| ARTICOLE ACTUALIZATE LA DATA SELECTATĂ |
XXVI,70. Războaiele, odată întâmplate, nu mai sunt luate în seamă [de oameni], ci mulţimea ascultă povestirea lor ca şi cum ar fi nişte legende. Iar dacă au izbucnit cumva pe meleagurile cele mai depă... -traducere din greacă- Liber Primus 1 Insula quaedam nomine Diomedea multas ardeas alit; quae, ut ajunt, barbaris neque quippiam nocent, neque eos adeunt: sin Graecus advena eo diverterit, divino quod... IV,101. În timpul asediului de la Delion, a murit şi Sitalces, regele odrisilor, ducând război împotriva tribalilor şi fiind învins în luptă. Seuthes, fiul lui Sparadocos, nepotul său, a ajuns regele ... II,29. În aceeaşi vară, atenienii - voind să-şi facă aliat pe fiul lui Teres, Sitalces, rege al tracilor - au chemat şi au făcut proxen pe un om socotit de ei mai înainte vreme duşman şi anume pe Nymp... 42. ... S-au făcut multe încurcături şi fiecare are altă credinţă. Sciţii jertfesc unui paloş, tracii lui Zamolxis, care este un sclav din Samos venit la dânşii, frigienii [jertfesc] Lunii, etiopienii... 9. Prin urmare sciţii şi geţii, după ce văd acestea şi ne spun un lung "bun rămas", devin nemuritori; şi zeifică pe cine vor, în acelaşi fel în care şi Zamolxis, deşi sclav, a fost trecut pe lista zei... 1. Nu Anacharsis a venit primul la Atena din Sciţia, dornic a se instrui în cultura greacă, ci înaintea lui a venit Toxaris, un bărbat înţelept şi iubitor de frumos, care năzuia să cunoască cele mai b... 5. ... Şi totuşi n-ar fi rău să li se spună acelora: în împrejurarea că ar izbucni vreodată un alt război, fie celţii împotriva geţilor, fie inzii împotriva bactrilor (căci pe noi nu va îndrăzni nime... 16. ... Să-ţi povestesc în şir toate acestea, dragul meu, mie-e cu neputinţă, căci era greu sa le şi priveşti. Iar cele mai de seamă lucruri se înfăţişau aidoma imaginilor descrise de Homer, pe scut. ... II,17. Vreau să amintesc şi de oamenii însemnaţi pe care i-am văzut la ei... Dintre barbari, pe cei doi Cirus, pe scitul Anacharsis, pe tracul Zamolxis, pe italiotul Numa, apoi pe Licurg din Lacedemon... Cu doftorie amară, Acel bolnav înviază, Cu critică şi ocară, Răul moral se-ndreptează. Este ştiut că în toţi anii la sărbătoarea Sântului Ilie, la 20 iuliu, în oraşul Fălticeni, ce este în ţinutul Suc... Dedicat României Am fost şi eu român, Dar m-am făcut păgân, Căci tânăr fiind, Bietul meu pământ, De tătari călcat, Ei sclav m-au luat. . . . . . . . De-acum numai moartea Să mă scape poate Din păgânăt... În Basarabia, ţinutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moşiilor Caracuşeni şi Ghilavăţ o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ţinutul. Privind de pe această stâncă într-o... Praefatio Domino meo, et Dei servo, Brauloni episcopo, Isidorus. En tibi, sicut pollicitus sum, misi opus de origine quarundarum rerum, ex veteris lectionibus recordatione collectum, atque ita in quib... VII,1,3. ... Numai că unii din suebi locuiesc, după cum am spus, în Pădurea [Hercinică], alţii în afara ei - învecinîndu-se cu geţii. VII,3,1. Partea de miazăzi a Germaniei, de dincolo de Elba, este -... V,1,6. În vechime, după cum spuneam, în jurul fluviului [Pad] locuiau cei mai mulţi celţi [din Galia cisalpină]. Cele mai numeroase neamuri dinte celţi erau boii, insubrii şi senonii; [aceştia din urm... IV,6,10. ... Oraşele lor sunt Metulon, Arupinoi, Monetion, Vendon. După acestea, urmează în câmpie oraşul Segestica, pe lângă care curge râul Savos, afluent al Istrului. Oraşul are o aşezare prielnică... II,5,7. ... Dincolo de Boristene locuiesc roxolanii, ultimii dintre sciţii cunoscuţi, care trăiesc mai spre miazănoapte decât popoarele celor mai depărtate ţinuturi despre care avem vreo ştire - dinco... XVI,2,39. ... Şi profeţii erau cinstiţi, încât erau socotiţi vrednici de domnie, ... astfel ... Orfeu, Musaios şi zeul la geţi, în vechime Zamolxis, un pitagoreu, iar în vremea noastră Decaineos care ... VIII,5,29. De la cetatea Cherson pînă la gurile fluviului Istru, care se mai numeşte şi Dunăre, este cale de zece zile. Locurile acelea sînt toate ocupate de barbari. 