 |
|
Căpâlna |
||
 |
|
|
|
||||||||||||
|
Căpâlna, sat în com. Sasciori
(jud. Alba), pe teritoriul caruia pe "Dealul Cetatii" s-a
cercetat cetatea dacica (sec. 1 a. Chr. - 2 p. Chr.) (610 m alt.) Acesta
se înalta în stânga Sebesului, legat fiind de restul înaltimilor cu o
sa îngusta si marginit de doua pâraie: Valea Gargalaului si Pârâul Râpii.
Saua de legatura a fost barata de daci (în ordinea enumerarii) cu sant
(larg la gura de 5 si adânc de 1 m), val semilunar (lat la baza de 11 si
înalt de 1 m) cu sant interior (larg la gura de 3,50 si adânc de 0,50
m), val semilunar (lat la baza de 6 si înalt de 1,50 m) cu sant interior
(larg la gura de 2,50 si adânc de numai 0,40 m) si o palisada. Cetatea de la Capalna constituie una dintre verigile lantului de fortificatii de pe cele doua versante ale Carpatilor, menit sa supravegheze principalele treceri peste munti. Capalna si Banita sunt cele doua cetati incluse in patrimoniul UNESCO ca parti ale sistemului defenisv dacic, dar care nu se afla in muntii Orastiei, centrul regatului. Fortificatia, amplasata in hotarul satului Capalna, judetul Alba, pe un deal cu pante abrupte cu altitudinea maxima de 687 metri, a intrat relativ tarziu in literatura de specialitate, mai exact, la sfarsitul secolului trecut. Toponimul „Cetate” indica insa ca localnicii aveau de mult timp cunostinta de existenta ruinelor.
Partea superioara a mamelonului,
amenajata în terase, este aparata de un turn-locuinta de la care porneste
zidul de incinta. Turnul-locuinta se afla în fata seii, pe o platforma
taiata în stânca, este patrat (cu latura de 9,50 m si grosimea zidului
de 1,73 m) si are intrarea pe latura de S-E (larga de 1,26 m). De la 1,70
m în sus zidul de tip murus Dacicus; continua înca aprox. 3 m în
caramida slab arsa; urma acoperisul din sindrila. Zidul de incinta inegal
ca grosime (de la 1,50 la 2,50 m) se pastreaza acum pe cea mai mare parte
din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Paramentul
interior era suplinit, în partea inferioara a zidului, de stânca si se
ridica din blocuri de calcar abia de la oarecare înaltime. Perimetrul
cetatii (zid si o latura a turnului-locuinta) masoara 280 m.
Intrarea principala în cetate
se facea prin turnul (6 x 9 m la exterior) de pe latura de S. Pe latura de
N-E se afla o intrare secundara marginita de doua ziduri. În interiorul
cetatii se ridicau mai multe constructii: pe cea mai înalta terasa un
turn de veghe din lemn, o constructie cu pereti din lemn si baza de piatra
lânga turnul locuinta, o scara cu baza de piatra, un canal si mai multe
baraci de lemn.
Materialul arheologic consta din
ceramica lucrata cu mâna si la roata (inclusiv pictata cu motive
geometrice), unelte de fier, obiecte de podoaba din fier, argint si bronz,
vase de bronz, monede romane republicane si imperiale.
Cetatea dacica pare sa fi fost
ridicata pe timpul domniei lui Burebista. si-a încetat existenta
printr-un incendiu de proportii în timpul razboaielor daco-romane
de la
începutul sec. 2 p. Chr. Menirea ei strategica era aceea de a bara
accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, strabatea muntii prin
Pasul Urdele si cobora în Valea Somesului. Fortificatiile Indiferent din ce parte s-ar fi ajuns pe culmea dealului, punctul obligatoriu de trecere era peste saua de legatura, unde se aflau cele mai inaintate elemente de aparare. Astfel, a fost sapat in roca nativa a seii, un sant in forma de U si a fost ridicat un val de pamant pastrat in lungime de 28 de metri. Acesta era inalt de aproape patru metri si lat la baza de 11 metri, fiind probabil fortificat cu o palisada pe creasta. Un alt sant a fost sapat imediat in spatele valului de pamant amintit, sant urmat de un al doilea val de pamant cu o grosime maxima de 6 metri si o lungime pastrata de 24 de metri. Tot aici a mai fost descoperita si o palisada. Pe o platforma taiata in stanca masivului, la 4,50 metri in spatele palisadei se gasesc ruinele unui turn-locuinta patrat, cu latura de 9,50 metri la exterior si ziduri groase de 1,73 metri, ridicate in stil "murus dacicus".
Blocurile de calcar utilizate la ridicarea turnului si zidurilor cetatii au fost fasonate in cariera, iar la Capalna s-au mai executat doar mici ajustari. Intrarea in turn se afla pe latura de SE, fiind placata lateral cu lespezi de calcar. Inaltimea zidurilor este de aprox. 1,70 metri ele continuand vertical din caramida, ca si incazul trunurilor-locuinta de la Costesti-Cetatuie. Maniera de amplasare a a turnului, pe traseul zidului si formand un iesind din acesta, demosntreaza dubla menire a constructiei: element defensiv, incadrat intre celelalte fortificatii, si, pe de alta parte, locuinta a comandantului cetatii. Cetatea propriu-zisa Principalul element de fortificare al cetatii Capalnei il constituie zidul de incinta care porneste perpendicular de pe laturile de SE si NV ale turnului-locuinta. O parte a zidului a fost construita in stanca, aceasta fiind anterior decupata, pentru a permite constructia, pe o panta de aproape 70 de grade a versantilor dealului.
Pentru a facilita taierea stancii, ea a fost peste tot incalzita cu foc de lemne aprins la suprafata si cioplita succesiv. Operatiunile de incalzire si cioplire s-au repetat pana la obtinerea unei suprafete orizontale pe care s-a ridicat zidul. Acest zid se ridica, pana la nivelul de calcare antic, cu un singur parament, iar mai sus cu doua paramente si emplecton, in stilul clasic, al cetatilor dacice. Totusi in unele locuri el este construit in stil clasic inca de la fundatie. Astfel, tronsonul care porneste de pe latura de NV a turnului a avut inca de la baza doua paramente. Starea in care s-au pastrat zidurile este mai proasta decat la cetatile din Muntii Orastiei: blocurile sunt alunecate sau iesite in afara, iar pe multe portiuni zidul nu s-a mai pastrat de loc. Lungimea totala a zidului era de aproximativ 270 de metri. Acesta a fost partial demantelat dupa pacea incheiata in urma primului razboi daco-roman si apoi reconstruit in graba in preajma celui de-al doilea conflict. Poarta principala a cetatii se afla pe latura de SE si consta dintr-un turn al carui zid exterior il constituie chiar zidul de incinta. In punctul cu altitudinea cea mai mare din interiorul cetatii se afla o platforma taiata in stanca pe care se inalta un turn de veghe. In zona cetatii de la Capalna au fost descoperite numeroase constructii civile: ziduri parapet, canale de drenaj, constructii de lemn si urmele unor sanctuare, cel putin doua, probabil patrulatere. S-a descoperit de asemenea ceramica in cantitati mari. Este evident scopul strict militar al cetatii, asemanata de cercetatori cu fortificatia de la Piatra Rosie, insa de mai mica anvergura |
