|
|
|
||||||||||||
|
Pausania |
|
1, 9, 5.
Lisimah acesta era
macedonean si facea parte din garda personala a lui Alexandru.
[Odata] regele, cuprins de minie, l-a inchis intr-o incapere
impreuna cu un leu, dar Alexandru gasi animalul rapus. De atunci Alexandru
l-a admirat fara incetare — si pentru alte motive, si l-a pretuit ca pe
unul dintre cei mai de seama barbati din Macedonia.
Dupa moartea lui Alexandru, Lisimah ajunse rege peste
tracii vecini cu macedonenii, asupra carora stapinise Alexandru si, mai
inainte de el, Filip. 6. Pamintul lor
ar fi o mica parte a Traciei.
Dintre toti oamenii nici un neam nu-i mai numeros decit tracii, afara doar
de celti, pentru cine compara un neam cu altul. De aceea, nimeni mai
inainte de romani nu a putut sa-i infringa pe toti tracii impreuna. Toata
Tracia este supusa romanilor, iar din tara
celtilor cit socotesc nefolositor,
din pricina frigului cumplit si a nerodniciei pamintului, a fost trecut de
ei cu vederea, cu buna
stiinta, dar detin cele vrednice de stapinire [din tara] acestora.
7. Atunci
Lisimah, dintre vecini, s-a
razboit mai intii cu odrisii si apoi
a pornit cu armata impotriva lui Dromichaites si a getilor . Dar avu de
infruntat niste barbati foarte priceputi in razboaie
si care il intreceau cu mult prin numarul lor. El insusi ajunse intr-o primejdie
cit se poate de mare si scapa cu fuga. Fiul sau, Agatocle, care-l
sprijinea atunci in lupta pentru prima oara, fu luat prizonier de
catre geti. Lisimah a fost biruit
si in alte lupte. Si deoarece socotea ca
nu este putin lucru sa-si aiba fiul prins in razboi, incheie o pace cu
Dromichaites si din stapinirea sa ceda getului tinuturile de
dincolo de Istru. Mai mult de nevoie ii dadu in casatorie pe fiica
sa ". Unii spun ca nu Agatocle a fost prins, ci insusi Lisimah,
ca l-a salvat Agatocle, care ar fi cautat sa cada la o intelegere cu
Dromichaites, pentru rascumpararea lui. Cind s-a intors, l-a casatorit pe
Agatocle cu Lysandra, fiica lui Ptolemaios Lagos si a
Euridicei.
III, 19, II. Voi aminti aci o poveste despre Elena, pe care stiu
ca o spun crotoniatii, iar locuitorii din Himera sint de acord cu
ei. Se afla o insula in Pontul Euxin, la gurile Istrului, inchinata lui
Ahile. Aceasta se numeste Leuce si are un perimetru de douazeci de stadii,
este acoperita de o padure deasa
si plina de animale salbatice si domestice. In ea se afla un templu si o
statuie a lui Ahile. IV, 34, 2. ... Riurile Greciei nu au vietati care sa le aduca oamenilor
pieirea, cum sint
Indul, Nilul din Egipt, Rinul, Istrul, Eufratul si Fasis; caci
aceste [fluvii] hranesc animale semanind ca infatisare cu somnul din
Hermos si Meandru — dar
aceste vietati sint
mai negre
si mai puternice.
Somnul sta, in aceste doua privinte, mai prejos decit acele
vietuitoare.
IV, 12, 6.
Imparatul [Traian] a marit imperiul, supunindu-i pe getii care locuiesc
dincolo de Tracia.
VIII, 28, 2...
Istrul, Rinul, Hypanis, Boristene si alte fluvii, ale caror ape ingheata
iarna, dupa parerea mea pot fi numite — si pe drept cuvint —« riuri
de iarna ». Ele strabat paminturi ce sint acoperite de zapada in cea mai
mare parte a timpulul, iar aerul de acolo este foarte rece. VIII, 38, 3. . .
Riul despre care vorbim se aseamana cu Istrul in aceasta privinta,
avind — in chip
firesc — acelasi debit
de apa si iarna si vara. . . IX, 30, 5. ... Dupa ce s-au ghiftuit cu vin [femeile trace] au savirsit o
fapta indrazneata si de
atunci s-a statornicit obiceiul ca barbatii sa se imbete inainte de
a intra in lupta.. . X, 34, 5. [Neamul] costobocilor
cu
apucaturile lui tilharesti, a navalit pe timpul meu in Grecia, ajungind
pina la Elateia. Acolo, un barbat [cu numele] Mnesibulos a strins
in juru-i o ceata de oameni si, dupa ce a omorit pe multi dintre barbari,
a cazut si el in lupta. Mnesibulos a biruit la alergari; pe linga alte
izbinzi, la olimpiada a 235-a a cistigat si intrecerea in stadiu, precum
si dubla alergare cu scutul. |