30. Fluviul Istru porneşte din mu... VII,11,15. O oaste a hunilor năvăli în Illyria şi luă ca sclavi femeile şi copiii de acolo. VII,13,24. O mare mulţime de barbari sclavini trecuseră de curînd fluviul Istru, pustiiseră ţinuturile de ac... III,1,10. Nu a fost chip să înfăţişăm mai în amănunţime ţinuturile din jurul Pontului Euxin, care se întinde de la Bizanţ pînă la mlaştina Meotică, deoarece barbarii de dincolo de fluviul Istru, numit... 18,16. Înainte de acest război, stăpînirea goţilor se întindea din ţara gallilor pînă la hotarele Daciei, acolo unde se află oraşul Sirmium. 17. Cînd ajunse armata romanilor în Italia, o mare parte di... 9. ... Întocmai ca Lisimah care fu silit de sete, în ţinutul geţilor, şi se lăsă să fie prins împreună cu [toată] oştirea sa, după ce bău apă rece, el spuse: «O zeilor, pentru o atît de mică plă... Învins în Tracia de către Dromichaites şi silit să se predea împreună cu toată oştirea din pricina setei, după ce bău apă şi ajunse sclav, Lisimah spuse: «O zeilor, pentru cît de mică desfătare ... 39. ... Nu după multă vreme Lisimah a fost prins de Dromichaites. Trăgînd foloase de pe urma unei asemenea situaţii, Demetrios năvăli repede în Tracia, ca şi cum avea să cucerească un ţinut pustiu. În... 63. ... Îi dădea sfatul să trimită de la el pe Cleopatra, atunci cînd urma să se îndrepte spre Tracia sau Macedonia, pentru a se măsura într-o luptă hotărîtoare de infanterie. Într-adevăr, Dicomes, re... [156d]...Tot aşa stau lucrurile, Carmide, şi cu acest descântec. Eu [Socrate] l-am învăţat acolo în oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se spune că îi fac pe oameni... VII,3,1. Fapta Eleatului şi cei care au ucis pe Cotys nu merită a fi luată în seamă, căci a robi pe traci, pe moesi şi pe geţi e uşor, a-i libera însă e o prostie. Ei nici măcar nu găsesc o plăcere în... I,7,1. Pe Dion din Prusa nu ştiu cum să-l caracterizez, fiindcă el a fost înzestrat în toate privinţele... 2. Cît era de pregătit să scrie o istorie, o dovedesc Geticele, căci el a ajuns şi la geţi, î... X,34,5. [Neamul] costobocilor, cu apucăturile lui tîlhăreşti, a năvălit pe timpul meu în Grecia, ajungînd pînă la Elateia. Acolo, un bărbat [cu numele] Mnesibulos a strîns în juru-i o ceată de oameni ... V,12,6.... împăratul [Traian] a mărit imperiul, supunîndu-i pe geţii care locuiesc dincolo de Tracia... BIBLIOGRAFIE: Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Populare Romîne, Bucu... IV,34,2. ...Rîurile Greciei nu au vietăţi care să le aducă oamenilor pieirea, cum sînt Indul, Nilul din Egipt, Rinul, Istrul, Eufratul şi Fasis; căci aceste [fluvii] hrănesc animale semănînd ca înfăţi... III,19,11. Voi aminti aci o poveste despre Elena, pe care ştiu că o spun crotoniaţii, iar locuitorii din Himera sînt de acord cu ei. Se află o insulă în Pontul Euxin, la gurile Istrului, închinată lui... I,9,5. Lisimah acesta era macedonean şi făcea parte din garda personală a lui Alexandru. [Odată] regele, cuprins de mînie, l-a închis într-o încăpere împreună cu un leu, dar Alexandru găsi animalul ră... 8. ... Îndată intră Traian, purtînd pe umeri trofeele getice şi partice. 19. ... Caesar începu astfel: " ... Dar fiindcă am amintit de celţi, putem oare compara faptele lui Alexandru la geţi cu distru... 3 (107 a). Printre mulţi bărbaţi care au fost de valoare şi au lăsat frumoase amintiri ale geniului grec, Filip şi fiul său i-au întrecut pe toţi cîţi au condus odinioară Macedonia şi Tracia; cred că ... 