|
Existenta sau
inexistenta tezaurului regelui Decebal este una dintre cele mai fascinante enigme ale
istoriei romanesti. Ea vizeaza afirmatiile lui Dio Cassius
dupa care, in urma cuceririi
romane, au fost descoperite si comorile lui Decebal, care se aflau sub riul Sargetia din
apropierea capitalei sale. Caci "a abatut riul cu ajutorul unor prizonieri si a sapat
acolo o groapa. A pus in ea o multime de argint si de aur, precum si alte lucruri foarte
pretioase, mai ales printre cele care suportau umezeala, iar dupa aceea a adus riul din
nou in albia lui. Tot cu prizonierii a pus in siguranta, in pesteri, vesminte si alte
lucruri mai putin pretioase. Dar Bicilis, un tovaras al sau care cunostea cele intimplate,
a fost luat prizonier si a dat in vileag toate acestea". Nicolae Iorga afirma ca
"Monarhul dac... in ultimul adapost de munte, dupa ce ascunse in pesteri o parte din
comorile mult timp adunate, intinse masa din urma singurilor sai tovarasi".
|
Diodor din Sicilia vorbeste
despre regele Andoleon care, fiind atacat in secolul IV i. Hr. de Lisimah, si-a ingropat
comoara, dar a fost tradat de Zermodigestes. Iordanes afirma, in Getica, ca Alaric a fost
ingropat impreuna cu comorile sale in albia riului Buseno. La fel s-a intimplat si cu
Attila. |
O scena de pe Columna
Traiana infatiseaza o coloana de animale si care ce transporta prazi din Dacia. Unii
istorici cred ca este vorba despre tezaurul lui Decebal descoperit in albia riului
Sargetia (Sargetica), dupa unii specialisti actualul curs al riului Strei.
Majoritatea arheologilor au considerat
aprecierile lui Cassius drept o legenda preluata la origine de la Diodor din Sicilia.
Scriitorul bizantin Ioanes Lydus, in lucrarea De Magistratibus, elaborata pe baza celei a
lui Criton, doctorul lui Traian, si anume Getica, apreciaza ca dupa infringerea Daciei de
catre romani s-au preluat prazi bogate in argint si aur in greutate de 5.000.000 libre,
vase si sticlarie de valoare si peste 500.000 de razboinici bastinasi capturati cu arme cu
tot. Valoarea lor s-a ridicat la 62.200.000 franci. Jérôme Carcopino, profesor la
Facultatea de Litere a universitatii pariziene, s-a implicat masiv in analiza prazii de
razboi din Dacia. El a opinat pentru 165.500 kg aur si 331.000 kg argint, in valoare
totala de 62.200.000 franci aur. Desi multe dintre cifrele pe care le-a vehiculat au fost
considerate exagerate, ele ofera totusi o imagine sugestiva asupra bogatiilor Daciei, in
care putea fi foarte bine inclus si tezaurul regal si care au contribuit in mare masura la
rezolvarea crizei financiare din Imperiul Roman si la desavirsirea unor mari constructii.
Nimeni nu a cautat, insa, pe teren tezaurul lui Decebal.
 |
