Pantheonul traco-dac

Bendis ---Zeita din mitologia traca, adorata de geto-daci ca zeita a Lunii, a padurilor si a farmecelor. Bustul de bronz descoperit la Piatra Rosie o înfatiseaza cu sânii proeminenti cât si afirmatia lui Herodot (Istorii, IV, 94;V,7) care sustine ca era adorata de femeile trace indica faptul ca era o zeita a dragostei, a maternitatii, a feminitatii în general.

             Reprezentarile vechi, descoperite in ultima vreme, ne-o infatiseaza sub chipul unei femei cu fata rotunda, bucalata, cu pometii proeminenti si cu parul impletit in doua cosite ori impartit in doua mari bucle ce-i incadreaza fata. Sa fie oare Zeita Bendis, cu cele doua cosite blonde lasate pe spate, precursoarea Ilenei Cosanzene din basmele de mai tarziu ale romanilor? In anumite situatii Zeita apare incadrata de doua animale sacre cervidee sau de un cerb si un sarpe. Marea Zeita Bendis era adorata de femeile trace, fiind Zeita Lunii, padurilor si... farmecelor.

           La Costesti a fost descoperit un cap al Zeitei iar la Sarmisegetuza sapaturile au scos la iveala un medalion de lut ars (10 cm. in diametru si 1,5 cm. in grosime), avand un bust al Zeitei cu tolba de sageti pe umar; de asemeni, la Piatra Rosie s-a descoperit bustul ei din bronz, inalt de 14,7 cm. si lat de 13 cm. Cultul pentru Marea Zeita sau Mama Divina era nelipsit din religia popoarelor antice si daco-getii nu faceau exceptie. Prin asa-numita interpretatio graeca, sursele ce mentioneaza zeitatile feminine le-au atribuit numele similare grecesti. Eliade le indica pe cele importante, în primul rând pe "Artemis...zeitate chtoniana analoga zeitelor trace Bendis sau Kotyto (Kotys)" (Herodot, IV, 33).

           Bendis, ocrotitoarea femeilor, personifica Luna si corespundea nu numai lui Demeter, dar si Dianei romane (Diana sancta, potentissima). A.Fol si I.Marazov arata ca Bendis era "cea mai raspândita personificare traca a Mamei Zeilor". Imaginea ei apare în mai multe reprezentari plastice (O.Drâmba, p.803). În schimb, dupa Paul Mac Kendrick, "dacii nu si-au conceput antropomorf zeitele" (Pietrele dacilor vorbesc, Bucuresti 1978, p.152). Cu toate acestea, corespondenta purtata de regii daci cu împaratii romani atesta ca dacii iubeau în general simbolurile (apud Kernbach, p.389). "Cultul zeitei a supravietuit si în perioada romana sub forma zeitei romane Diana. Numele Dianei se regaseste si în cuvintele românesti zâna si sânziana (Sancta Diana)."

A fost sigura divinitate străină care era venerată si avea un sanctuar la Atena.

Cavalerul Trac--- Zeu tânar apartinând pantneonului mitologic trac din aria balcanica si danubiana reprezentat calare îndeosebi pe fond cinegetic. Desi atributele si originea sunt obscure, pare sa fi fost rezultatul unui sincretism rapid datorat penetratiei, romane în ariile cultului sau. Sunt argumente ca ar fi patronat razboiul si cultul funerar dat fiind aparitia pe un numar mare de stele funerare târzii. Iconografia locala l-a pastrat sub forma Sf.Gheorghe (C.R. Vulcanescu, Mitologia Romana, Bucureti, 1995.) Pe teritoriul României au fost gasite peste 200 de imagini de epoca, atestând cultul Cavalerului Trac în Dobrogra, Oltenia, Transilvania.

Deceneu ---Sacerdot dac zeificat, mare preot în timpul lui Burebista pastrând totusi structura de erou civilizator. Dupa Iordanes, Deceneu era un om de o vasta eruditie care a avut un rol principal în instruirea spirituala a stratului ierarhic superior de sacerdoti si nobili daci. {Observând înclinatia lor de al asculta în toate si inteligenta lor nativa, el i-a initia aproape în toata filozofia, caci era un maestru priceput în aceasta. El i-a învatat etica, dezvatându-i de obiceiurile lor barbare i-a instruit în fizica facându-i sa traiasca potrivit cu legile naturii, pe care Gotii (Getii) transcriindu-le le pastreaza pâna azi (sec.VI) cu numele de Belagines, i-a învatat logica facându-i superiori celorlalte popoare în ce priveste mintea, aratându-le practica, i-a îndemnat sa -si traiasca viata întru fapte bune; demonstrându-le teoria, i-a învatat sa contemple cele 12 semne ale zodiacului, iar prin ele mersul planetelor si toata astronomia, lamurindu-i cum creste si scade discul lunii si cu cât globul de foc al soarelui întrece masura rotunjimii pamântului si le-a expus sub ce nume si sub ce semne cele 345 de stele trec de la rasarit la apus, ca sa se apropie sau sa se departeze de polul ceresc} (Getica, XI, 69-70). Ca mare preot si ca vicerege, apoi rege el însusi, Deceneu a dispus de o dubla autoritate morala si politica (organizând triburile si casta sacerdotala).