5 (6 d) ... Şi ce mai e nevoie să vorbesc despre lucrurile vechi, să mai amintesc de Claudius şi să arăt dovezile limpezi şi cunoscute de toţi ale valorii sale, pomenind de luptele împotriva barbarilo... Barygetas: care au greutate şi care sînt geţi. Bendis: Artemis la traci; la atenieni sărbătorirea zeiţei Bendis. BIBLIOGRAFIE: Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Populare Rom... "[...] 3.Tracii sunt cei mai puternici din lume cu excepţia indienilor bineînţeles, şi dacă ei ar avea un singur conducător sau dacă s-ar înţelege între ei, după părerea mea, uniunea lor nu ar avea eg... "[...] Înainte de a ajunge la Istru [Darius] îi supune mai întâi pe geţii care se cred nemuritori, căci tracii care au în stăpânirea lor Salmydessos şi care locuiesc la miazănoapte de Apollonia şi de ... II,17,67. Iar dintre cei mai tineri, cîţi s-au lăudat cu numele acesta, numindu-se ucenici ai lui Erasistratos şi ai lui Asclepiade asemenea sclavilor pe care i-a pus în comediile sale excelentul Mena... XVIII,20-22. ...[Esenienii] au bunurile în devălmăşie, iar bogatul nu se bucură cu nimic mai mult de ce are decât acela care nu are nici un fel de avere. Şi aşa se poartă oameni în număr de peste patr... II,363. ...într-adevăr (romanilor) nu le-a ajuns să aibă ca hotar Eufratul în răsărit, Istrul la miazănoapte... II,366-370. ...De ce trebuie să mai vorbesc de heniohi, colhi, de seminţia taurilor, de ... LXXII, 3. ... Căci aici uneori se pot vedea oameni avînd pe cap un fel de căciuli, aşa cum poartă astăzi unii traci numiţi geţi şi cum purtau înainte vreme lacedemonienii şi macedonenii, iar alţii au ... LXVIII, 2. Şi iarăşi, este nevoie să se bucure de plăcerile dragostei, ale mîncării şi ale băuturii, atît ionianul, cît şi tesalianul şi italiotul şi getul şi indul şi spartanul... BIBLIOGRAFIE: Surs... XLVIII, 5. Astfel, lucrurile pe care nu le suportaţi cînd le auziţi rostite de alţii, aceste lucruri le veţi spune voi înşivă împotriva voastră? În cazul cînd s-ar ivi vreo neînţelegere şi aceia v-ar ... XXXVI, 1. S-a întîmplat să petrec o vară la Boristene, atunci cînd am navigat într-acolo după exilul meu, avînd de gînd să merg - dacă voi putea - prin ţinuturile scitice, la geţi, ca să cercetez num ... XII,16. Se întîmplă că am făcut acum o călătorie lungă, drept la Istru şi în ţara geţilor sau a misilor, aşa cum îi numeşte Homer şi cum e denumită astăzi populaţia. 17. Am mers acolo nu ca neguţător ... XVIII,3,2. În Europa, Lisimah primi Tracia şi neamurile ce se învecinează cu Marea Pontică... XVIII,14,2. Lisimah, năvălind în ţinuturile din Tracia şi întîlnindu-1 pe regele Seuthes, care îşi aşezase... XVII,8,1. Alexandru, după ce puse capăt tulburărilor din Elada, porni cu război împotriva Traciei şi, răspîndind groază printre seminţiile trace - care erau pradă neorînduielilor -, le făcu să i se su... XIX,73,1. Sfîrşindu-se întîmplările acestui an, în Atena ajunse arhonte Teofrast, la Roma fiind aleşi consulii Marcus Publius şi Caius Sulpicius. În vremea aceea, cellatienii, care locuiesc părţile di... XII,50,1. În aceeaşi vreme, Sitalces, regele tracilor, moşteni un regat puţin întins, dar - mulţumită bărbăţiei şi cuminţeniei sale - şi-a mărit cu mult stăpînirea, domnind plin de blîndeţe peste supu... IV,56,7. Nu trebuie să nesocotim respingerea istorisirilor celor ce susţin că argonauţii ar fi plutit pe Istru în sus, pînă la izvoarele lui, şi că ar fi coborît pe un braţ opus [pornind din acelaşi i... I,94,2. Într-adevăr, se povesteşte că la ariani Zathrausthes a făcut să se creadă că o zeitate bună i-a dat legile întocmite de el. La aşa-numiţii geţi, care se cred nemuritori, Zamolxis susţinea şi e... LXXVIII,13,2. Dacă în privinţa lui însuşi şi a lui Adventus a respectat întocmai datinele, el a procedat însă cu totul necugetat trimiţînd pe Marcius Agrippa ca guvernator, mai întîi în Panonia, apoi ... LXXVII,16,7 ... Antoninus sosi în Tracia, dar nu se mai preocupă de Dacia, ci trecu Helespontul nu fără