a trait in a doua jumatate a secolului al II-lea e.n.
si a fost, se pare, de origine orientala.
A scris o Descriere a Greciei, 
in 10 carti, compusa intre anii 162—178 

               Pausania 

   

                                                                Descrierea Greciei

1,  9, 5.  Lisimah acesta era macedonean si facea parte din garda personala a lui Alexandru.  [Odata] regele, cuprins de minie, l-a inchis intr-o incapere impreuna cu un leu, dar Alexandru gasi animalul rapus. De atunci Alexandru l-a admirat fara incetare — si pentru alte motive, si l-a pretuit ca pe unul dintre cei mai de seama barbati din Macedonia.  Dupa moartea  lui  Alexandru, Lisimah ajunse rege  peste tracii vecini cu macedonenii, asupra carora stapinise Alexandru si, mai inainte de el, Filip.

6. Pamintul lor ar fi o  mica parte a Traciei. Dintre toti oamenii nici un neam nu-i mai numeros decit tracii, afara doar de celti, pentru cine compara un neam cu altul. De aceea, nimeni mai inainte de romani nu a putut sa-i infringa pe toti tracii impreuna. Toata Tracia este supusa romanilor, iar din tara  celtilor cit socotesc  nefolositor, din pricina frigului cumplit si a nerodniciei pamintului, a fost trecut de ei cu  vederea, cu buna stiinta, dar detin cele vrednice de stapinire [din tara] acestora. 

7. Atunci Lisimah,  dintre vecini, s-a razboit mai intii cu odrisii si  apoi a pornit cu armata impotriva lui Dromichaites si a getilor . Dar avu de infruntat niste barbati foarte priceputi in razboaie  si  care il intreceau  cu mult prin numarul lor. El insusi ajunse intr-o primejdie cit se poate de mare si scapa cu fuga. Fiul sau, Agatocle, care-l  sprijinea atunci in lupta pentru prima oara, fu luat prizonier de catre geti. Lisimah a fost biruit si in alte lupte. Si deoarece socotea ca nu este putin lucru sa-si aiba fiul prins in razboi, incheie o pace cu Dromichaites si din stapinirea  sa ceda getului tinuturile de  dincolo de Istru. Mai mult de nevoie ii dadu in casatorie pe fiica sa ". Unii spun ca nu Agatocle a fost prins, ci insusi Lisimah, ca l-a salvat Agatocle, care ar fi cautat sa cada la o intelegere cu Dromichaites, pentru rascumpararea lui. Cind s-a intors, l-a casatorit pe Agatocle cu Lysandra, fiica lui Ptolemaios Lagos si a  Euridicei.                                                                               

III, 19, II. Voi aminti aci o poveste despre Elena, pe care stiu  ca o spun crotoniatii, iar locuitorii din Himera sint de acord cu ei. Se afla o insula in Pontul Euxin, la gurile Istrului, inchinata lui Ahile. Aceasta se numeste Leuce si are un perimetru de douazeci de stadii, este acoperita de o padure  deasa si plina de animale salbatice si domestice. In ea se afla un templu si o statuie a lui Ahile.

IV, 34, 2. ... Riurile Greciei nu au vietati care sa le aduca oamenilor pieirea,  cum sint  Indul, Nilul din Egipt, Rinul, Istrul, Eufratul si Fasis; caci aceste [fluvii] hranesc animale semanind ca infatisare cu somnul din Hermos si  Meandru — dar  aceste  vietati  sint  mai  negre  si mai  puternice.  Somnul sta, in aceste doua privinte, mai prejos decit acele vietuitoare.                 

IV, 12, 6. Imparatul [Traian] a marit imperiul, supunindu-i pe getii care locuiesc dincolo de Tracia.                                              

VIII, 28, 2... Istrul, Rinul, Hypanis, Boristene si alte fluvii, ale caror ape ingheata iarna, dupa parerea mea pot fi numite — si pe drept cuvint —« riuri de iarna ». Ele strabat paminturi ce sint acoperite de zapada in cea mai mare parte a timpulul, iar aerul de acolo este foarte rece.

VIII, 38, 3. . . Riul despre care vorbim se aseamana cu Istrul in aceasta privinta,  avind — in  chip  firesc — acelasi  debit  de apa si iarna si vara. . .

IX, 30, 5. ... Dupa ce s-au ghiftuit cu vin [femeile trace] au savirsit o fapta indrazneata  si de atunci s-a statornicit obiceiul ca barbatii sa se imbete inainte de a intra in lupta.. .

X, 34, 5. [Neamul] costobocilor  cu apucaturile lui tilharesti, a navalit pe timpul meu in Grecia, ajungind  pina la Elateia. Acolo, un barbat [cu numele] Mnesibulos a strins in juru-i o ceata de oameni si, dupa ce a omorit pe multi dintre barbari, a cazut si el in lupta. Mnesibulos a biruit la alergari; pe linga alte izbinzi, la olimpiada a 235-a a cistigat si intrecerea in stadiu, precum si dubla alergare cu scutul.