In municipiul Brasov au fost descoperite sapte asezari geto-dacice civile, pe care s-au inaltat ulterior blocurile. La Pietrele lui Solomon au fost gasite urmele unei fortificatii, mai exact baza unui turn dacic, precum si ramasitele unui val de aparare. Pe locul valului dacic s-a montat acum o masa lunga, unde petrec junii la sarbatori, iar la bazele turnului, unde abia se mai vad urmele fortificatiei, s-au turnat citeva trepte mici din beton. In Valea Cetatii a existat o asezare destul de mare, din care nu a mai ramas, insa, nici o urma, dupa ce au trecut buldozerele, in momentul in care a inceput constructia blocurilor. Atit la Pietrele lui Solomon, cit si in Valea Cetatii arheologii au descoperit diferite obiecte de podoaba, fibule, oglinzi, monede si vase. La inceputul secolului XX, pe locul actualului Cartier al Florilor, s-au descoperit urmele unor necropole dacice, in care s-au gasit cranii si oseminte partial arse, alaturi de obiecte de cult.

        Desi dacii isi incinerau mortii, s-au gasit si unele morminte in care se aflau copii care nu fusesera incinerati. Se presupune ca acestia proveneau din familii sarace, care nu-si permiteau un ceremonial de incinerare. Sanctuarul de la Racos In urma cu 20 de ani, la Racos au fost descoperite trei sanctuare dacice circulare, care se afla pe locul doi ca marime, dupa cele de la Sarmizegetusa. Aceste sanctuare, deosebit de valoroase din punct de vedere arheologic, atesta faptul ca, in zona aceasta, pina la Burebista, exista un regat puternic. Arheologul Florea Costea, care a studiat un timp indelungat sanctuarele, este convins ca la Racos era un munte sfint, Tipia Ormenisului, la fel ca cel de la Gradistea Muscelului. Pe linga cele trei sanctuare circulare s-a mai descoperit unul, cu baze de coloane din tuf vulcanic. In acest loc se aduceau ofrande de carne zeilor, cele 40 de piroane din fier, in forma de cap de lebada, descoperite aici, sustinind aceasta ipoteza.

       Cetatea de la Racos era impartita in doua sectoare: partea NV, care avea un rol religios, si cea SE, cu rol militar, de aparare. Asezarile de la Racos sint cu 200 sau 300 de ani mai vechi decit cele din muntii Orastiei. Se pare ca in secolele V - IV i.e.n. aici exista un regat puternic, bine cladit si aparat, care a refuzat sa se uneasca, insa, cu celelalte regate, care se aflau sub Burebista. Acesta a cucerit prin lupta cetatea, pe care a incendiat-o apoi. Dupa mai mult timp, aici s-au construit alte sanctuare, iar ulterior cuceririi romane sanctuarele dacice au fost partial distruse, peste ele fiind inaltate altele noi.