| ARTICOLE ACTUALIZATE LA DATA SELECTATĂ |
Cătălin BORANGIC Componentă de bază a societăţilor preistorice şi antice, latura marţială a vieţii cotidiene s-a mulat întotdeauna pe nivelul tehnologic al comunităţilor cărora aparţineau1 şi în acela... A existat o localitate dacică pe locul actualei Alba Iulii, alta decât romanul Apulum? O localitate dacică numită Tharmis? În ultimul secol, aşezarea dacică de la Alba Iulia a constituit obiectul a nu... Cetatea de la Vârţ-Rovinari, jud. Gorj, se ridică pe un deal numit de localnici „Cioaca cu bani” şi domină până în depărtare câmpurile şi dealurile din zonă, oferind un important punct strategic. Situ... În această epocă, denumită convenţional şi La Tène şi împărţită în trei perioade (timpurie, mijlocie şi târzie), geto-dacii (urmaşi direcţi ai celor atestaţi din prima epocă a fierului) au cunoscut re... Către sfârşitul epocii bronzului se produc anume mişcări în cadrul triburilor prototracice de la Dunărea de Mijloc şi din vecinătatea lor (sud-vestul României, nord-estul Iugoslaviei, sud-estul Ungari... Paleoliticul. Silexurile găsite în prundişurile râurilor din Muntenia apuseană (zona Slatina-Piteşti), aparţinând celei mai vechi industrii de piatră cioplită (Pebble Culture), alcătuiesc baza paleoli... Spre sud, limita convenţională a acestui areal o reprezintă Valea Jieţului, cu afluenţii săi, spre vest, limita este reprezentată de culoarul depresionar al Streiului. Spre nord zona se învecinează cu... Descoperirea unor cantităţi însemnate de ceramică pictată în zona capitalei regatului dac au permis conturarea unui stil ornamental figurativ puţin frecvent în alte regiuni ale Daciei pre-romane, spec... Devenită sursă curentă a istoriei în general, imaginea este cu atât mai elocventă cu cât domeniul său este vizibil mai vast decât cel al scrisului bunăoară, cumulând, în Antichitate, diverse aspecte: ... Ocupaţie cu tradiţie multimilenară pe teritoriul ţării noastre, cultivarea plantelor, în special, cultivarea cerealelor, beneficiază de propriul său calendar agrar cu informaţii şi activităţi variate,... Localitate în Dacia, situată pe malul stâng al râul Siret, ceva mai la sud de actuala confluenţă a acestuia cu Trotuşul. De la Tecuci, urmând - după bifurcaţia de la punctul Hanul lui Cincu - şoseaua ... Oricine încearcă să abordeze subiectul referitor la arta geto-dacilor se izbeşte de două aspecte importante. Primul aspect ţine de dificultatea stabilirii originii anumitor elemente manifestate în art... Murus dacicus (în limba latină, „zid de tip dacic”) este o adaptare locală a zidurilor ciclopice elenistice, utilizând şi modele celtice. Zidul este alcătuit din doi paramenţi (feţe exterioare) realiz... Recente descoperiri arheologice făcute în vestul Olteniei, duc la concluzia că în Europa, calul a apărut, ca animal domestic, exact în această parte a continentului. De altfel, acest animal superb era... Ciobănescul Românesc Carpatin se constituie ca rasă endemică (specifică unui anumit teritoriu) în epoca bronzului pe teritoriul de astăzi al României. Ciobănescul de Bucovina este considerat o varieta... Considerată drept ocupaţie secundară, care vine în completarea cultivării cerealelor sau a păstoritului, creşterea albinelor are, totuşi, propriul său calendar, parte componentă a calendarului popular... O societate preponderent sedentară, rurală precum cea a strămoşilor noştri daci, atât înainte, cât şi după cucerirea romană, nu şi-ar fi putut dezvolta propria economie fără un calendar al activităţil... În linii generale, astăzi, la sat şi oraş, „mărţişor” înseamnă acel şnur confecţionat prin răsucirea a două fire de lână sau de mătase, unul alb şi unul roşu, împodobit cu ciucuri la capete, care se a... La 4 km de centrul oraşului Piatra-Neamţ, spre apus, dincolo de Schitul şi cartierul Doamna, pe o prelungire nordică a muntelui eponim, se înalţă ca o strajă a lacului de acumulare construit prin amen... Vicus sau aşezare geto-dacică din territorium-ul Histriei (regio Histriae), menţionată, cu prilejul unui conflict, de hotărnicia între latifundiara romană (poate de origină histriană) Messia Pudentill... Cugir, oraş în judeţul Alba, pe teritoriul căruia, în punctul „Pârâul Gugului”, întâmplător, în 1973, la cca. 