Asezarile getilor

Asezarile getilor

Details

Terra dacorum

Habitat

Aşezările Geţilor munteni

          Cu privire la tipurile de locuinte geto-dace, datele sunt destul de sarace si ele au putut fi stabilite, in Câmpia Munteniei, numai pe baza cercetarilor arheologice. Cert este ca geto-dacii au folosit ca tipuri de locuinte bordeiul si casa de suprafata.

           Bordeiele aveau fie forma rombica neregulata, fie ovala (la Malu Rosu) sau rectangulara (la Chirnogi), uneori prevazute cu trepte de coborare, cum este cazul celor de la Catelu Nou, sau contur patrulater cu colturile rotunjite, descoperite la Tanganu, Popesti Novaci si Piscul Crasanilor. Mentionam in acest cadru, interesanta descoperire de la Bragadiru, constind din suprapunerea partiala a unui bordei de forma ovala de catre o locuinta de suprafata (patrulatera).

           Dimensiunile bordeielor, atingand in general adancimea de aproximativ 0,80 - 1 m, sunt cuprinse intre: 3,60 m x 3 m sau 4,80 m x 3,50 m. Pamantul de umplutura aflat in interiorul bordeielor continea adeseori cenusa, ceea ce ar putea atesta folosirea in constructie a trestiei sau papurisului. De obicei, in incaperi se aflau vetre. Au fost insa situatii cand nu s-au identificat vetre sau urme de arsura puternica, ceea ce demonstreaza folosirea lor in afara incaperilor.

           La daco-getii din Campia munteana casele de suprafata au alcătuit majoritatea locuintelor. De forma rectangulara sau alipsoidala aceste case erau ridicate, la suprafata solului, pe un schelet de pari grosi care sustineau o impletitura deasa de nuiele; peste acest schelet lemnos se asternea un strat gros si dens de lipitura de lut amestecat cu paie. Atat prin cercetarile de la Popesti Novaci, cat si prin cele de la Bragadiru, dudesti, catelul nou si altele s-au aflat resturi de chirpic in amestec cu paie, ce proveneau de la peretii locuintelor. La Radovanu, intr-o locuinta de suprafata, au fost identificate gropile a doi pari care sustineau acoperisul.

           Locuintele au fost, se pare, invelite cu trestie ori cu paie. Totusi, atat la Radovanu cat si la Popesti Novaci s-au gasit, mai ales in sectorul denumit Chi, mari cantitati de tigle din lut imitate dupa cele grecesti, dar de factura locala, cuie si scoabe de fier in care se prindeau grinzile ce aveau rolul de a sustine scheletul lemnos al locuintelor. Usile erau inchise cu zavoare asigurate cu chei din fier si bronz. Podelele se realizau din lut batatorit. Cu mici exceptii, aproape toate incaperile erau prevazute, in coltul de nord-est sau est, cu o vatra deschisa aproape rotunda (cu diametrul de 0,50 m - 1 m) ori patrata (cu laturile pana la 1,20 m lungime). Vetrele asezate direct pe pamant se faceau dintr-un strat de lut batatorit, care in urma arderii capata duritate mare şi o culoare rosiatica albicioasa; ele serveau pentru prepararea hranei. In anumite situatii s-au gasit chiar si cuptoare menajere. Dimensiunile locuintelor de suprafata sunt variabile: astfel la Manastirea si Piscul Crasanilor au fost cuprinse intre 2,80 x 2 m; 3m x 2m pe cand la Bragadiru si Popesti Novaci au fost surpinse si locuinte cu o suprafata mai mare: 5,60 m x 4,20 m. In constructia caselor se observa o tehnica primitiva, materia prima folosita se realizeaza din lemn si lut, in amestec cu paie, piatra nefiind utilizata, deoarece lipseste in toata Campia Romana.

