ALBA: AUTORITĂŢILE AU ÎN VEDERE RESTAURAREA CETĂŢII DACICE DE LA CĂPÂLNA, SIT UNESCO
PRECIZARE! Prezentul material NU este o producție ENDA, este o preluare de informație în baza legii 8/1996, Cap. III, Art. 9, Pct. e. Textul de mai jos nu este un material științific, ci un articol de presă, prezentarea lui nu are caracter de informare ci evenimențial și nu reflectă punctul de vedere al ENDA, ci al autorului materialului.
|
19-06-2012
Cetatea dacică de la Căpâlna, monument UNESCO, se află în atenţia autorităţilor judeţene, care au început demersurile pentru restaurarea şi punerea în valoare a acesteia. "Consiliul Judeţean Alba a obţinut avizele necesare în acest sens, urmând ca până la sfârşitul acestei veri să fie finalizat studiul privind restaurarea obiectivului de la Căpâlna, de către firma din Alba Iulia care a câştigat licitaţia pentru elaborarea acestui document", a precizat, luni, pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al CJ Alba, George Şinca. Ridicată cel mai probabil la mijlocul secolului I î.Hr., de către regele Burebista, fortificaţia fiind unul din punctele esenţiale în lanţul de apărare a principalelor treceri peste munţi spre Sarmizegetusa, din cetatea de la Căpâlna se mai pot vedea în prezent doar o parte din zidurile de piatră şi trei şanţuri de apărare. Perimetrul cetăţii avea aproape 300 de metri, cu un zid exterior, dar şi cu unul interior în care se afla turnul-locuinţă. Cetatea a fost ocupată de romani în timpul primului război daco-roman (101-102 d.Hr.). În timpul celui de-al doilea război cu romanii, în anul 106, fortificaţia a fost incendiată. Nenumăratele descoperiri arheologice, cele mai multe dintre obiecte regăsindu-se în prezent în colecţia Muzeului "Ioan Raica" din Sebeş, atestă faptul că la Căpâlna au locuit daci. Sit UNESCO şi obiectiv turistic, la Căpâlna, situată pe raza comunei Săsciori, pe Valea Sebeşului, se ajunge pe jos, pe un traseu lung de aproape doi kilometri de la şoseaua naţională, de pe DN 67C, prin pădure. AGERPRES
citeşte mai departe...
BIBLIOGRAFIE:
Sursa: http://www.agerpres.ro , 2012 |