Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (25)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (16)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (43)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
   Surse contemporane (2)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (361)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

COTISO

Cotiso (Cotyso) a fost un rege dac care a stăpânit o zonă muntoasă din suv-vestul Daciei burebistane, în a doua jumatate a secolului I a.Chr., probabil de la începutul domniei lui Augustus (27 a.Chr.) şi despre care L. Anneus Florus ne spune că acesta obişnuia să atace garnizoanele romane aflate pe teritoriul din sudul Dunării, atunci când aceasta era îngheţată. Florus ne-a lăsat următorul pasaj privind locaţia regelui Cotiso:
„Dacii trăiesc nedeslipiţi de munţi. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obişnuiau să coboare şi să pustiască ţinuturile vecine, ori de câte ori Dunărea, îngheţată de ger, îşi unea malurile. Împăratul August a hotărât să îndepărteze această populaţie, de care era foarte greu să te aproprii. Astfel a trimis pe Lentulus şi i-a alungat pe malul de dincolo [al Dunării]; dincoace au fost aşezate garnizoane. Astfel, atunci dacii n-au fost înfrânţi, ci doar respinşi şi împrăştiaţi.” (Războiul cu dacii, II, 28 [IV, 12], 18).
Cotiso apare menţionat şi la Suetonius, într-un pasaj din biografia lui Augustus. Astfel, relatând conflictul deschis izbucnit între Octavian (viitorul împărat Augustus) şi colegul său de triumvirat Marcus Antonius, acesta scrie:
„M. Antonius scrie că [August] a făgăduit-o pe Iulia mai întâi fiului său Antonius, apoi lui Cotiso, regele geţilor, şi că tot atunci a cerut, în schimb, în căsătorie, chiar pentru el pe fiica regelui.” (Vieţile Cezarilor, LXIII, 4).
Al treilea izvor care aminteşte pe acest rege este Horaţiu. Într-una din odele sale, datând din anul 29 a.Chr., poetul scrie:
„Lasă grijile obşteşti despre Cetatea noastră.
Armata dacului Cotiso a pierit
(Occidit Daci Cotisonis agmen)”
(Ode, III, 8, 17-24).



Este posibil ca Suetoniu săa se fi referit de fapt la regele get Coson şi nu la Cotiso (grafia Cosini trebuie să fie o coruptelă din Cosoni). Pe aceste considerente regelui dac i-au fost atribuite emisiunile monetare de tip Koson. Reconstituirea probabilă a istoriei lui ar fi, în linii mari, următoarea: ajuns după asasinarea lui Burebista (44 a.Chr.) stăpân pe o parte regatului acestuia, Coson intră în legături cu Brutus care, în Macedonia, se pregătea de luptă împotriva triumvirilor. Probabil că regele get îi dăduse lui Brutus ostaşi, primind în schimb bani cu numele lui, dar cu figuraţia luată de pe monedele generalului roman. În bătălia de la Philippi însă (42 a.Chr.), Brutus e învins şi se sinucide. Dobândind de la Octavian iertare pentru neinspirata alianţă cu duşmanul său, Coson ajunge în relaţii destul de bune cu el pentru ca, prin anii 32—31, zvonuri despre o proiectată încuscrire a lor să poată fi puse în circulaţie la Roma. În acest caz, Coson, rege get, ar fi diferit de Cotiso, despre care Quintus Horatius Flaccus şi Florus scrie că era dac. În realitate, deosebirea între geţi şi daci nu era nicidecum atât de tranşantă, încît să se poată vorbi de doi regi diferiţi. Probabil că este vorba totuşi de unul şi acelaşi rege, forma Coson fiind contrasă din aceea mai răspândită, Cotiso. Pentru aceasta ar mai pleda şi urmele dace din Munţii Orăştiei. Cotiso nu pare a fi totuşi un rege al formaţiunii centrale din Transilvania, deoarece — dacă dăm crezare lui Iordanes —, după Burebista, domnia au luat-o succesiv Deceneu, Comosicus şi Coryllus. Este posibil, deci, ca acesta să fi rămas rege în fruntea uneia din cele cinci mari „provincii”, dacice, probabil cea care cuprindea ţinuturile de deal şi munte ale Olteniei (şi Banatului?) de astăzi şi să fi fost, poate, un predecesor al acelui basileu Thiamarkos cunoscut din inscripţia de pe fragmentele ceramice de la Ocniţa.



După victoria lui Octavian în războaiele civile, romanii iau masuri şi Cotiso e înfrânt, poate de către generalul Marcus Licinius Crassus; într-o odă dedicată protectorului său Mecena, poetul Horaţiu îl sfătuieşte pe acesta să nu mai fie frământat de grija Romei, căci oastea dacilor a pierit. Unele manuscrise ale biografiei lui Augustus, scrise de istoricul Suetoniu, consemnează însă în acel loc nu numele lui Cotiso, ci pe acela al lui Coson (Koson).


BIBLIOGRAFIE:


Sursa primară:
Enciclopedia Arheologiei şi istoriei vechi a României, vol.I, A-C, (coord.) C-tin Preda, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, p.365.

Bibliografie suplimentară:
Daicoviciu Hadrian, Coson sau Cotiso, în AMN, II, 1965, p.107 - 110;
Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, ediţie îngrijită de Radu Florescu, Bucureşti, 1982;
Hadrian Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Editura Dacia, Cluj, 1972;
Laurenţiu Nistorescu, Statele DacoRomâniei, editura Waldpress, Timişoara, 2005.

Vezi şi:
Geţii în vremea regelui Cotiso