           D)----Statuie inalta de 234 cm, cu barba, caciula, tunica si pantaloni. Minile, nasul si unele parti din tunica sint restaurate. A fost descoperita  in Forul lui Traian. Este asemanatoare cu cele de pe Arcul lui Constantin I si se afla la muzeul din Napoli.

           E)----Statuie inaltra de 238 cm, reprezentind un dac cu barba, cu caciula frigiana, in tunica incinsa cu briu; pantaloni si manta. Bratul drept este adus spre soldul sting  iar mina stinga indoita peste piept. Sint restaurate miinile, nasul si o parte din tunica. Din Forul lui Traian a fost dusa in Muzeul Napoli.

           F)----Statuie a unui personaj cu barba, fara caciula, in camasa, pantaloni si mantie, incaltat cu opinci si avind bratele incrucisate in fata—mina dreapta pe antebratul sting. Se afla in Florenta

           G)----Statuie inalta de 275 cm. Lipsesc capul si miinile. Linga piciorul sting are un scut hexagonal, o tolba si arcul. Este evident un combatant dac, simbolizind dusmanul infrint si capturat. A fost descoperita in anul 1764 in ruinele de la Efes si dusa la Smirna, unde se afla in gradina Muzeului Arheologic.

           H)----Statuie din marmura alba, inalta de 72 cm careia ii lipseste capul. Poarta tunica cu mineci, centura la briu, strinsa pe corp, pantaloni bufanti legati la glezna si opinci iar mantia este prinsa cu o fibula pe umarul drept. Mina dreapta este pusa peste antebratul sting, in semn de supunere. In mina stinga tine o cuta a mantiei. Se afla la Muzeul Bruxelles.

           I)----Opt statui de barbari prizonieri, asezate deasupra coloanelor libere care decoreaza cele doua fete ale Arcului de Triumf, din ele insa nu sint originale decit partea de la umeri in jos. Capetele, miinile si intreaga statuie asezata pe coloana din dreapta arcului central de pe fata sudica, sint opera sculptorului Bracii si au fost executate in anul 1734. Dupa ceea ce se pastreaza original nu se poate afirma nimic privitor la tipul de barbar reprezentat si epoca executarii. Costumul nu reprezinta nimic impotriva identificarii lor cu dacii, poarta intocmai ca acestia tunica incinsa la mijloc; pantaloni lungi rasfrinti si strinsi la glezna deasupra incaltamintei—un fel de bocanci incheiati in fata cu sireturi—deasupra mantale  cu franjuri. Miinile le tin in fata legate, cu dreapta peste stinga, afara de alte statui restaurate integral care sint asezate invers. Capetele, dupa restaurarea lui Bracci, au trasaturile tipului dac, cum si acoperamintul  capului este acel pileus frigian purtat de daci. Nu se poate afirma daca restaurarea corespunde adevarului caci din capetele originale nu se pastreaza nici unul. La sfirsitul secolului al XVIII-lea, in sapaturile de linga arc s-a descoperit un cap de barbar ( pastrat la Vatican) cu pileus; ca proportii, acest cap pare nepotrivit cu corpul statuilor, astfel incit ramine in picioare ipoteza indentificarii statuilor cu daci si datarea lor in epoca lui Traian, servind la ornamentarea forului acestui imparat [ Florescu; Arcul lui Constantin;p. 26]

 2.BUSTURI SI CAPETE DE DACI

   Asemenea  piese, unele avind caciula, altele cu capul descoperit, fizionomia avind trasaturi tipice, se cunosc in mar enumar, prin diferite colectii din Italia si din alte tari europene. Un amplu repertoriu al acestora a fost intocmit de A.I. Vostinina, Golovi, „varvarov” Iz sobraniia Ermitaja [Capete de barbari in colectia Ermitajului],I  trudi anticnogo otdela muzei Ermitaja, Leningrad, 1946, pag. 199—218. scurta prezentare—recenzie a acestei lucrari: Emil Condurachi, Analalel romano-sovietice, Bucuresti, 1947, nr. 3, p. 508, cu remarca judicioasa: „un studiu exhaustiv a acestor reprezentari de daci, imprastiate prin muzeele si prin diferitele monumente europene, este astazi, dupa publicarea sculpturilor de la Ermitaj, nu numai posibila, dar si de dorit. Ceea ce a facut Bienhowski pentru reprezentarile barbarilor in arta greaca si romana trebuie reluat in special pentru acel capitol al portretistice roman eprivind pe daci.

2.1--BUSTURI

           A)----Busta inalt de 105cm, capul avind 60 cm, cu unele intregiri moderne ( sprinceana stinga si ochiul, o parte din barba iar bustul-suport este modern, modificat). Are trasaturi pregnante, privire dreapta, energica, expresiva; la ceafa nu este lucrat dovada ca sculptura era asezata linga un perete. Descoperit in Forul lui Traian in anul 1822 ( sapaturile franceze). Se afla la Muzeul Vaticanului. Dupa Em. Panaitescu [Ephemeris daco-romaniae, Annuaria de la Scuola Romena, I, 1923, pag. 406—408] ar fi bustul regelui Decebalus.

