Din cauza lipsei izvoarelor scrise ajunse pina la noi, cu privire la istoria geto-dacilor multe nume importante ale civilizatiei acestora raman fie necunoscute fie controversate. In rindul acestora de pe urma se numara si numele regelui Coson. Controversa asupra acestui rege are ca temei decoperirea unor monede de aur ce poara legenda - K O S O N -scrisa cu caractere grecesti. Asemenea monede au fost descoperite in Transilvania in numar mare, de foarte multa vreme si au intrat in atentia carturarilor inca din sec.XVI-lea. Despre ele vorbeste Erasmus din Rotterdam la 1520 sau umanistul Stefan Zamosius la 1593.

     Monedele cu legenda KOSON au facut parte din citeva mari tezaure de aur descoperite de-a lungul vremii in Transilvania. Primul dintre acestea s-a gasit la 1543 si continea citeva mii de piese impreuna cu obiecte de aur. Despre acest tezaur s-a spus ca ar fi fost scos dintr-o incapere boltita situata sub albia riului Strei, pe care umanistii care ne dau informatia il identifica cu Sargetia, amintit de Dio Cassius. Cercetarile ulterioare infirma acest lucru si localizeaza descoperirea tezaurului intr-una din cetatile dacice din muntii Orastiei, foarte probabil chiar la Sarmizegetusa. Faptul este dovedit si de imprejurarea ca pe acelasi loc s-au mai descoperit ulterior doua tezaure, unul in 1803 si al doilea in 1804 Numarul exact nu se poate stabili dar fiecare tezaur continea in jur de 1000 de kosoni. Pe baza documentelor care pomenesc despre descoperirea celor doua tezaure s-a ajuns la cifra de 2143 de monede de aur, din care 1412 poarta legenda Koson . 400 dintre acestea au ajuns la monetaria imperiala austriaca de la Alba-Iulia unde au fost topite! Un numar mic de monede gasite la Gradistea Muncelului au ajuns la Muzeul de la Viena, unde sint pastrate si azi.

     In afara de tezaurele de la Sarmizegetusa, alte doua tezaure s-au gasit la Axente Sever si si la Cozma, in Transilvania, la care se aduga descoperiri izolate in sudul Moldovei, in Oltenia si in Banat. In total se mai pastreaza azi in jur de 150 de monede descoperite exclusiv in spatiul daco-getic de la nordul Dunarii si in special in zona cetatilor de la Gradistea Muncelului. Aceasta constatare ne ofera cheia rezolvarii intrebarii puse in legatura cu regele COSON.

     Faptul ca pe monedele de aur au reproduse, pe o fata un vultur, si pe cealalta un personaj insotit de doi lictori,imagini ce se regasesc si pe monedele romane emise de Q.C.Brutus conduce la concluzia ca monedele au fost emise in intervalul 43-42 ien de catre Brutus (unul din ucigasii lui Cezar) care se pregatea de lupta cu triumvirii. Dupa lupta de la Philippi in 42 ien invinsul Brutus s-a sinucis. Pregatindu-se de lupta, Brutus ar fi emis monede de aur pentru a plati pe oamenii lui Coson folositi ca mercenari. Inainte de a da credibilitate acestei ipoteze trebuie spus ca numele regelui dac apare si intr-un izvor literar. Este vorba de opera cu privire la viata celor 12 cezari a lui Suetonius, care ne vorbeste de regele get COTISO, al carui nume apare in manuscrisele mai vechi sub forma Coson, forma probabil corecta ea intilnindu-se si pe monedele amintite. Ca aceste monede au fost emise de un dinast dac din interiorul arcului carpatic o dovedeste si faptul ca pe primele emisiuni numele regelui apare scris corect pe cind pe cele ulterioare scrierea apare doar schitata, mesterii nemai fiind interesati de trascrierea fidela a numelui.

     Se desprinde deci concluzia ca regele COSON a fost unul dintre urmasii directi ai marelui rege BUREBISTA, despre a carui domnie din pacate nu stim nimic in afara relatarii lui Suetonius, de la care aflam ca imparatul Augustus a fost invinuit de intentia de a-si da fiica in casatorie regelui get COTISO-COSON.

     Suetonius spune "M.Antonius scribit, primum cun Antonius filio despondisse Iuliam, dein Cotisoni Getarum regi, quo tempore sibi Quoque in vicem filiam regis in matrimonium petisset" (M.Antonius scrie ca el (Octavian) a fagaduit-o pe Iulia mai intii fiului sau, Antonius, apoi lui Cotiso, regele getilor, si ca tot atunci a cerut in schimb, in casatorie, chiar pentru el, pe fiica regelui). O serie de manuscrise poarta in locul cuvintelor Cotisoni Getarum cuvintele Cosoni Getarum regi

     Acest rege intrat in legatura cu Brutus ( ucigas a lui Cezar, dusmanul lui Burebista), la 42 ien. Prin sustinerea acestuia in lupta cu triumvirii, se pledeaza pentru apartenenta lui COSON la partida credincioasa marelui rege si a nealinierii lui la grupul de rasculati care l-au ucis pe acesta. Dobindind mai tirziu iertarea de la Octavian , pentru neinspirata alianta cu Brutus, Coson ajunge in destul de bune relatii cu imparatul pentru ca prin anii 32-31 ien zvonurile despre o proiectata incuscrire sa poata fi puse in circulatie la Roma si sa fie credibile.

     Cert este ca pe timpul acestui rege navalirile dacilor nelinisteau in asa hal pe romani incit poetul Horatiu este adesea intrebat:

Num quid de dacis audisti? "

(---ce se mai aude despre Daci ?----Horatius, Satirae, II, 6, versul 53)

     Daca se admite grafia gresita a numelui Cotiso, si majoritatea cercetatorilor inclina spre aceasta, atunci mai trebuie spus ca acest rege a fost amintit si de Horatiu (Satire,II,6,51-53) sau si mai sugestiv spune in Ode;III;6;13-16 ca "n-a lipsit mult ca Roma sa fie nimicita de dacii cei mesteri in azvirlirea sagetilor" si de Florus care spune "dacii stau aninati de munti. De acolo sub conducerea regelui Cotiso, de cite ori Dunarea inghetata lega cele doua maluri, obisnuiau( deci nu numai o data!) sa navaleasca si sa devasteze tinuturile vecine" (Epitome;II;28;18). Indicatiile lui Florus, privind muntii in care salasluiesc dacii au facut ca regatul acestuia sa fie localizat undeva in zona Olteniei si a Banatului, de ambele parti ale muntilor.