3 m adâncime, s-a descoperit un depozit compus din 130 obiecte fragmentate din bronz, 24 v... Pe malul stâng al Mureşului, la o distanţă de 4 km spre est de oraşul Alba Iulia, deasupra Râpii Roşii şi cătunului Teleac, satul Drâmbar, comuna Hăpria, într-o poziţie dominantă, se găseşte una din c... Zburătorul este o semidivinitate erotică de tipul incubilor, un daimon arhaic de tip malefic. Simbolizează toate formele de sexualitate, de la aceea puberală până la aceea isterică a femeilor care tră... Ἄβαρις Ὑπερβόρειος, Abaris Hyperboreios Fiul al lui Seuthes, a fost un vindecător legendar şi preot al zeului Apollo. Se crede că şi-a însuşit talentele în ţinuturile natale din Hyperborea. Zburator p... Darzala; Derzo; Derzis Zeu cu atribute incerte, adorat iniţial -în mitologia greacă târzie- de coloniştii greci de pe ţărmul stâng al Pontului Euxin (după D.M.Pippidi) sau aparţinând fie mitologiei da... În primăvara anului 1988, cu ocazia unei periegheze pe suprafaţa cunoscutei aşezări neolitice de la Tărtăria, în apropiere de marginea terasei, au fost recoltate din arătură mai multe fragmente de oas... În primăvara anului 1979 apele crescute ale Mureşului au provocat surparea masivă a malului său stâng în faţa comunei Blandiana, în punctul numit de localnici „La Brod”. Cu această ocazie a fost distr... Existenţa acestei trupe este atestată în inscripţia de pe un altar votiv din Teutoburgium (azi Dalj, Croaţia) din Pannonia Inferior. Inscripţia reprezintă dedicaţia unui tribun şi a fost închinată lui... Din punct de vedere al tehnicilor de construcţie, la cetăţile dacice se observă diferenţieri de la o zonă la alta, uneori în aceaşi zonă existând multe astfel de deosebiri. Pentru zona de est şi sud-e... Într-o societate razboinică precum cea veche nord-dunăreană, este de la sine înţeles că progresele înregistrate în metalurgie, în acest caz în cea a fierului, s-au reflectat în special în calitatea şi... Rege al geţilor (sec I a.Chr.) stăpânind nordul şi nord-vestul Dobrogei. Dinastul local este amintit de Dio Cassius în legătură cu campaniile lui Licinus Crassus la Dunărea de Jos (Hist.Rom., 51; 26; ... (gr. megaloi Dahai) Denumire a unui trib sau uniuni tribale dacice din nordul hotarelor provinciei romane Dacia (Oracolele Sybiline, XII, 180), probabil pacificaţi de guvernatorul Daciei, C. Vettius S... Denumire dată triburilor geto-dace care nu au fost înglobate în provincia romană Dacia şi care au continuat să trăiască pe teritoriul lor de baştină (sec. II-IV p.Chr.). Atât izvoarele literare cât şi... gr. Sigynnai; lat. Sigynnae Populaţie probabil de origine iraniană, menţionată de Herodot (V, 9) ca locuind în sec. V a.Chr., la nord de Dunăre şi având un port asemănător cu al mezilor. Unii cercetăt... Populaţie sud-tracică organizată probabil de timpuriu într-o uniune de triburi. Locuiau între Munţii Pirin (Rodopi) şi cursul mijlociu al râului Nestos (Mesta). Spre nord, ei se întindeau până la Munţ... Dincolo de incontestabilul set de valori spirituale cu care tracii au patruns în civilizaţia elenă şi prin aceasta, ulterior, în cea romană, istoriografia antică s-a lăsat mai uşor impresionată de car... Cetatea de la Stoina este o aşezare fortificată construită în secolul IV î.Hr. şi care persistă până în secolul I î.Hr. Situl arheologic este situat pe un promontoriu numit de localnici „La cetate”, a... Atât la Ptolemeu cât şi la Ammianus Marcellinus îi găsim menţionaţi printre neamurile iraniene scito-sarmate din regiunea Donului. Vasile Pârvan considera că sargeţii (sargetae) din Dacia sunt sciţi, ... Neam de origine geto-dacică menţionat de Ptolemeu în Geografia (III, 5, 8). După acest autor, ei locuiau, împreună cu piengeţii şi biesii, în părţile de nord ale Carpaţilor. Se pare că sabocii, laolal... Enumerând diferitele neamuri care se aflau mai la sud de Vistula, Ptolemeu, în Geografia (III, 5, 8) spune că mai jos de anartofracţii şi burgioni, urmează „mai departe, arsietii, sabocii, piengeţii ş... Războaiele daco-romane din anii 101-102 şi 105-106 au scos în evidenţă nu numai însuşirile războinice ale ramurii de nord a tracilor, dacii, ci şi o adaptare locală a unei săbii curbe cunoscută în ant... |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