primejdii ... BIBLIOGRAFIE: Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Republicii Popular... LXXII,3,1. Commodus a acordat pace burilor, care trimiseseră soli. Mai înainte - cu toate că ei au cerut-o - nu o încheiase, întrucît aceia erau puternici, nedorind pacea, ci doar un răgaz pentru a se... LXXI,11,1. Marcus Antoninus a rămas în Panonia, pentru a primi soliile barbarilor. Într-adevăr veniseră atunci mulţi la el. Unii, sub conducerea lui Battarios, un copil de doisprezece ani, îi oferiră ... LXVII,6,1. Cel mai însemnat război de atunci al romanilor a fost cel împotriva dacilor, asupra cărora, în vremea aceea, domnea Decebal [Duras, care domnise mai înainte, lăsase lui Decebal de bună voie... LXVIII,6,1 După ce zăbovi un timp la Roma, Traian porni cu oaste împotriva dacilor. Cugeta la cele săvîrşite de aceştia şi era copleşit cînd se gîndea la sumele de bani pe care romanii trebuia să le p... LIV,36,2. S-a hotărît de asemenea ca templul lui lanus Geminus să fie închis - căci se redeschisese între timp -, ca şi cum războaiele erau sfîrşite. Nu s-a închis totuşi, pentru că dacii, trecînd Ist... LI,22,6. Deci aceste [animale] au fost aduse [la jocuri], iar dacii şi suebii - în grupuri - au luptat între dînşii. Aceştia din urmă sînt celţi, iar ceilalţi sciţi, într-o oarecare măsură. Aceşti sue... [35]...Judecători, gândiţi-vă şi voi, fiecare în parte, dacă v-a fost dat să aflaţi sau aţi auzit vreodată ca un om să fi adus la Atena vin din Port, spre a-l vinde, şi mai ales vin de Cos. Lucrurile ... [31] Ştiţi, fără îndoială, că noi folosim grâu importat mai mult decât toţi oamenii. Cantitatea de grâu adusă din Pont este mai mare decât tot ceea ce ne vine din celelalte porturi comerciale. Şi nu t... XIV,24. Mulţi dintre barbari trimit şi soliile lor însoţite de cântări din flaut şi chitare, pentru a îmblânzi sufletele inamicilor [...] Astfel, Teopomp, în cartea a XLVI-a a Istoriilor sale, spune: ... XIII,5. [Filip] a mai primit ca zestre regatul moloşilor, luând în căsătorie pe Olimpiada - care i-a născut pe Alexandru şi pe Cleopatra. Iar când cuceri Tracia, veni la el Cothelas, regele tracilor, ... X,67. Hellanicos în Întemeieri spune că berea se pregăteşte şi din rădăcini, scriind astfel: "Ei beau bere făcută din rădăcini, întocmai ca tracii care beau bere pregătită din orz". BIBLIOGRAFIE: Sur... VII,88. Latoşii. peşti ce se află în fluviul Nil, sunt mari şi au peste două sute de livre. Acest peşte cu solzii strălucitori e foarte gustos şi se pregăteşte în tot chipul, asemuindu-se grozav cu so... VI,25. Dintre galati, cei numiţi scordisci nu introduc aurul în ţara lor; argintul însă, când jefuiesc alte ţinuturi şi le păgubesc, nu-l trec cu vederea. [...] Neamul galatilor este o rămăşiţă a gali... I,8. Astfel la traci sunt tatuaţi copiii nobili, iar la geţi sclavii. Dintre aceştia, ultimii locuiesc la nord, iar ceilalţi la sud. BIBLIOGRAFIE: Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Rep... 35,2-5. (Călăreţii romani) înaintează având diferite insigne, nu numai romane, dar şi scitice, pentru ca incursiunea lor să aibă înfăţişări mai variate şi totodată să fie mai înfricoşătoare. Insignele... 23,2-3. Acolo unde terenurile sunt prielnice pentru călărie, precum şi în ţările misilor şi ale geţilor, sau în Sciţia şi Iliria, cerbii se vânează de pe cai sciţi sau iliri. La început, aceşti cai nu... 4,13. Trebuie deci să credem cele spuse în privinţa Indului şi Gangelui, şi anume că Istrul şi Nilul nici nu se pot compara - ca belşug al apelor - cu acestea. Ştim că în Nil nu se varsă nici un râu, ... 