Alanii

gr.Alanoi; lat.Alani

 

       Alanii au fost un trib nomad de origine iraniana care au ocupat stepele Caucazului pana la sfarsitul secolelor 2 e.n.   Alanii constituie ultimul val sarmatic care au pornit in secolele 2-3 si ei in directia vestului miscandu-se spre Dunare. La 370 se afiliaza hunilor lui Atila si ataca impreuna cu ei imperiul Bizantin. O parte a alanilor s-au asociat cu vandalii si au plecat in Africa impreuna cu acesti vandali. Au disparut din istorie in jurul secolului 5 e.n fiind probabil asimilati pentru ca nu se stie nici o sursa sa fi fost exterminati de vre-un razboi.

     O buna parte din ei au ramas insa in zona lor de origine, respectiv zona Caucazului si a Cubanului, osetinii de azi fiind urmasii lor.  Popor vechi, autodenumidu-se yas, alanii sint semnalati de chinezi, in anul 126 e.n sub numele de an-zai, si de greci care i-au numit initial asaioi.

     Etnonimul lor original, yas, a ramas in citeva toponime rominesti : orasul Iasi—intemeiat se pare de ei ( un alt oras, Yassi exista in Turkestan avind aceiasi provenienta); satul Iasca de la gurile Nistrului; Valea Iasului din muntii Argesului; Prutul-considerat odinioara fluviul alanilor; si toponimicul Zarand  ( cf. subst. osetin zarond-batrin)

Migratia alanilor

Migratia alanilor