Acasă
Zyraxes
- Details
- Rex Dacorum
- Regii daci
Zyraxes
Rege al getilor (sec I a. Chr.) stapinind nordul si nord vestul Dobrogei.
Dinastul local este amintit de Dio Cassius in legatura cu campaniile lui Licinus Crassus la Dunarea de Jos (Hist.Rom., 51; 26; 50). Atacat, fara motiv de romani, Zyraxes se refugiaza in cea mai puternica cetate a sa Genucla, situata undeva pe malul Dunarii.
Stiind bine ca nu va rezista singur se refugiaza peste Dunare, la bastarni (sciti?) cu care era in legaturi de alianta (28 a. Chr.), luindu-si si tezaurul. In absenta lui romanii cuceresc cetatea dupa un scurt, dar greu, asediu. In aceasta cetate Crassus gaseste pastrate stindardele pe care guvernatorul Moesiei, Antonius Hybrida le pierduse in rusinoasa infringere de sub zidurile Histriei (61 a. Chr.) batalie la care au participat getii lui Zyraxes si bastarnii din Scitia ca aliati ai histrienilor.
5. [Crassus] a pornit apoi împotriva Genuclei, cea mai puternica întaritura a statului lui Zyraxes ta, caci auzise ca se afla acolo steagurile luate de bastarni de la Caius Antonius, lînga cetatea istrienilor. Asediind Genucla - in acelasi timp de pe uscat si de pe Istru, deoarece era durata langa apa - în scurta vreme o cuceri, dar cu multa osteneala, desi Zyraxes nu era de fata.
6. Caci el, indata ce aflase de atacul lui Crassus, s-a îmbarcat si a pornit la sciti cu multi bani, pentru a le cere ajutor, dar nu a mai apucat sa se intoarca.
Dio Cassius, Historia Romana, 51; 26; 5-6)
Principalii biruitori ai romanilor dupa batalia din fata zidurilor Histriei sint se pare cetele getilor, caci trofeele sint luate de ei si duse la Genucla, centrul lor de unde, peste 30 de ani, le recupereaza Crassus.
Sursa: Dictionar de istorie veche a României (Paleolitic-sec. X), coord. D. M. Pippidi, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976, p. 625.
Bibliografie suplimentara:
D. M. Pippidi, D. Berciu, Din istoria Dobrogei. Geti si greci la Dunarea de Jos, vol. I. Ed. Academiei R. S. România, Bucuresti, 1965;
Radu Vulpe, Histoire ancienne de la Dobroudja, in Connaissance de la terre et de la pensee roumaine. La Dobroudja, Bucuresti, 1938, p. 35-454;
Dio Cassius, Historia Romana.
Vezi si:
