Maestrul
omul care te
ridica |
Rigoarea este slabiciune.
Asceza este viciu. Emotziile trebuie sa le
traieshti. Tu pe ele shi nu ele pe tine. Aceasta
presupune cunoashterea shi dirijarea lor in
vederea inducerii starii afective optime...
CALEA este dincolo de efort: o eliberare a mintzii
de conventzii shi concepte..
"Discipolul: Care este metoda eliberarii?
Maestrul: Cine te inlantzuie?
Discipolul: Nimeni.
Maestrul: Atunci de ce cautzi eliberarea?"
Cand ne uitam la nenumaratele transformari care au
loc in Univers, se nashte de la sine intrebarea:
Exista ceva permanent? Exista vreo corelatzie
intre noi shi aceasta necontenita schimbare?
Daca am admite ca, fara exceptzie, totul se
schimba, inclusiv noi, intrebarea nu s-ar mai pune.
Daca omul s-ar concepe ca o fiintza in continua
transformare intr-o lume "sigur nesigura"... Daca...
Traieste totushi, adanc inradacinata in om,
sperantza ca ceva permanent exista printre noi in
ciuda tuturor acestor schimbari, shi-i spune LEGE,
DUMNEZEU, SUFLET, DREPTATE...
Vede cum totul se inaltza shi decade. Vede
razboaie, foame, iluzii, nesigurantza. Nimic nu
este etern. Cu atat mai putzin Securitatea Noastra
personala, sau nu. In morala, in doctrinele
economice, in guverne, granitze, relatzii sociale,
in toate se observa o continua transformare. Una
reala(de suprafatza sau fond) shi alta a
atitudiniii noastre fatza de ele.
Nesatisfacut, omul incearca sa creeze el o stare
de permanentza. Shi atunci cladeshte ziduri,
sisteme politice, experientza.... shiastfel ia
nashtere conflictul. O minte care nu este libera,
care se cramponeaza sa ramana intre hotarele
prestabilite (indiferent in ce mod) nu poate
intzelege lumea. Dorintzele shi ideile
preconcepute impiedica omul sa traiasca efectiv,
sa "simta" lumea, sa fie liber. Libertatea nu
inseamna "intzelegerea necesitatzii". Libertatea
nu poate fi decat totala... sau deloc.
De cate ori nu eshti in concordantza cu INTREGUL,
de tot atatea ori apare sentimentul neamplinirii
shi dorintza de continuitate, de LINISHTE SHI
SECURITATE. Mintea se crispeaza. Se agatza. Acel
ceva de care se agatza mintea este rezultaul
FRICII, IGNORANTZEI shi al DORINTZEI.
IGNORANTZA nashte DORINTZA. Existentza DORINTZEI
genereaza FRICA.
Cine nu vrea sa fie jertfa ignorantzei shi a
iluziei, cine nu vrea sa tremure umil sub suflarea
dorintzei shi fricii, acela trebuie sa intzeleaga
atat actziunea nascuta din obiceiuri cat shi cea a
ideilor shi simtzurilor.
Doar cie este atent INTZELEGE. Atent este doar
acela care traieshte deplin in prezent. Cu mintea
shi simtzurile indreptate catre CLIPA. Fara
amintiri shi fara planuri de viitor. Spontan.. Ca
oglinda. Doar acela este in armonie totala cu
Universul. Totala, pentru ca armonia este o femeie.
Shi dupa cum o femeie nu poate fi partzial gravida,
nici armonia nu poate fi partziala.
|