8. După acestea, să urmeze carele de transport ale bagajelor! Ariergarda s-o alcătuiască detaşamentul geţilor şi cel care îl conduce. BIBLIOGRAFIE: Sursa: Izvoare privind istoria Romîniei, Editura Re... I,3,1-6. A treia zi după luptă, Alexandru ajunse la fluviul Istru - cel mai mare dintre fluviile Europei şi care străbate cea mai mare întindere de pământ, despărţind triburi dintre cele mai războinic... "[...] Apoi, Evreul spune compatrioţilor săi care cred în Isus: Ei bine, suntem de acord, spune acela. Dar câţi alţii se folosesc de aceste minunate povestiri pentru a atrage auditorii naivi şi a trag... 6:1 Autour des monts Pyrenees grans amas De gent estrange secourir Roy nouveau: Pres de Garonne du grand temple du Mas, Un Romain chef le craindra dedans l'eau. 6:2 En l'an cinq cens octante p... 5:1 Avant venu de ruine Celtique, Dedans le temple deux palementeront Poignard coeur, d'un monté au coursier et pique, Sans faire bruit le grand enterreront. 5:2 Seps coniurés au ban... LIBER PRIMVS Quid faciat laetas segetes, quo sidere terram uertere, Maecenas, ulmisque adiungere uitis conueniat, quae cura boum, qui cultus habendo sit pecori, apibus quanta experientia parcis, hinc ... LIBER PRIMVS Arma virumque cano, Troiae qui primus ab oris Italiam, fato profugus, Laviniaque venit litora, multum ille et terris iactatus et alto vi superum saevae memorem Iunonis ob iram; multa quoq... LIBRI DUO AD M. VINCIUVM COS. LIBER PRIOR [1] [Epeus] tempestate distractus a duce suo Nestore Metapontum condidit. Teucer, non receptus a patre Telamone ob segnitiam non vindicatae fratris iniuriae, ... Liber I PRAEFATIO. Vrbis Romae exterarumque gentium facta simul ac dicta memoratu digna apud alios latius diffusa sunt quam ut breuiter cognosci possint, ab inlustribus electa auctoribus digerere (sic... I. [1] Proxime accidit: disputatio habita est Christiano et proselyto Iudaeo. Alternis vicibus contentioso fune uterque diem in vesperam traxerunt. Obstrepentibus quibusdam ex partibus singulorum nubi... LIBER PRIMVS [1] Initium mihi operis Servius Galba iterum Titus Vinius consules erunt. nam post conditam urbem octingentos et viginti prioris aevi annos multi auctores rettulerunt, dum res populi Roma... [1] Clarorum virorum facta moresque posteris tradere, antiquitus usitatum, ne nostris quidem temporibus quamquam incuriosa suorum aetas omisit, quotiens magna aliqua ac nobilis virtus vicit ac supergr... [1] Germania omnis a Gallis Raetisque et Pannoniis Rheno et Danuvio fluminibus, a Sarmatis Dacisque mutuo metu aut montibus separatur: cetera Oceanus ambit, latos sinus et insularum inmensa spatia com... LIBER PRIMVS [1] Urbem Romam a principio reges habuere; libertatem et consulatum L. Brutus instituit. dictaturae ad tempus sumebantur; neque decemviralis potestas ultra biennium, neque tribunorum mili... [1] Patricia gens Claudia--fuit enim et alia plebeia, nec potentia minor nec dignitate--orta est ex Regillis oppido Sabinorum. Inde Romam recens conditam cum magna clientium manu conmigrauit auctore T... I. Domitianus natus est VIIII. Kal. Novemb. patre consule designato inituroque mense insequenti honorem, regione urbis sexta ad Malum Punicum, domo quam postea in templum gentis Flaviae convertit. Pub... [1] Annum agens sextum decimum patrem amisit; sequentibusque consulibus flamen Dialis destinatus dimissa Cossutia, quae familia equestri sed admodum diues praetextato desponsata fuerat, Corneliam Cinn... [1] Gentem Octaviam Velitris praecipuam olim fuisse, multa declarant. Nam et vicus celeberrima parte oppidi iam pridem Octavius vocabatur et ostendebatur ara Octavio consecrata, qui bello dux finitimo... I Fraternas acies alternaque regna profanis decertata odiis sontesque euoluere Thebas Pierius menti calor incidit. unde iubetis ire, deae? gentisne canam primordia dirae, Sidonios raptus et in... I STATIVS STELLAE SVO SALVTEM Diu multumque dubitavi, Stella iuvenis optime et in studiis nostris eminentissime, qua parte evolvisti, an hos libellos, qui mihi subito calore et quadam festinandi ... CAPITULA I - VI I. De origine urbis Romae et temporibus ejus, de diebus