Derzelas ---Zeu apartinând mitologiei dacogetice având un cult de origine autohtona. Este considerat fie un zeu al sanatatii, al energiei vitale umane (I.I. Russu) fie o divinitate subpamânteana (I.H. Crisan). Un templu al lui Derzelas s-a zidit la Histria în sec.III. î.e.n..

Gebeleizis ---Zeu al cerului înnourat si pluvial în mitologia dacogetica, diriguitor al furtunii si al fulgerelor, în onoarea sau împotriva caruia dacii trageau cu sageti, considerat uneori si zeu al luminii , fiind un zeu important. Herodot îl aminteste (Istorii IV, 94) citindul dupa Zamolxes, context din care rezulta ca ar fi doua ipostaze ale aceluiasi zeu uranian si veche divinitate dacogetica, patronul aristocratiei, care ulterior, datorita dezvoltarii religiei a suportat un sincretism cu Zamolxis, probabil sub presiunea teologica a preotilor.

Kogaionon ---Munte sacru din mitologia dacogetica, în masivul caruia se localizau sediul si sactuarul lui Zamolxis cât si locuinta Marelui Preot dac . O probabila localizare e vârful Omul din Bucegi.Se mai afla pe lista posibililelor locatii Ceahlaul, muntele Gugu, Gradistea Muncelului

Ktistai ---Secta de anahoreti daci (Strabon în Geografia, VII;3;3). În traducerea lui I.I. Russu "Ktistai" înseamna "stralucitorii". O alta denumire a lor este kapnobatai tradus de V.Pârvan prin "calatori prin fum". Ioseplus Flavius (Antichitati iudaice, XVIII;1;5;22) folosind pentru aceiasi tagma cuvântul ,pleistoii ii compara cu secta esenienilor.

Pleistoi ---Termen grec indicând un ordin preotesc sau monastic din Dacia ai carei membrii duceau o viata ascetica riguroasa comparabila cu viata comunitatii esenienilor de la Qumran. Istoricii români îi considera de fapt întreg clerul geto-dac .

Pleistoros ---Zeu trac adorat de daci, dupa Herodot si de Apsintieni (Istorii, IX;119) iar dupa Iosephus Flavius (Antichitati iudaice; XVIII,22) zeu al pleistoilor daci, considerat zeu al razboiului.

Zamolxis ---Dupa unii scriitori, Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot, Strabon, Celsus, Origene) întelept initiat (Strabon, Iordanes), întelept prepitagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag si medic psihoterapeut (sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filosof savant (Iordanes), profet (Strabon), reformatoir religios cultural si politic (Herodot; Iordanes), mare preot al divinitatii daco-getice supreme (Strabon), personaj mort si înviat (Celsus), divinitate feminina (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), Saman (E.R. Dodds), zeu dyonisiac dupa modelul Sabazius (G.G.Tocilescu) zeu celest si atmosferic (V.Pârvan), zeu uranian (M.Eliade), zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu Htonic (H.Daicoviciu), zeu Htonic (I.I.Russu), divinitate initiatica (T.Herseni), profet Htonic, naturist si initiatic al unui zeu suprem (R.Florescu), zeul carpatic al nemuririi (Al.Busuioceanu), zeu totemic întruchipând ursul (R.Vucanescu), un zeu care reapare periodic (Al.Popescu), Zeul-Mos (N.Densusianu, R.Vulcanescu). Este cert ca acest cult a influentat sau a fost influentat de celti. O data la 4(5) ani se sacrifica un sol sacrificiul nu se producea pe pamânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. Daca solul nu murea era învinuit si se trimitea alt sol. Doctrina zamolxiana avea, în linii mari, urmatoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului,mai ales la caste ktistailor, ai caror membrii erau lipsiti de teama -cunoasterea astrelor -morala dreptatii si a cinstei -Conturul personalitatii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic european, prin sistemul de mistere initiatice, magia psihomedicala, mitul unitatii spirit-trup, respecti;divinitate-umanitate (confirmat de trimiterrea rituala a solului în cer), mitul unitatii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca si absenta totala a thanatofobiei (confirmata de constiinta dacilor ca, initiati între Zamolxe ei ajung nemuritori cu adevarat). Urme ale cultului zamolxian se gasesc în folclorul românesc (Mosii; Caloianul) dar dintre toate cultele antice, aceste s-a pretat cel mai mult la crestinare.