Athenaios

Banchetul inteleptilor    

V,  50, p. 213. Regele Mitridate a stăpînit atît Bitinia, cît şi Capadocia de sus, apoi şi întreaga Asie, fără întrerupere, pînă în Pamfilia şi Cilicia. Alcătuiau garda lui personală regii armenilor şi perşilor şi dinastii mărunţi din jurul Lacului Meotic şi ai popoarelor care locuiesc întregul Pont, pe o întindere de treizeei de mii de stadii. . .

p. 231 c. Din aceste motive el trimise împotriva Traciei şi Mace­doniei numeroase oşti mari şi toate regiunile[1]din Europa au trecut laolaltă de partea lui. La el au venit soli nu numai de la neamurile italice, dar şi din partea cartaginezilor[2],  socotind  că  se  cuvine   să  lupte   împreună  pentru   nimicirea Romei.

VI, 25, p. 234a. Dintre galaţi, cei numiţi scordisci nu introduc aurul în ţara lor; argintul însă, cînd jefuiesc alte ţinuturi şi le păgubesc, nu-1 trec cu vederea.

p. 234b. Neamul galaţilor este o rămăşiţă a galilor, care — sub conducerea lui Brennus — au atacat sanctuarul de la Delfi[3]. Un conducător Bathanattos i-a strămutat în locurile de lîngă Istru[4]. După numele acestuia, şi drumul pe care s-au întors îl numesc  Bathanattia,  iar  urmaşilor  lui  le spun şi astăzi «batanaţi ».  Ei au refuzat aurul şi nu-1 aduc în ţara lor, pentru că din pricina lui înduraseră multe şi grele neplăceri. În schimb se folosesc de argint şi, pentru a-1 obţine, săvîrşesc multe grozăvii.

VI, 272c. Ctesicles[5], în cartea a III-a din Cronicile (FHG, IV, p, 375) sale scrie. . .   că s-a făcut la Atena — de către Demetrios din Phaleron — o număratoare[6] a locuitorilor Aticii, găsindu-se douăzeci şi una de mii de atenieni, zece mii de meteci şi patru sute de mii de sclavi. Şi, precum spune elegantul Xenofon în cartea sa Despre venituri (4, 14), avînd o mie de sclavi, Nicias[7], fiul lui Niceratos, i-a închiriat lui Sosias din Tracia, pentru minele de argint, în schimbul plăţii unui obol de argint pe zi pentru fiecare din ei,

 p. 272 d. Aristotel în Constituţia egineţilor, spune că — la aceştia — au existat patru sute şi şaptezeci de mii de sclavi. Iar Agatharchides[8] din Cnidos, în cartea a XXXVIII-a a Chestiunilor europene (FHG, III, p. 194), afirmă că « dardanii au sclavi, unul posedînd o mie... altul chiar mai mulţi[9]. Fiecare dintre sclavi, în vreme de pace, lucrează la muncile cîmpului, iar în timp de război, ei alcătuiesc unităţi militare, avînd drept comandant pe propriul lor stăpîn».

VII, 88, p. 311f. . . Latoşii[10], peşti ce se află în fluviul Nil, sînt mari şi au peste două sute de livre.  Acest  peşte  cu  solzii  strălucitori  e  foarte  gustos şi se pregăteşte în tot chipul, asemuindu-se grozav cu somnul care se găseşte în  Istru. . .

X, 67, p. ,447c. Hellanicos în Întemeieri spune că berea[11] se pregăteşte şi din rădăcini, scriind astfel (FHG, I, p. 59): «Ei beau bere făcută din rădăcini, întocmai ca tracii care beau bere pregătită din orz ».

XII, 536d.: Phylarchos[12] spune în cartea a zecea a Istoriilor sale că peste tracii numiţi crobisi s-a făcut rege Isanthes, care-i întrecea în desfrîu pe toţi cei din neamul său. Era bogat şi frumos.

XII, 557b. [Filip]   a   mai  primit   ca   zestre   regatul   moloşilor, luînd în căsătorie pe Olimpiada — care i-a născut   pe  Alexandru   şi pe   Cleopatra. Iar cînd   cuceri   Tracia[13], veni   la   el   Cothelas[14],   regele tracilor,   aducîndu-i pe Meda,   fiica   sa,   şi daruri   multe.   A luat-o în  căsătorie   şi   pe   aceasta şi a dus-o sub acelaşi acoperămînt cu Olimpiada.

XIV, 24, p. 627d. . .  Mulţi dintre barbari trimit şi soliile lor însoţite de cîntări din   flaut   şi   chitare,   pentru a îmblînzi sufletele inamicilor

p. 627e. Astfel  Teopomp[15], în   cartea   a   XLVI-a   a Istoriilor   sale,   spune   (FHG, I, p. 319): „Geţii cîntă din citerele pe care le aduc cu ei, cînd se găsesc într-o solie”.