intercalaribus, de genitura hominis, et his quae memorabilia in hominibus fuere, de alectorio lapide. Sunt, qui videri velint, R... LIBER PRIMUS Ordior arma, quibus caelo se gloriatollit Aeneadum, patiturque ferox Oenotria iura Carthago. da, Musa, decus memorare laborum antiquae Hesperiae, quantosque ad bella crearit et quot ... Praefatio [1] Quantum inter philosophiam interest, Lucili uirorum optime, et ceteras artes, tantum interesse existimo in ipsa philosophia, inter illam partem quae ad homines, et hanc quae ad deos, spe... Hippolytvs Ite, umbrosas cingite siluas summaque montis iuga Cecropii! celeri planta lustrate uagi quae saxoso loca Parnetho subiecta iacent, quae Thriasiis uallibus amnis ... Hercvles Sator deorum, cuius excussum manu utraeque Phoebi sentiunt fulmen domus, secure regna: protuli pacem tibi, quacumque Nereus porrigi terras uetat. non est tonandum; perfidi reges iacent, ... SEXTI RUFI VIRI CONSULARIS BREVIARIUM RERUM GESTARUM POPULI ROMANI AD VALENTINIANUM AUGUSTUM AD MM. SS. CODICES VATICANOS, CHISIANOS, ALIOSQUE EMENDATUM. ROMAE MDCCCXIX. APUD LINUM CONTEDINI Sup. Perm... LIBER PRIMVS I Cynthia prima suis miserum me cepit ocellis, contactum nullis ante cupidinibus. tum mihi constantis deiecit lumina fastus et caput impositis pressit Amor pedibus, donec me docuit cast... LIBER PRIMUS [1] Orbis situm dicere aggredior, impeditum opus et facundiae minime capax - constat enim fere gentium locorumque nominibus et eorum perplexo satis ordine, quem persequi longa est magis q... I. Bene ac sapienter, Patres Conscripti, maiores instituerunt, ut rerum agendarum, ita dicendi initium a precationibus capere: quod nihil rite, nihilque providenter homines, sine deorum immortalium op... LIBER PRIMVS 1 C. PLINIUS SEPTICIO SUO S. (1) Frequenter hortatus es, ut epistulas, si quas paulo curatius scripsissem, colligerem publicaremque. Collegi non servato temporis ordine - neque enim hist... PRAEFATIO [1] Libros Naturalis Historiae, novicium Camenis Quiritium tuorum opus, natos apud me proxima fetura licentiore epistula narrare constitui tibi, iucundissime Imperator; sit enim haec tui pra... LIBER PRIMUS I Parue -- nec inuideo -- sine me, liber, ibis in urbem: ei mihi, quod domino non licet ire tuo! uade, sed incultus, qualem decet exulis esse; infelix habitum temporis huius habe. nec t... Tempus ad hoc, lustris bis iam mihi quinque peractis, Omne fuit Musae carmen inerme meae; Nullaque, quae possit, scriptis tot milibus, extat Littera Nasonis sanguinolenta legi: Nec quemquam nostri n... LIBER PRIMUS I. BRVTO Naso Tomitanae iam non nouus incola terrae hoc tibi de Getico litore mittit opus. Si uacat, hospitio peregrinos, Brute, libellos excipe dumque aliquo, quolibet abde modo. Publi... LIBER PRIMVS Siquis in hoc artem populo non novit amandi, Hoc legat et lecto carmine doctus amet. Arte citae veloque rates remoque moventur, Arte leves currus: arte regendus amor. Curribus Automedon... LIBER I [Prologus] Praeceptis tuis parui, beatissime pater Augustine; atque utinam tam efficaciter quam libenter. quamquam ego in utramuis partem parum de explicito mouear, rectene an secus egerim: 2 ... LIBER DE SPECTACVLIS I Barbara pyramidum sileat miracula Memphis, Assyrius iactet nec Babylona labor; nec Triuiae templo molles laudentur Iones, dissimulet Delon cornibus ara frequens aere nec uacuo... Praefatio Post mirandum opus quod a mundi fabrica usque in Constantinum principem Eusebius Caesariensis, hujus saeculi originem, tempora, annos, regna, virtutesque mortalium, et variarum artium repert... LIBER PRIMVS Bella per Emathios plus quam ciuilia campos iusque datum sceleri canimus, populumque potentem in sua uictrici conuersum uiscera dextra cognatasque acies, et rupto foedere regni certatum t... 1 [1] Audivit dominus orationes tuas, Donate carissime, quas in conspectu eius per