- Clasa de fiinte humanoide, gigantice, adesea antropofage, care - conform traditiei si unei categorii de basme eroice din mitologia româneasca - puteau ucide spontan o arnata intreaga sau erau implicati in lucrari ciclopice (de ex., Brazda lui Novac). Un strat mai nou, de confuzie cu unele personaje legendare, se refera la Baba Novac, eroul central al unui ciclu de balade eroice si haiducesti ale folclorului românesc (cu variante folclorice sârbesti si bulgare), care, formal, deriva din acelasi plural mitic; in cântecele batranesti cu substrat arhaic, Novacii sunt identificati cu uriasii fiind in acest sens anonimi (viteji, foarte puternici, de obicei binevoitori fata de oameni) si facand parte dintr-o specie parahumana; acestei clase mitice i se atribuie uneori implicatii in miturile esentiale: Dumnezeu a trimis asupra lumii potopul universal, ca sa-i inece pe Novaci; (insa aici s-a operat un sincretism popular cu scopul declarat al potopului biblic, asa cum l-au cunoscut oamenii din predicile si liturghiile bisericesti ortodoxe); un Novac, rezemat cu un picior in Carpati si cu altul in Balcani, se apleaca sa bea suvoaiele potopului, dar cade in apa inecandu-se; dupa o legenda toponimica, muntele Retezat se numeste asa de cand Novac si-a incercat taisul cutitului pe vechiul pisc. O traditie - mitica sau numai legendara - afirma ca Novac, impreuna cu fiii sai, i-a invatat pe localnici mestesugul agriculturii; servindu-se de etimonul slav NOVAKÎ (HOBAKb) - [om] nou (ceh novacek - incepator, novice), ca si de faptul potrivit caruia slavii din sec. VI-VII au introdus agricultura extensiva, unii cercetatori au crezut ca pot vedea in Novaci un mit de origine slava; dar contaminarea fonetica a numelui nu atinge fondul mitului, numele insusi avand atimon originar latin: novus (de unde si numele slav Nóvak); tot astfel, românii arhaici (protoromânii) mostenisera agricultura de la dacogeti si romani (se prea poate sa fi fost influentati si de traditia agrara, puternica si specializata a celtilor), caci la venirea slavilor termenii de baza existau (a ara, aratru, ogor, câmp, grâne, grâu, orz, mei, fãinã, a semãna, secerã, moarã, etc.), preluati din lb. latina. Continutul mitic al Novacilor este insa anterior numelui.