2011-07-15
Patrimoniu UNESCO, „reabilitat” cu excavatorul
 Un zid al cetăţii Sarmisegetuza Regia e în pericol să se dărâme. Arheologii susţin că acesta a fost afectat de utilajele folosite la lucrările pentru construcţia unei parcări în acea zonă.
O delegaţie a Comisiei Naţionale de Arheologie (CNA), aflată în zonă pentru a face descărcările arheologice de pe tronsonul de autostradă Deva-Orăştie, a făcut o vizită şi la Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei. Aici cei de la CNA au descoperit că se amenajează o parcare, precum şi scări de acces către cetatea dacică, fără ca acestea să fie supravegheate de către un arheolog.
Arheologii prezenţi acolo susţin că, în zona Porţii de Vest, pe unde se intra, de obicei, în cetate, au găsit excavatoare, buldozere şi alte utilaje cu care s-au executat diverse lucrări. Aceştia mai afirmă că lama unui buldozer a intrat în pământ la 150 de centimetri adâncime şi la 50 distanţă de zidul Porţii de Vest, care ar putea fi un pericol pentru dărâmarea acestuia.
În plus, specialiştii în domeniu afirmă că accesul în cetate este distrus pe o porţiune de aproximativ 30 de metri şi că este posibil ca utilajele să fi intrat, fără a avea, conform arheologilor, proiect şi avize, în zona unor locuinţe dacice descoperite prin 1980.
citeşte mai departe...
După 2.000 de ani, Capitala Daciei a trebuit să facă faţă „asaltului” unui buldozerist
La Sarmizegetusa Regia, constructorii şi-au „băgat” buldozerul în el de patrimoniu
Poarta de Vest a cetăţii Sarmizegetusa Regia, care, în urmă cu 2.000 de ani, constituia una din intrările în incinta capitalei Daciei, se află în pericol de a se surpa. Motivul: un buldozerist care lucra în cadrul unei firme ce executa operaţiuni de amenajare la o parcare a intrat cu utilajul în malul de pământ din apropierea porţii de intrare în cetate. Mai mult, angajaţii firmei au dat dovadă de inventivitate şi construit scări de acces înspre poarta de intrare, din piatra rezultată din excavări. În opinia vicepreşedintelui Comisiei Naţionale de Arheologie (CNA), Adriana Pescaru, acest fapt este extrem de grav, fiind adusă o atingere realităţilor istorice din acea vreme.
Situaţia de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperită accidental, săptămâna trecută, de către membrii Comisiei Naţionale de Arheologie (CNA). Arheologii au considerat util să arunce o privire şi spre monumentele UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei.
citeşte mai departe...
Scandalul de la Sarmizegetusa se apropie de dosar penal
Comisia Naţională de Arheologie a solicitat readucerea terenului de la Sarmizegetusa Regia în starea iniţială, acest lucru fiind stabilit după discuţia despre situaţia creată la cetatea dacică aflată sub patronajul UNESCO. Între timp, pietrele de pe scări au dispărut, din ordinul preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara. Încă din anul 1999, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, datorită valorii lor inestimabile.
Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie au cerut Ministerului Culturii să întreprindă demersurile necesare pentru continuarea anchetei şi să depună plângere penală împotriva celor care se fac vinovaţi de dezastrul arheologic de la Sarmizegetusa Regia. „S-a făcut apel la Ministerul Culturii în vederea declanşării unei anchete şi în al doilea rând, după ce se va întocmi un raport de expertiză, de evaluare a prejudiciului, să se readucă terenul la forma iniţiala”, a declarat Adriana Pescaru, vicepresedintele Comisiei. Între timp, Corpul de Control al Consiliului Judeţean Hunedoara continuă ancheta în acest caz, în care s-a încălcat în mod clar proiectul, nu s-au obţinut toate avizele necesare pentru realizarea parcării, iar executantul nu a lucrat sub supravegherea unui arheolog, aşa cum cere legea. Ca o primă măsură, au dispărut pietrele de pe treptele ce duc în incinta cetăţii, dar nu neaparat pentru că s-ar fi măsluit istoria, ci pentru că erau nesigure. „Le-am spus să ia pietrele de pe scări, pentru că mi s-a părut o idee proastă şi, mai ales pentru că mi s-au părut nesigure”, a precizat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Molot.
citeşte mai departe...
BIBLIOGRAFIE:
Sursa:
1. http://www.servuspress.ro , 2011
2. http://www.citynews.ro , 2011 |
Asoc. Cult. Enciclopedia Dacica