omnes horas ‹cotidie fundebas, ceterorumque› fratrum nostrorum, qui gloriosa confessione sempiternam si... SATVRA I Semper ego auditor tantum? numquamne reponam uexatus totiens rauci Theseide Cordi? inpune ergo mihi recitauerit ille togatas, hic elegos? inpune diem consumpserit ingens Telephus aut summi pl... PROLOGVS LIBRI I. Primo uolumine continentur haec. Imperium Assyriorum a Nino rege usque ad Sardanapallum: post quem translatum est per Arbacem ad Medos, usque ad ultimum regem Astyagem. Is a nepote s... De ecclesiasticis titulis. (AD 545) Idem Aug. Petro pp. De regulis ecclesiasticis et privilegiis aliisque capitulis ad sacrosanctas ecclesias et reliquas venerabiles domos pertinentibus praesentem pr... De privilegiis archiepiscopi Primae Iustinianae. (AD 535) Idem A. Catelliano viro beatissimo archiepiscopo Primae Iustinianae. Multis et variis modis nostram patriam augere cupientes, in qua prima deu... Liber duodequinquagesimus Dig.48.1.0. De publicis iudiciis. Macer 1 de publ. iudic. Non omnia iudicia, in quibus crimen vertitur, et publica sunt, sed ea tantum, quae ex legibus iudiciorum publicorum ... 1 Vigilantiae vestrae, nobilissime frater Vigili, gratias refero, quod me longo per tempore dormientem vestris tandem interrogationibus excitastis. Deo magno gratias, qui vos ita fecit sollicitos, ut ... Volentem me parvo subvectum navigio oram tranquilli litoris stringere et minutos de priscorum, ut quidam ait, stagnis pisciculos legere, in altum, frater Castali, laxari vela compellis relictoque opus... LIBER PRIMVS 1.1 Qui fit, Maecenas, ut nemo, quam sibi sortem seu ratio dederit seu fors obiecerit, illa contentus vivat, laudet diversa sequentis? 'o fortunati mercatores' gravis annis miles ... LIBER PRIMVS I Maecenas atauis edite regibus, o et praesidium et dulce decus meum, sunt quos curriculo puluerem Olympicum collegisse iuuat metaque feruidis euitata rotis palmaque nobilis 5 terrarum do... PRAEFATIO I. ... iucundiora alia reperiri queunt, ad hoc ut liberis quoque meis partae istiusmodi remissiones essent, quando animus eorum interstitione aliqua negotiorum data laxari indulgerique potui... Epistularum ad M. Caesarem et invicem liber I ad M. Caesarem 1.1 Caesari suo Fronto. Mittam igitur tibi quantum pote librum hunc descriptum. Vale, Caesar, et ride et omnem vitam laetare et parentibus... LIBER PRIMVS Cum ad instruendam rei militaris scientiam unus ex numero studiosorumeius accesserim eique destinato, quantum cura nostra valuit, satisfecissevisus sim, deberi adhuc institutae arbitror o... LIBER PRIMVS I. A Romulo tempora regum septem. II. Anacephalaeosis eorum temporum. III. De mutatione rei publicae. IV. Bellum Etruscum cum rege Porsenna. V. Bellum Latinum. VI. Bellum cum Etruscis Fal... I Capienti mihi in templo et saucium vigilia caput plurimarum arborum amoenitate, euriporum frigore, aeris libertate recreanti obviam subito quidam fuere, quos ab urbis spectaculo Baeticam revertentes... DOMINO VALENTI GOTHICO MAXIMO PERPETUO AUGUSTO EUTROPIUS V. C. MAGISTER MEMORIAE. Res Romanas ex voluntate mansuetudinis tuae ab urbe condita ad nostram memoriam, quae in negotiis vel bellicis vel civ... LIBER TERTIUS I. Inter haec Alexander, ad conducendum ex Peloponneso militem Cleandro cum pecunia misso, Lyciae Pamphyliaeque rebus conpositis ad urbem Celaenas exercitum admovit. Media illa tempestat... LIBER PRIMUS AD P. SILVINUM PRAEFATIO Saepenumero civitatis nostrae principes audio culpantes modo agrorum infecunditatem, modo caeli per multa iam tempora noxiam frugibus intemperiem, quosdam etiam p... Praefatio Parvos non aquilis fas est educere fetus ante fidem solis iudiciumque poli. Nam pater, excuso saluit cum germine proles ovaque maternus rupit hiulca tepor, protinus inplumes convertit ad aet... Auspiciis iterum sese regalibus annus induit et nota fruitur iactantior