Dacii

    Geto-dacii, dupa spusele lui Herodot, au fost cei mai viteji si drepti dintre traci. In acele vremuri indepartate, tracii erau cel mai numeros neam dupa indi, ocupand mai mult de jumatate din teritoriul Europei. Hotarele tarii getilor, Dacia, corespund cu teritoriul Romaniei de astazi, cel al Ungariei, o parte din Bulgaria si Ucraina, intinzandu-se de la muntii Carpati pina la nord de Dunare si de la raul Nistru pâna la raul Tisa. In vremea domniei regelui Burebista (sec 1 inaintea erei noastre) granita de vest a Daciei a ajuns la lacul Constanta din Elvetia de astazi.
    Popor razboinic, cu o religie politeista la inceput, dacii vedeau in moarte o eliberare. Credinta in zeul suprem Gebeleizis ii facea neinfricati pe campul de lupta, virtute ce s-a pastrat si dupa ce vechea religie a fost inlocuita de cultul lui Zalmoxe. La fel ca si la alte neamuri hiperboreene, adevarata viata incepea in lumea de dincolo, alaturi de zeul patron. Daca radeau si se veseleau la moartea unuia dintre ei, cand se nastea un copil plingeau si se intristau de soarta pe care o va avea acesta in lume. Educati in spiritul vitejiei si onoarei, dacii erau razboinici de temut in ochii oricarui neam din antichitate.


    Vracii daci erau recunoscuti in lumea antica drept foarte priceputi. Ei spuneau ca pentru a vindeca trupul trebuie sa vindeci intai sufletul, si aplicau acest pincipiu in leacurile lor. Deoarece cetatile si asezarile dacilor erau construite in munti, pentru a nu fi expuse atacurilor, dacii erau obisnuiti cu iernile aspre si salbaticia. Traiul acesta a dus la o relatie stransa cu natura, insa nu in genul celei prezente la celti. Viata dacilor era dominata de manifestarile vremii, de distantele mari strabatute prin salbaticie si de singuratatea muntilor neiertatori. De aceea, in Getica, magia dacilor nu se bazeaza pe comuniunea cu tot ce este viu, ca la celti, ci pe controlul elementelor primare ale naturii. In joc, vrajitorii daci pot aduce ploaia sau ninsoarea, pot merge pe fum sau pe nori si se pot apara impotriva animalelor salbatice. Intre vrajitor si puterile pe care pe controleaza nu exista o relatie de fraternitate, ci una de echilibru si respect. Vrajitorul dac nu este tolerat de catre lup din frica sau simpatie; in schimb, natura il accepta ca pe o parte din puterea ce imbraca intreaga lume si nu va tulbura acest echilibru.