ENDA - Medieşu Aurit - Centrul dacic de olărit este mai mare decât se credea

MEDIEŞU AURIT - CENTRUL DACIC DE OLĂRIT ESTE MAI MARE DECÂT SE CREDEA

PRECIZARE! Prezentul material NU este o producție ENDA, este o preluare de informație în baza legii 8/1996, Cap. III, Art. 9, Pct. e. Textul de mai jos nu este un material științific, ci un articol de presă, prezentarea lui nu are caracter de informare ci evenimențial și nu reflectă punctul de vedere al ENDA, ci al autorului materialului.

2011-04-16

Cuptoarele au dost descoperite cu ajutorul cercetărilor geomagnetice.

Arheologii de la Muzeul Judeţean Satu Mare împreună cu alţi colegi de la Bucureşti au descoperit zilele trecute alte aproximativ 100 de cuptoare dacice la Medieşu Aurit. Acest fapt face ca centrul de olărit din judeţul Satu Mare să fie cel mai mare din Europa Centrală.

Până acum s-au descoperit în jur de 200 de cuptoare dacice în care se fabricau vase din ceramică pentru depozitarea cerealelor, sau chiar a vinului. Robert Gindele, şeful secţiei de Arheologie din cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare a declarat că este cea mai mare descoperire de acest gen din spaţiul dacic, inclusiv spaţiul ocupat de dacii liberi.

Până în prezent s-a ştiut de existenţa în zonă a diferitelor cioburi de la oalele fabricate aici, dar nu s-a ştiut că întreaga zonă este plină cu cuptoare. Ceea ce se ştie cu certitudine este faptul că suprafaţa pe care se întinde centrul de olărit este de 15-16 hectare, însă se poate mări oricând, deoarece arheologii nu au investigat zona în totalitate. Ei au precizat că nu vor părăsi terenul în care lucrează în momentul de faţă, până când nu vor găsi marginile întregului centru de olărit.

În prezent nu se ştie cu certitudine în ce stadiu de degradare sunt cuptoarele, însă cercetătorii spun că au fost atinse de plug, în timpul arăturii de primăvară şi toamnă a terenului.

Metoda de lucru utilizată de cercetători a pătruns recent în Romania.

Primele cuptoare dacice s-au descoperit în anul 1964. Este vorba despre 17 cuptoare care în anul 1970 au devenit rezervaţie. Ele sunt restaurate în fiecare an, pentru a rezista condiţiilor meteo. După cum spun arheologii, ele se conservă foarte bine, sfidând trecerea timpului.

Odată cu trecerea anilor, celor 17 cuptoare li s-au adaugat alte câteva zeci. În 2010 s-au găsit 100 astfel de cuptoare, în 2009 specialiştii de la Bucureşti au mai descoperit alte 21, însă descoperirea de acum depăşeşte orice aşteptare, după cum spunea Robert Gindele. De fapt, acest lucru a fost posibil datorită noii tehnici pătrunse recent în România. Arheologii folosesc practic un fel de "tomograf al solului".

Munca oamenilor de ştiinţă se desfăşoară pe etape, lucrându-se pe careuri de 1,6 mii de metri pătraţi. Acestea sunt delimitate printr-o ruletă de referinţă, cu ajutorul căreia cercetătorii îşi pot organiza munca de cercetare a terenului. Aparatul utilizat pentru scanat trebuie purtat pe suprafaţa cercetată într-un ritm constant, în măsura în care o permite terenul. Datele captate de scanner sunt introduse în calculator, moment în care oamenii de ştiinţă află care sunt acele zone unde există sau nu obiectele pe care le caută, în acest caz cuptoare dacice.

Pentru a se putea pune în aplicare metoda folosită, adică cercetarea întregii zone prin scanare geomagnetică a fost necesară aducerea a trei specialişti de la Bucureşti. Este vorba despre Constantin Ştefan - inginer topograf, Andrei Duţu şi Roxana Morteanu, ambii fiind masteranzi la arheologie în Bucureşti. Alături de aceştia lucrează Robert Gindele, şeful secţiei de Arheologie de la Muzeul Judeţean Satu Mare şi arheologul Kadas Zoltan, care se vor ocupa de cercetarea efectivă a cuptoarelor dacice recent descoperite. Cercetătorii lucrează în câmp încă de la începutul săptămânii, indiferent de condiţiile meteo, de existenţa precipitaţiilor sau a vântului puternic.

După ce se va încheia etapa scanărilor geomagnetice, cei 5 arheologi vor stabili care sunt cuptoarele care vor fi cercetate amănunţit, apoi aceştia vor săpa pentru a ajunge la noile descoperiri.

Robert Gindele a menţionat faptul că pe timp de vară rezervaţia este extrem de vizitată. Turiştii vin în permanenţă pentru a admira vestigiul de 16 hectare din Medieşu Aurit. Acesta este şi motivul pentru care întreaga zonă se modernizează an de an, devenind astfel accesibilă tuturor celor care vin la rezervaţie.

Aceste cercetări se desfăşoară în cadrul programului transfrontalier Patrimonium II, implementat în colaborare cu judeţul Szabolcs-Szatmar-Bereg, din Ungaria.

citeşte mai departe...

BIBLIOGRAFIE:

Sursa: http://www.informatia-zilei.ro , 2011