aula, limina nec passi circum privata morari exultant reduces Augusto consule fasces, 5 cernis ut armorum proceres legumque pote... Praefatio I Phoebeo domitus Python cum decidit arcu membraque Cirrhaeo fudit anhela iugo, qui spiris tegeret montes, hauriret hiatu flumina, sanguineis tingeret astra iubis, iam liber Parnasus erat,... nihil habebam quod scriberem. neque enim novi quicquam audieram et ad tuas omnis rescripseram pridie. sed cum me aegritudo non solum somno privaret verum ne vigilare quidem sine summo dolore pateretur... DEMETRII CANTEMIRII MOLDAVIÆ PRINCIPIS DESCRIPTIO ANTIQVI ET HODIERNI STATVS MOLDAVIÆ AD FIDEM CODICVM DVORVM IN BIBLIOTHECA ACADEMIAE MOSQVITANAE SCIENTIARVM SERVATORVM POST ALEXANDRVM PA... LIBER PRIMVS [1] Gallia est omnis divisa in partes tres, quarum unam incolunt Belgae, aliam Aquitani, tertiam qui ipsorum lingua Celtae, nostra Galli appellantur. Hi omnes lingua, institutis, legibus ... [1] Notum est omnibus, Celse, penes te studiorum nostrorum manere summam, ideoque primum sedulitatis meae inpendium iudiciis tuis offerre proposui. Nam cum sibi inter aequales quendam locum deposcat a... Qua protenta iacent vastae divortia terrae et qua praecipiti volvuntur prona meatu flumina per terras, qua priscis inclyta muris oppida nituntur, genus hoc procul omne animantum qua colit, Aoniis perg... Nam ed ad oriente perrexisse memoratos episcopos cum Ulfila episkopo ad comitatum Theodosi inperatoris, epistula declarat.... ... ualde decorus, uere confessor Cristi, doctor pietatis et predicator ue... 1 1 Proca, rex Albanorum, Amulium et Numitorem filios habuit, quibus regnum annuis vicibus habendum reliquit [ut alternia imperarent]. Sed Amulius fratri imperium non dedit et ut eum subole privaret, ... 1 1 Anno urbis septingentesimo fere vicesimoque, duobus etiam, mos Romae incessit uni prorsus parendi. Namque Octavianus, patre Octavio, atgue adoptione magni avunculi Caesaris ac mox procerum consult... 1 1 Anno urbis conditae septingentesimo vicesimo secundo, ab exactis vero regibus quadringentesimo octogesimoque, mos Romae repetitus uni prorsus parendi, pro rege imperatori vel sanctiori nomine Augu... Rerum gestarum divi Augusti, quibus orbem terra[rum] imperio populi Rom. subiecit, et impensarum, quas in rem publicam populumque Romanum fecit, incisarum in duabus aheneis pilis, quae su[n]t Romae po... [1] (1) Certus equidem eram proque uero obtinebam, Maxime Cl. quique in consilio estis, Sicinium Aemilianum, senem notissimae temeritatis, accusationem mei prius apud te coeptam quam apud se cogitatam... I. Notitia dignitatum omnium, tam civilium quam militarium, in partibus Orientis. Praefectus praetorio Orientis. Praefectus praetorio Illyrici. Praefectus urbis Constantinopolitanae. Magistri equitum ... I. Notitia dignitatum omnium tam civilium quam militarium in partibus Occidentis Praefectus praetorio Italiae. Praefectus praetorio Galliarum. Praefectus urbis Romae. Magister peditum in praesenti. Ma... Provinciae Africae. A Tingi Mauretania, id est ubi Baccavates et Mace- nites Barbari morantur, per maritima loca Carthaginem usque. Ab Exploratione, quod Mercurius dicitur, Tingi usque (milia plus m... PARS PRIOR - ORIGO CONSTANTINI IMPERATORIS [1] Diocletianus cum Herculio Maximiano imperavit annos XX. Constantius, divi Claudii optimi principis nepos ex fratre, protector primum, inde tribunus, post... 1580 Saphyra Moisini Ducis inclyta filia tandem Hoc posuit moriens flebile corpus humo Keserio imprimis uxor dulcissima clausit Lumina fit consors deinde Nisowski tua. Si genus excutias nihil hac magn... LUCIUS AMPELIUS MACRINO SUO SAL. Volenti tibi omnia nosse scripsi hunc librum memorialem, ut noris quid sit mundus, quid elementa, quid orbis terrarum ferat, vel quid genus humanum peregerit. DE MVNDO... |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