           Din cele aratate se desprinde concluzia folosirii de catre geto-daci in mod concomitent a bordeielor si a locuintelor de suprafată, fara a se putea face o delimitare in timp intre aceste doua tipuri de case. De la tipurile de locuinte descrise, caracteristice regiunii de ses, face totusi exceptie un complex aflat la Popesti Novaci la adancimea de 1,10 m. Din acest complex faceau parte printre altele, un grup de constructii cu destinatie practica: o bucatarie de 7 m x 6 m, prevazuta cu un cuptor rotund, mare, cu diametrul de 1,85m; bucataria corespundea cu alte camere: locuinte depozite de provizii ori de unelte, dintre care deosebit de interesanta este o camara de circa 5 x 5 m unde, in preajma unei vetre, s-au pastrat in situ cinci chiupuri -pithoi - pentru provizii de grane. In acelasi complex se incadra si o constructie absidata.

           Tot in asezarea getica de la Popesti au mai fost intalnite vetre ornamentate alcatuite din chenare liniare simple, din diagonale crucise si din cercuri. Vetre similare s-au constatat si in alte puncte din aria culturii getice, de pilda in Bucuresti: la Mihai Voda si Popesti Leordeni. Ambele vetre sunt decorate prin cate doua patrulatere incizate. O alta vatra - pastrata fragmentar - decorata prin doua chenare patrate, paralele cu marginile, si diagonale a fost descoperita la Vladiceasca (jud. Ilfov). Aceste vetre aveau desigur un caracter de cult. Asezarile getice erau prevazute pe langa locuinte cu gropi menajere circulare, tronconice (ce de exemplu la Mihai Voda si Popesti Novaci), in forma de clopot (de la Tanganu), sau a unui fund de sac (la Catelu Nou, Tanganu, Popesti Novaci), toate folosite in scopul pastrarii recoltelor. Pentru o cat mai buna conservare a cerealelor, adeseori peretii gropilor erau arsi. Cateodata, dupa ce se umpleau cu cereale, gropile se astupau cu cenusa si resturi de vatra. La Popesti Novaci, pe suprafata unde s-au aflat sase vetre suprapuse - fiind probabil un loc de cult domestic – sub ultima dintre ele s-a descoperit o groapa continand un depozit ritual, cu diverse vase intregi si fragmentare, specifice celei de-a doua epoci a fierului, precum si doua parti ale unei rasnite rotative de tip vulcanic, un varf de sageata, fragmente de verigi din bronz, o lama de cutit din fier, un ac de fier, o piramida de lut, cateva boabe de grau carbonizate, precum si oase de peste si mamifere domestice.

           Dintr-o groapa ovala de la Malu Rosu, descoperita la adancimea de 3,30 m, s-au cules multe fragmente de chirpic, pamant ars cu lipitura, maxilare si molari de oaie, porc, cal, precum si valve de scoici. De asemenea, ceramica aflata in acest complex era foarte bogata si variata. Dar ceea ce atrage, in mod deosebit, este o scobitura laterala, realizata in groapa, avand o lungime de 0,36 m. in acesta scobitura s-a gasit o catuie. Toate aceste elemete indreptatesc pe descoperitori sa o considere o groapa realizata intr-un scop ritual.

           Spre deosebire de regiunea Transilvania indeosebi a muntilor Orastiei - unde se intalnesc deseori case de mari proportii, patrulatere ovale sau poligonale, cladite cu multa iscusinta, din lemn, cu temelii de piatra -, cele din Campia Munteniei reprezentau deci simple locuinte de suprafata sau bordeie, iar materialul folosit in constructie era, in mod constant, pamantul lipit pe impletitura de lemn. Exceptie de la aceaste tipuri de locuinte il face numai complexul descoperit la Popesti Novaci. Vetrele si cuptoarele, ridicate de asemenea primitiv - cu mici exceptii -, au servit geto-dacilor pentru trebuinte gospodaresti.

Sursa: Mioara Turcu, Geto-dacii din Campia Munteniei, Editura Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.

Bibliografie suplimentara:

Radu Vulpe, Asezari getice din Muntenia, Editura Meridiane, Bucuresti, 1966;

Trohani George - Asezarile geto-dace aparate natural si fortificate din campia Munteniei, in Sargetia, XXV, 1992-1994, p. 65-74;

Nicolae Conovici - Asezari fortificate si centre tribale geto-dacice din Muntenia (sec. IV i.e.n-sec. I e.n.), in Istros, IV, 1985, p. 71-87;

• Next >