Pagina principală
 

ENDA
   Listă alfabetică articole
   Ultimele articole
   Clasament articole
   Hartă articole
   Echipa ENDA (3)
   Voluntariat ENDA (5)
   Comunicate ENDA (2)
LEGIO DACICA
   Prezentare (1)
   Activități (7)
   Poveștile Legio Dacica (14)
GENERALITĂŢI
   Terra Dacorum (21)
   Economia (10)
   Arta (5)
SOCIAL
   Regii (14)
   Personaje (6)
   Societate (3)
   Origini (2)
   Triburi (75)
   Împăraţii traco-daci (1)
SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ
   Ştiinţă (1)
   Kogaionon (6)
FENOMENUL MILITAR
   Armele (23)
   Seniorii războiului (5)
   Arhitectura militară (5)
   Cetăţile (15)
   Războaiele dacilor (6)
   Civis Romanus (6)
   Romanii (3)
CONEXE
   Dinastii imperiale (2)
   Migraţiile (10)
   Etnografica (6)
   Apoulon (5)
BIBLIOTECA VECHE
   Cuprins
   Surse elene (103)
   Surse latine (140)
   Surse româneşti (97)
   Surse diverse (9)
   Lapidarium (7)
   Traduceri (177)
BIBLIOTECA CONTEMPORANĂ
   Articole online
   Cărți online
   Periodice (40)
   Recenzii (5)
   Repertorii arheologice (3)
BIBLIOTECA PDF
   Surse contemporane (2)
   Surse vechi (7)
UNIVERSITARIA
   Lucrări de licenţă (2)
   Cursuri (4)
ISTORIA ALTFEL
   Ziarul personal (5)
   Arheologie experimentală (3)
   Trupe de reconstituire istorică (1)
   Reconstituiri istorice (1)
   Filme artistice (4)
   Grafică (3)
   Poezii (11)
   Legende şi povestiri (3)
   English translations (49)
MULTIMEDIA
   Imagini
   Video (28)
INTERNET
   Resurse WWW (2)
   Ştiri (356)
   Diverse (2)


Pagina principalăHartă siteArhivă ştiriListă alfabetică articoleClasament articoleContact ENDA pe FacebookENDA pe TwitterNoutăţi ENDA prin canal RSSAbonare newsletter Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribuie prin email

ABARIS HYPERBOREUL

Ἄβαρις Ὑπερβόρειος, Abaris Hyperboreios

Fiul al lui Seuthes, a fost un vindecător legendar şi preot al zeului Apollo.
Se crede că şi-a însuşit talentele în ţinuturile natale din Hyperborea. Zburator prezent în mitologia greacă, trăind fără hrană, prevestind viitorul, făcând miracole, vindecând molimi şi cutreierand Hellada în zbor, călare pe o săgeată magică de aur, dăruită de zeul Apollon, cu care a şi plecat de la greci la hyperborei.
Este amintit de Celsus, de Strabon, după care Abaris se bucura la greci de acelaşi respect ca şi Anacharsis şi de Platon, care evoca descântecele lui Abaris (eponai) în Charmides, iar Iamblichos, în al cărui Catalog, Abaris figurează ca filosof pythagoreu, spune, despre Abaris, că s-ar zice că ar fi purificat Sparta şi Knossos, printre alte oraşe, de ciumă şi îl prezintă ca trăitor la curtea tiranului sicilian Phalaris, împreună cu Pitagora. Iamblicus îi atribuie lui Abaris o abilitate specială, extispiciul, arta prezicerii viitorului prin examinarea anomaliilor dobândite de intestinele animalelor, căci: „[...] în loc să practice radiestezia prin intestinele bestiilor, el [Pitagora] îi dezvăluise acestuia arta de a face pronosticuri de numere, concepând acest lucru ca fiind cea mai pură metodă, mai divină şi mai apropiată de numerele celeste ale zeilor” (Vita Pythagorica, XIX, 28).
Despre acelaşi personaj Herodot spune: „Nu mai înşir despre Abaris, care se spunea că era hyperborean, mitul că ar fi făcut înconjurul lumii cu săgeata ce o avea, fără să mănânce nimic”.



După alte surse, a fost preot şi profet scit sau taumaturg hyperboreu, consacrat lui Apollon, vizitând Grecia prin 770 a.Chr. ca predicator şi sacerdot al acestui zeu, al cărui cult l-a difuzat în Hellada, ca predicator itinerant, săgeata magică slujindu-i drept vehicul. După alte surse, a fost poet din cercurile apollinice, care ar fi scris un poem (Theogonia) şi îşi efectua opera medicală în cadrul incantaţiei rituale, un ciclu de descântece (Katharmoi).
Dar după mai mulţi autori, însă, Abaris ar fi fost o persoană reală care ar fi trăit, cum deduce Hyppostratos, în timpul Olimpiadei III (786 a.Chr.) sau după Suidas, al Olimpiadei LIII (586 a.Chr.).


BIBLIOGRAFIE:


Sursa:
Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie generală, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989, s.v. Abaris, p.9.

Bibliografie suplimentară:
Herodot, Istorii, IV, Melpomene, traducere, notiţe istorice şi note de Ştef Felicia, Editura Teora, Bucureşti, 1999;
Strabon, Geografia, III, 8, studiu introductiv, traducere, notiţe introductive, note şi indice de Felicia Vanţ-Ştef, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1974.