Acasă
Cotiso
Cotiso
- Details
- Rex Dacorum
- Regii daci
Cotiso
Cotiso (Cotyso) a fost un rege dac care a stăpânit o zona muntoasa din suv-vestul Daciei burebistane, in a doua jumatate a secolului I a. Chr.,
probabil de la începutul domniei lui Augustus (27 a. Chr.) și despre care L. Anneus Florus ne spune acesta obișnuia să atace garnizoanele romane aflate pe teritoriul din sudul Dunării, atunci când aceasta era înghețată. Florus ne-a lăsat următorul pasaj privind locația regelui Cotiso:
„Dacii trăiesc nedeslipiţi de munţi. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obişnuiau să coboare şi să pustiasdt ţinuturile vecine, ori de cîte ori Dunărea, îngheţată de ger, îşi unea malurile. Impăratul August a hotărît să îndepărteze această populaţie, de care era foarte greu să te aproprii. Astfel a trimis pe Lentulus şi i-a alungat pe malul de dincolo [al Dunării]; dincoace au fost aşezate garnizoane. Astfel, atunci dacii n-au fost înfrînţi, ci doar respinşi şi împrăştiaţi.”
Razboiul cu dacii, II, 28 [IV, 12], 18.
Cotiso apare menționat și la Suetonius, într-un pasaj din biografia lui Augustus. Astfel, relatând conflictul deschis izbucnit între Octavian (viitorul împărat Augustus) și colegul său de triumvirat Marcus Antonius, acesta scrie:
„M. Antonius scrie că [August] a făgăduit-o pe Iulia mai intîi fiului său Antonius, apoi lui Cotiso, regele geţilor, şi că tot atunci a cerut, în schimb, în căsătorie, chiar pentru el pe fiica regelui.”
Vietile Cezarilor, LXIII, 4.
Al treilea izvor care amintește pe acest rege este Horațiu. Într-una din odele sale, datând din anul 29 a. Chr., poetul scrie:
Lasă grijile obşteşti despre Cetatea noastră.
Armata dacului Cotiso a pierit
(Occidit Daci Cotisonis agmen)
Ode, III, 8, 17-24.
Este posibil ca Suetoniu sa se fi referit de fapt la regele get Coson și nu la Cotiso (grafia Cosini trebuie să fie o coruptelă din Cosoni). Pe aceste considerente regelui dac i-au fost atribuite emisiunile monetare de tip Koson. Reconstituirea probabilă a istoriei lui ar fi, in linii mari, următoarea: ajuns dupa asasinarea lui Burebista (44 a. Chr.) stăpân pe o parte regatului acestuia, 
Coson intră în legături cu Brutus care, în Macedonia, se pregătea de luptă împotriva triumvirilor. Probabil că regele get îi dăduse lui Brutus ostași, primind în schimb bani cu numele lui, dar cu figurația luată de pe monedele generalului roman. În bătălia de la Philippi însă (42 a. Chr.), Brutus e învins și se sinucide. Dobândind de la Octavian iertare pentru neinspirata alianță cu dușmanul său, Coson ajunge în relații destul de bune cu el pentru ca, prin anii 32—31, zvonuri despre o proiectată încuscrire a lor să poată fi puse în circulație la Roma. În acest caz, Coson, rege get, ar fi diferit de Cotiso, despre care Quintus Horatius Flaccus și Florus scrie că era dac. În realitate, deosebirea între geți și daci nu era nicidecum atât de tranșantă, încît să se poată vorbi de doi regi diferiți. Probabil că este vorba totuși de unul și același rege, forma Coson fiind contrasă din aceea mai răspândită, Cotiso. Pentru aceasta ar mai pleda și urmele dace din Munții Orăștiei. Cotiso nu pare a fi totuși un rege al formațiunii centrale din Transilvania, deoarece — dacă dăm crezare lui Iordanes —, după Burebista, domnia au luat-o succesiv Deceneu, Comosicus și Coryllus. Este posibil, deci, ca acesta sa fi ramas rege in fruntea uneia din cele cinci mari „provincii”, dacice, probabil cea care cuprindea ținuturile de deal și munte ale Olteniei (și Banatului?) de astazi si sa fi fost, poate, un predecesor al acelui basileu Thiamarkos cunoscut din inscripția de pe fragmentele ceramice de la Ocnița.
Dupa victoria lui Octavian in razboaiele civile, romanii iau masuri si Cotiso e infrant, poate de catre generalul Marcus Licinius Crassus; intr-o oda dedicata protectorului sau Mecena, poetul Horatiu il sfatuieste pe acesta sa nu mai fie framantat de grija Romei, caci oastea dacilor a pierit. Unele manuscrise ale biografiei lui Augustus, scrise de istoricul Suetoniu, consemneaza insa in acel loc nu numele lui Cotiso, ci pe acela al lui Coson (Koson).
Sursa primara: Enciclopedia Arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, vol. I, A-C, (coord.) C-tin Preda, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1996, p. 365.
Bibliografie suplimentara:
Daicoviciu Hadrian, Coson sau Cotiso, in AMN, II, 1965, p. 107 - 110;
Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, ediţie îngrijită de Radu Florescu, Bucureşti, 1982;
Hadrian Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Editura Dacia, Cluj, 1972;
Laurentiu Nistorescu, Statele DacoRomaniei, editura Waldpress, Timisoara, 2005.
Vezi si:
