A SOSIT A 13-A BRĂŢARĂ DACICĂ!
PRECIZARE! Prezentul material NU este o producție ENDA, este o preluare de informație în baza legii 8/1996, Cap. III, Art. 9, Pct. e. Textul de mai jos nu este un material științific, ci un articol de presă, prezentarea lui nu are caracter de informare ci evenimențial și nu reflectă punctul de vedere al ENDA, ci al autorului materialului.
|
2011-05-15 Autorităţile române au recuperat un nou lot de artefacte antice, furate din siturile arheologice din Munţii Orăştiei, între care se află şi o spirală din aur Cea de-a 13 -a brăţară dacică din aur, recuperată de statul român, a fost adusă în ţară, împreună cu 229 de monede antice şi o pereche de scuturi din fier forjat. Obiectele de patrimoniu cultural naţional, despre care autorităţile spun că au fost sustrase, de căutătorii de comori din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, au fost depuse la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Brăţara dacică, în formă de spirală, cântăreşte 934 de grame, şi se alătură celorlalte 12 astfel de obiecte de patrimoniu cultural naţional, recuperate deja de statul român. Pentru răscumpărarea acestei brăţări dacice, a celor 229 de monede antice (de tip Koson şi Lysimach), din aur şi din argint, dar şi a scuturilor dacice din fier, statul român a plătit, colecţionarilor care au cumpărat aceste artefacte, 1,3 milioane de lei.
Recuperate din Germania
Potrivit unui comunicat de presă emis în cursul zilei de ieri de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), bunurile culturale la care se face referire au fost recuperate în data de 5 mai, prin cooperarea judiciară internaţională cu autorităţile germane din landul Hessen. Augustin Lazăr (foto mic), procurorul care a coordonat dosarul "Aurul dacic" a declarat că repatrierea celei de-a 13-a brăţări dacice "e o victorie de etapă în recuperarea bunurilor de patrimoniu". De la începutul anchetei, în anul 2005, şi până în prezent, patrimoniul cultural naţional a fost reîntregit cu mai multe tezaure recuperate, între care 13 brăţări dacice din aur, un colier cu pandantive din aur, o pereche de cercei, trei scuturi din fier forjat, depozite de unelte şi arme, câteva zeci de mii de monede antice, din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte ce au fost depuse în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie al României şi alte celor din Alba Iulia şi Cluj Napoca. Toate aceste artefacte se presupune că au fost sustrase din siturile arheologice din Munţii Orăştiei de căutătorii de comori, în perioada 1998 -2001.
Procesul s-a amânat, ieri, la Alba - Iulia
În total, în cele trei dosare soluţionate până în prezent, au fost trimise în judecată 28 de persoane acuzate de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, detecţii şi săpături neautorizate în situri arheologice şi furt calificat de bunuri culturale. Dintre acestea, 11 au fost deja condamnate de judecătorii din Deva, la pedepse cu închisoarea, cuprinse între 7 şi 12 ani pentru braconaj arheologic. Apelul formulat de acestea, împotriva sentinţei pronunţată de Tribunalul Hunedoara se judecă, de aproape un an, la Curtea de Apel Alba Iulia, un nouă înfăţişare în acest proces având loc ieri. Şedinţa de judecată, programată să înceapă la ora 13:00, la instanţa de la Alba-Iulia, s-a amânat, după ce avocata a doi dintre inculpaţi a lipsit fără justificare. În această situaţie, instanţa de la Alba Iulia a decis ca magistrata ce a absentat să fie amendată, judecătorii fixând următorul termen de judecată pentru data de 8 iunie.
citeşte mai departe...
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: http://www.servuspress.ro , 2011 |