           B)----Bust de marmura galbuie avind capul descoperit si barba; inalt de 150 cm; intregit : nasul, buza de jos, barba, o parte din par, etc. Are trasaturi expresive, puternic reliefate, tip de fizionomie rustica, cu privire incruntata. Descoperit in Forul lui Traian inainte de anul 1837. aflat in Muzeul Vaticanului (Amelung, Die Skulpturen, I, p.15, si 913, nr. 9, pl. I. )

           C)----Bust de marmura alba, dac cu barba scurta, fara caciula, capul avind 45 cm. Intregiri: nasul cu buza de sus, parul, grumazul. Are privirea dreapta, energica, asemanatoare cu precedentul dar cu trasaturi mai fine si mai nobile. Descoperit la Traianus Portus ( gura Tibrului). Se afla la Muzeul Vaticanului ( Amelung, I, p.145—146, nr. 118, pl.14)

           D)----Bust de dac „comatus”din Roma, in Copenhaga ( vezi C.Jakobsen, Ny Carlsberg Glyptotek Fortegnegloe over de antique Kunstvaerker, 1907. p. 237, nr. 676 ( Fred Poulsen Catalogue of ancient sculpture in the Ny Carlsberg Glyptotek Copenhagen, 1951, p. 471, Inv. 676 „Dacian Colosal head”

           E)----Bust colosal de dac ( antic numai capul, restul restaurat ca si parul, nasul, buza superioara) aflat in colectia Farnese, in Muzeul Napoli (Ruscch, Guida… p. 256, nr. 1069)

           F)---- Bust cu barba si caciula cu inaltimea totala de 94 cm, capul de la capatul barbii la sfirsitul caciulii = 66 cm. Figura de aristocrat, ceva mai in virsta; privirea linistita, calma. Achizitionat in anul 1861 din galeriile Campana, provine , foarte probabil, tot din Roma. Se afla in Muzeul Ermitaj, nr. 248 [Vostinina, p. 203, pl. II]

           G)----Bust cu barba si caciula, inalt de 97 cm; capul de 49 cm. De aceiasi provenianta cu precedentul si aflat tot la Muzeul Ermitaj, nr. 28 [Vostinina, p. 203, pl. II]

2.2--CAPETE

           A)----Cap de dac „comatus”, din Roma ( linga Palazzo Giustiniani), inalt de 46 cm. Se afla la Copenhaga [Jakobson, p.238, nr. 677,  Paulsen, p. 472, nr. 667, „Dacian colosal head”]

           B)----Cap de barbar cu parul scurt pe frunte. Se afla la Muzeul Torlonia, Roma [ Bibl. Matz—Duhn, I, p. 350, nr. 1191]

           C)----Cap de barbar cu parul lis si barba scurta. Nasul si buza superioara sint restaurari moderne. [ Bibl. Matz—Duhn, I, p. 350, nr. 1192].

           D)----Cap de barbar cu dimensiuni ceva mai mari decit cele naturale. Palzzo Giustiniani, Roma [ Bibl. Matz—Duhn, I, p. 350, nr. 1194].

           E)----Cap colosal, cu barba si mustata; caciula mare. Ochii sint redati plastic iar barbia si nasul sint restaurate. Se afla la stud. Monteverde, Roma [ Bibl. Matz—Duhn, I, p. 350, nr. 1194 a].

           F)----Cap de barbar cu barba. Se afla la Stud. Canova, Roma [ Bibl. Matz—Duhn, I, p. 350, nr. 1196].

           G)----Cap de marmura alba, cu barba si mustati, fara caciula, inalt de 50,3 cm. Parti intregite: nasul, o mare portiune din grumaz si parti din par. Are privirea dreapta, incruntata si posomorita; fruntea cu riduri, sprincenele stufoase. Este o figura expresiva, tpica de dac, se afla initial la Roma in Villa Altobrandini, achizitionata in anul 1826 de Bunsen pentru muzeul din Berlin. [ Bibl. Beschreitung der antiken Skulpturen, Konigliche Museen zu Berlin, 1991, p. 180, nr. 461]. Este considerat ca facind initial parte dintr-un bust.

3.RELIEFE, ALTORELIEFE SI LESPEZI

3.1--RELIEFE

            A)----Relief  asezat pe arcul imparatului Constantinus I, la Roma ( sub arcada si in atica de la vest a arcului) infatisind pe imparatul Traian ( cu capul inlocuit cu al lui Constantin) incoronat de Victoria si condus de Roma personificata, intra in orasul indicat printr-o arcada. La dreapta o lupta intre daci si romani. Freza provine de la un monument ridicat in cinstea imparatului Traian. [Bibl. Rep. Rel. I, pag. 252]

           B)----Relief  infatisind o biruinta a romanilor asupra unui grup de daci; imparatul Traian calare ( cu capul inlocuit ca la relieful precedent pe monumentul lui Constantinus I ), asezat sub arcada si subatica de la vest si avind aceiasi provenienta. [Bibl. Rep. Rel. I, pag. 252].

3.2--ALTORELIEF

           A)----Figura cu barba, caciula, tunica, pantaloni, manta, cizme; cu palmele rupte. Aflata in Muzeul Torlonia, Roma, nr. 412. [ Bibl. Rep. Stat., II, p. 196, nr. 5]

3.3--LESPEZI

           A)----Lespede cu relief infatisind doi prizonieri daci, oameni de rind, „comati”, intr-un car tras de doi cai, escortati de trei paznici desculti, din care unul are un pumnal la sold. Se afla la Muzeul Luvru (Louvre) din Paris. [ Bibl. Rel. Rep, II, pag. 288, nr. 2, („plaque Campana”)]

            B)----Lespede cu un calaret dac traversind Dunarea înot. . [ Bibl. Rel. Rep, II, pag. 312, nr. 2]. [Papers of British School, Roma, IV, pag. 247, E. Strong, Roman sculpture, pag. 50].